REFERAT

CATASTROFA
Liviu Rebreanu

”Nuvela este opera epica in proză, de întindere medie, cu un  singur fir narativ si cu o
actiune mai complexă decât a schiței, la care participă un număr redus de personaje,
punându-se accentul pe caracterizarea complexă a personajului principal.” 1
Catastraofa este o nuvelă scrisă de Liviu Rebreanu, apărută pentru prima dată în aprilie
1919, în Lectura pentru toti, un magazin ilustrat lunar, condus de Ion Lovinescu, și mai apoi
reapare alături de Ițic strul, dezertor și Hora morții(în 1921).
Liviu Rebreanu devine primul romancier obiectiv, atras de viețile mulțimii anonime, el
studiind satul, lupta pentru înavuțire și duzumanizarea societății ca urmare a luptei pentru
bani.
Nuvela Catastrofa de Liviu Rebreanu, are un singur fir narativ ce relatează drama unui
om obișnuit. Nuvela aparține genului epic deoarece, ideile, sentimentele și gândurile
autorului sunt personificate cu ajutorul acțiunilor si al personajelor. Temele nuvelei sunt tema
razboiului, a datoriei si a dragostei pentru frati.
În expozițiune, îl avem prezent pe David Pop, un țăran în vârstă de 40 de ani, posesor
al averii dobândite de la tatăl său, a cărei dorință a fost sa-l vadă avocat. Nu a învățat și nu a
reușit să-și termine facultatea dar a facut armata, și printr-o minune a reușit să devină
sublocotenent de rezervă în armata austro-ungară. David Pop este însurat cu Elvira și au un
băiețel pe nume Titi.
El aude întâmplător că ar incepe războiul între români și sârbi și devine neliniștit,
gândindu-se la faptul ca este sublocontenent de rezervă, și va fi implicat direct ca urmare a
acestui fapt.
Nuvela începe cu intriga și anume momentul când David Pop este chemat la Bistrița
printr-o telegramă. El pleacă a doua zi în grabă și cu toate că uită să își pupe fiul (consideră
asta un semn că s-ar întoarce foarte repede în sânul familiei), pleacă cât se poate de liniștit,
deși în sufletul său rămâne îngrijorat pentru familie . Ajungând la Bistrița, pregătirile pentru
război se fac rapid, astfel că David Pop, apucă doar să scrie o scrisoare pentru soția lui după
care se prezintă la datorie.
Dă dovadă de multă calmitate, el nepierzându-și cumpătul nici măcar atunci când
vede soldați căzuți pe front și continuă să își facă datoria cu aceeași înverșunare.

1
https://temalaromana.ro/2013/06/25/trasaturile-nuvelei-definitie/
 Este avansat în grad după câteva luni și este mutat într-un batalion unguresc, unde nu
se înțelege foarte bine cu ceilalți comandanți, datorită faptului ca nu vorbește ungurește. În
ciuda tuturor greutăților, David Pop își păstrează în totalitate stăpânirea de sine și continuă
să-i trimită scrisori soției lui, fiindu-i foarte dor de ea.
Acolo iși intâlnește un fost coleg de facultate, Alexe, și pentru prima dată, pacea sa
interioară este perturbată, ascultând cum fostul său coleg, condamnă și blesteamă războiul.
Această scenă îi oferă lui David, o primă trezire la realitate, devine primul moment în care el
realizează cu durere în suflet că urmează să lupte împotriva compatrioților săi români, este
momentul în care prăpastia dintre realitate și ideea abstractă de datorie este ilustrată intr-un
mod dureros și în care surprindem personajul principal dând o luptă critică cu sine însuși.
Punctul culminant este reprezentat de momentul în care batalionul lui David se mută în
Transilvania. Acolo întâlnește un alt prieten, pe Emil Oprișor, care îl sfătuiește să schimbe
tabăra în timpul luptei, fapt ce îl înspăimântă chiar mai tare.
David are o noapte foarte grea înaintea bătăliei, zbătându-se între două fronturi, unul
era dragostea față de compatrioti, împotriva cărora nu-și dorea să lupte, altul era spiritul
datoriei pe care nu ar fi vrut să-l încalce. În dimineața bătăliei, David primește o scrisoare de
la sotia sa, fapt care îi adâncește și mai tare dorul de casă.
Deznodământul începe cu bătălia, pe care David o privea cu aceeași seninătate ca și
până acum. Își urmărește printr-un binoclu, compatrioții români care avansează și cu toate că
are un moment de ezitare, în cele din urmă dă ordin pentru ca mitralierele să inceapă să tragă.
În timpul bătăliei,conflictul său interior atinge cote maxime. Avându-i față în față pe Alexe,
Emil Oprișor și restul de soldați români, iubirea pentru patrie, constiinta si sentimentul
național se dovedesc a fi mai puternice ca oricând. Era primul moment când David își dorea
să fie ucis de un frate de-al său.
În final, lupta se încheie cu înfrângerea regimentului său, dorința lui David se
materializează, fiind în cele din urmă ucis de un soldat român, în ciuda ultimelor sale cuvinte,
pe care el le-ar fi considerat totuși salvatoare: ”datoria frate român”2. Răspunsul primit se
prezintă ca o pedeapsă necruțătoare a faptului că nu a putut alege între cele două fronturi: ”ne
omorâși cinci ceasuri cu mitraliera și acuma mai zici că ești frate? Grijania și anafura ta de
câine!”3
Mentalitatea și stilul de viață pe care David Pop le-a adoptat, s-au dovedit a fi din
păcate catastrofale pentru el. Refuzul de a căuta probleme în propria existență, credința
2
L. Rebreanu, Nuvele, Editura Corint, Anul 2017
3
L. Rebreanu, Nuvele, Editura Corint, Anul 2017
nezdruncinată în faptul că poate face față realității și impunerea unui sistem de valori ce nu
poate fi demontat și anume datoria, îl fac să-și ducă mai departe mediocritatea.

Mediocritatea mentală îi este dovedită și prin faptul că se află în dificultatea de a lua

decizii in situații limită, zbătându-se între dorința sa de a ramîne în continuare un om al
datoriei și speranța că va primi totuși îndurare din partea românilor pe care îi considera frați.
În final David Pop, a lăsat ca altul să decidă pentru viața și moartea sa, fiind ucis de un ”frate
român”.

Celelalte personaje, simple prezențe episodice, sunt folosite doar pentru a amplifica
conflictul interior pe care David Pop îl duce în momente de răscruce.

Discursul epic este linear si cronologic,având o structură bine delimitată pe două

planuri: planul realitătii sumbre si dezumanizante și anume, războiul și planul realității
interioare, constiința eroului.

”Datorie”, ”moarte”,”frate”,”român”,”întuneric”,”lumină”, sunt cuvinte cheie ce revin

în mod obsesiv și focalizează semnificațiile textului. Descrierile cadrului natural, sumbru
realizate pun accent pe viziunea apocaliptică a războiului și fac corespundența cu
frământarea interioară a eroului ”poarele de-abia răsărit, se ascunse iarași în pânzișul mohorât
de nouri ce închidea văzduhul, din spate porni un bubuit înăbușit, greu”4

Sfârșitul lui David Pop este lipsit de orice aură eroică și nu poate fi numit nici măcar
tragic, el se stinge cu aceeași conștiință blocată în mediocritate, ce vine ca o pedeapsă pentru
cel ce nu nu a avut tăria de a transforma dragostea pentru cei din neamul său, în principala
motivație care să-i susțină cauza. Deși se stinge pe câmpul de luptă, cu ochii spre soare, cu un
zâmbet ironic pe față și cu scrisoarea mototolită în mâna sa plină de sange, moartea sa nu este
ironică ci mai degrabă umilitoare.

Fiind o operă literară epică, de întindere medie ce se desfașoară în timp și spațiu având
un număr relativ redus de personaje, Catastrofa de Liviu Rebreanu este o nuvelă ce aparține
genului epic.

4
L. Rebreanu, Nuvele, Editura Corint, Anul 2017
Webografie:

1. https://graduo.ro/referate/limba-si-literatura-romana/catastrofa-de-liviu-rebreanu-
327210
2. https://temalaromana.ro/2013/06/25/trasaturile-nuvelei-definitie/â

Bibliografie:

3. L. Rebreanu, Nuvele, Editura Corint, Anul 2017