D’ale carnavalului

de I. L. Caragiale

Nae Girimea – caracterizare

Personajul este persoana delegata de autor in text, implicata in actiunea relatata. Acesta
poate fi categorisit, dupa importanta pe care o joaca in desfasurarea actiunii, in personaj
principal, secundar, episodic, sau figurant. Caracterizarea acestuia sa poate face direct, de catre
autor, alte personaje, sau prin autocaracterizare, si indirect, prin actiuni, atitudine, limbaj,
nume, mediul in care traieste, etc.
Personajul ales, Nae Girimea, este un personaj principal in comedia „D’ale carnavalului”,
actiunile sale determinand intriga.
Comedia este o specie a genului dramatic in care sunt evocate personaje, moravuri si
intamplari intr-o maniera menita sa amuze, avand un final fericit. In opinia lui Aristotel, in
comedie este prezentat omul comun, in existenta sa obisnuita, folosind un stil de exprimare
familiar, oral.
Piesa, scrisa in trei acte, a avut premiera in 1885, la Teatrul National din Bucuresti, avand
motto-ul „Allegro”, subliniind ritmul alert al peripetiilor comice.
Autorul descrie succint atmosfera generala a piesei, prin nota „Intr-un carnaval, in
Bucuresti”.
Personajele descrise sunt Nae Girimea (frizer si subchirurg), Mache Razachescu, Iancu
Pampon, Iordache (calfa la Girimea), un candidat la perceptie, Didina Mazu, Mita Baston, un
ipistat, un chelner, o masca, masti, sergent de noapte.
Ca specie comica, „D’ale carnavalului” este o farsa, avand la baza incurcatura si confuzia
personajelor, care se tes in jurul a doua triunghiuri amoroase, a caror legatura este tocmai Nae:
Mache – Mita Baston – Nae Girimea – Didina Mazu – Pampon. Astfel, cele doua, Mita si Didina,
isi tradeaza iubitii cu Nae. Prin caracterizare indirecta, reiese ca Nae este un adevarat cuceritor
si seducator, dar si neloial (avand 2 amante deodata), si nu tine cont de loialitatea asteptata de
la altii (existenta triunghirilor pasionale).
Iancu Pampon banuieste ca este inselat, si porneste in reconstituirea tradarii, pornind de
la un bilet de dragoste si un abonament la frizeria lui Nae, gasite la iubita sa, Didina. Explicandu-
i o frauda trecuta, Iordache il face sa creada ca posibilul amant este farmacist. Discutand cu
Mita, care nu a mai auzit de la Nae de 8 zile (caracterizare indirecta – nepasare, neseriozitate),
venita sa-l viziteze la frizerie, afla ca ea a scris acel bilet amantului ei („Bibicul”). Iordache,
incurcandu-l (din greseala), il determina sa-l urmareasca si sa-l loveasca pe Mache, convins ca
acesta e Bibicul. La vederea lui Nae, Mita este isterica, si il acuza pe Nae de infidelitate,
amenintandu-l cu vitriol.
Aceste fapte aparent serioase se intretes cu crizele de masea ale candidatului, care
incearca sa se trateze prin autosugestie (in final, ii este indepartata o masea gresita – se pare ca
Nae era grabit, distras de ce se intampla in jurul sau).
Scena a doua are loc la carnaval, unde confuzia si comicul sunt extinse de costumele
personajelor. Nae o cheama pe Didina la carnaval printr-un bilet, si Mache vrea sa se revanseze
pentru lovituri. Mita il cauta dupa cele doua costume (turc, cazac) pe care acesta le detine. Nae,
fiind inspirat, schimba costumul cu candidat (caracterizare indirecta). Dupa un timp, Pampon si
Mache realizeaza eroarea, si cauta sa-l descopere pe tradator. Mita ii sfatuieste sa caute masca
imbracata in turc. Didina si Nae parasesc balul impreuna, fiind presati de urmaritori
(caracterizare indirecta – lasitate).
Actul al treilea ii surprinde pe Didina, Nae si Iordache ascunzandu-se in frizerie, unde sunt
urmariti de Mache, candidat si Pampon. Iordache cheama politia, care ii ia pe cei trei. Nae,
impreuna cu amantele sale, concepe un plan de a scapa de banuieli definitiv (viclenie –
indirect). Astfel, ii elibereaza pe cei 3 din inchisoare, si spune ca biletul acoperea, de fapt, un
borcan, dezamorsand, astfel, confictul (indirect: ingeniozitate, inteligenta). Ultimele cuvinte ale
candidatului („Care va să zică ne încurcăm iar?”) si raspunsul lui Nae la ele („Cu placere, neica!”)
sunt revelatoare, din punct de vedere al caracterizarii (indirecte). Astfel, Nae pare sa treaca
usor cu vederea apropierea la care s-a aflat de pericolul expunerii (poate fi considerat
nepasator sau prea increzator in sine). De asemenea, pare sa-i fi placut tot acest taraboi
(caracterizare indirecta).
In opinia criticului Pompiliu Constantinescu, personajul Nae Girimea poate fi incadrat in
tipologia junelui-prim, incadrare care, in opinia mea, se potriveste, dupa cum releva metodele
de caracterizare indirecta.
De asemenea, Nae este un instrument de realizare a comicului de situatie (actiunile sale
au determinat intriga; incurcaturile de la bal sunt cauzate de costumele sale si de schimbarea
lor), si de moravuri (moralitatea dubioasa, inselaciunile, minciuna).
Girimea este un personaj principal in „D’ale carnavalului” datorita implicarii sale majore
in declansarea si desfasurarea actiunii.
Asadar, Nae Girimea este un personaj infidel, dar descurcaret si viclean. Este un bun
manipulator, si pare sa fie mai inteligent decat celelalte personaje din opera.