Detergenii sunt mrfuri chimice obinute din materii prime provenite din industria

petrochimic sau din subproduse rezultate la cocsificarea crbunelui. Comparativ cu

spunurile, detergenii prezint o capacitate mult mai mare de splare, stabilitate
chimic ridicat (nu se descompun n soluii acide, nu formeaz sruri n apele cu
duritate ridicat) i pre mai redus. Principalul dezavantaj al detergenilor l
constituie poluarea mediului, problem rezolvat n unele cazuri prin obinerea
detergenilor biodegradabili.
Din punct de vedere al compoziiei, principalul component al detergenilor l
constituie substana activ, care este amestecat n anumite proporii cu ageni de
condiionare anorganici sau organici, ce au rolul de a mbunti proprietile
detergenilor (capacitatea de nlbire suplimentar, capacitatea de antistatizare,
capacitatea de antidepunere, culoarea, mirosul, aspectul). Condiionarea reprezint
o modalitate important utilizat pentru diversificarea sortimentului de detergeni.
Verificarea calitii detergenilor se realizeaz prin analize organoleptice i analize
fizico-chimice.
Analiza organoleptic const n verificarea aspectului, mirosului, culorii produsului,
evideniindu-se i eventualele defecte.

Detergenti anionici
Compusi cu catena liniara de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care contine 12-18
atomi de carbon in molecula sau pot avea catena aril-alchilica, cu 8-12 atomi de
carbon in molecula, care are ca grupare polara o grupare sulfonica.
, n=10-16 - sare de natriu a
acidului alchilsulfonic
, n=10-16
, n=6-10 - sare de
natriu a acidului alchil-aril sulfonic; acolada reprezinta un nucleu benzenic.

Detergenti neionici
Nu creeaza multa spuma, si sunt folositi in spalatorii si in masinile automate de
spalat vase, si ca ajutoare la clatire .Pentru ca nu se oxideaza, sunt rezistenti la
taria apei si curata bine majoritatea petelor. Cei mai folositi sunt hidroxieteri

Compusi cu catena liniara de lungime variabila de tip alchilic si care au ca grupare

polara grupa etoxi si o grupare hidroxil terminala.

, n=10-12;
acolada reprezinta gruparea etoxi.
Majoritatea spunurilor i detergenilor ndeprteaz grsimea i murdria deoarece
sunt (sau unele dintre componentele lor, dac lum n considerare coloranii i
parfumurile adugate) ageni tensioactivi (ageni activi de suprafa). Agenii
tensioactivi au o structur molecular care acioneaz ca o legtur ntre ap i
particulele de murdrie. Astfel particulele de murdrie sunt ndeprtate de pe
materialul sau suprafaa curat. Un capt al moleculei de spun e hidrofil (atras
de ap) i cellalt e hidrofob (atras de substanele care nu sunt solubile n ap).
Aceast structur permite spunului s adere la substanele care sunt, altfel,
insolubile n ap. Murdria este astfel splat cu spun.