Ilustrarea tipurilor de comic, Particularitati de constructie a unui personaj, Relatia dintre doua personaje, Tema si

viziunea despre lume

Comedia O scrisoare pierduta
Ion Luca Caragiale
I.L.Caragiale este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii romane, cunoscut fiind ca cel mai insemnat
dramaturg roman, ca autor al comediilor O scrisoare pierduta, Dale carnavalului, Conu Leonida fata cu
Reactiunea si al dramei Napasta.
Genul dramatic cuprinde opere literare destinate reprezentarii scenice. Acestea sunt divizate in acte, alcatuite,
la randul lor din scene, prin care se marcheaza intrarea sau iesirea unui personaj ori schimarea locului actiunii.
Autorul prezinta in mod indirect, gandurile si sentimentele, prin intermediul personajelor, care comunica intre ele,
dialogul determinand inaintarea actiunii. Interventia directa a autorului este evidenta doar prin didascalii.
Comedia este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, care provoaca rasul prin surprinderea unor
moravuri sociale sau situatii umane, avand un final fericit si un rol moralizator. Comicul este o categorie estetica
avand drept effect rasul, determinat de contrastul dintre aparenta si esenta naturii personajelor, si manifestat prin
mijloace specifice de realizare.
Piesa de teatru O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri, considerate capodopera scrierilor
caragialiene. Aceasta a fost reprezentata scenic pe !" noiemrie !##$, la Teatrul %ational din &ucuresti, fiind
pulicata in acelasi an.
Tema comediei este reprezentata de satirizarea moravurilor sociale, manifestate pe fondul luptei politice, in
vederea desemnarii unui candidat pentru Adunarea Constituanta, in anul !##". In actul II este reprezentata scena in
care prefectul nu accept' compromisul politic,iar (oe )i promite *antajistului sprijinul s'u. In actul al treilea
Trahanache g'se*te o poli+' falsificat' de Ca+avencu, pe care intentioneza s,o foloseasc' pentru contra,santaj.
Titlul desemneaza un oiect de santaj politic, o anala scrisoare amoroasa, care devine un un de pret pentru
cine o detine, atat la centru, in &ucuresti, cat si in provincie, in capitala unui judet de munte, acolo unde are loc si
actiunea piesei. Aceasta este mereu pierduta, semn ca niciunul dintre cei care o doreste sa o foloseasca in mod
auziv nu este demn de statutul pe care si,l doreste. In cel mai fericit caz, se intoarce, intr,un final, la -andrisant..
Piesa de teatru contine patru acte, impartite pe scene construite pe aza schimului de replici intre personaje/
pe parcursul acestora se prezinta in mod gradat conflictul dramatic principal, de natura politica. Cele doua taere
eligerante sunt reprezentate de doua partide, fiecare dintre ele sustinand cate un candidat. %ae Catavencu, lider al
unei grupari independente, desprinsa din partidul de guvernamant isi doreste sa castige alegerile, desi oficialitatile
judetuluii, prefectul Tipatescu si seful partidului, (aharia Trahanache, il sustin oe 0arfuridi. La acest conflict
principal se adauga conflictele secundare, cum ar fi aparitia cetateanului turmentat, revolta cuplului comic
0arfuridi,&ranzovenescu, primirea depesei cu numele noului candidat impus de la centru, evolutia inversa a
gruparilor adverse.
Inca de la inceputul piesei, sunt fi1ate reperele spatiale si temporale, actiunea desfasurandu,se -in capitala
unui judet de munte, in zilele noastre., lipsa individualizarii prin nume propriu a locatiei confera conflictului
caracter general, iar referinta temporala este o aluzie la campania electorala din !##", de la sfarsitul sec. al 2I2,lea.
3ijloacele de realizare a comicului in piesa de teatru sunt variate, conferind sustanta capodoperei comice. In
ansamlu, piesa se a1eaza pe reliefarea comicului de situatie, evident in urmatoarele ipostaze4 prezenta
triunghiului conjugal, a cuplului de factura comica 0arfuridi,&ranzovenescu, evolutia lui Catavencu de la ipotetic
invingator la statutul de invins, confuzia cu sustrat, fapte neprevazute, cum ar fi aparitia si disparitia scrisorii,
alegerea lui 5andanache ca reprezentant al judetului.
In ceea ce priveste comicul de caracter, la Caragiale, personajul este un e1ponent tipic al unei clase umane.
5upa cum afirma Garaet Iraileanu, personajele sale -fac concurenta starii civile., in sensul ca sunt atat de ine
conturate, incat traiesc parca independent de paginile cartii. Criticul literar Pompiliu Constantinescu a incadrat
aceste personaje intr,o tipologie comica, identificand urmatoarele tipuri4 incornoratul, primul amorez, cocheta si
adulterina, demagogul, cetateanul, raisonneur,ul, servitorul.
In ciuda acestei tipizari comice, eroii sai au si numeroase trasaturi care il particularizeaza, conferindu,le
caracter de unicitate. 5e e1emplu, trasatura dominanta a lui Catavencu este demagogia, dar, pe langa aceasta, el
reliefeaza si alte insusiri4 este semidoct, meschin, arivist, amitios, arogant. In legatura cu acest tip de comic,
autorul afirma ca -natura nu lucreaza dupa tipare, ci,l toarna pe fiecare dupa calapod deoseit/ unul e sucit intr,un
fel, altul intr,altfel, fiecare in felul lui, incat nu te mai saturi sa,i vezi si sa faci haz de ei.. 5e aici deriva un alt
Ilustrarea tipurilor de comic, Particularitati de constructie a unui personaj, Relatia dintre doua personaje, Tema si
viziunea despre lume
mijloc de realizare a comiculuii, anume comicul de moravuri. Prezentarea tarelor sociale este menita a oferi
divertisment pulicului, dar si a moraliza, indrumand spre evitarea situatiilor ridicole in viata de zi cu zi.
Comicul de limbaj este evident in e1primarea personajelor piesei, care dau dovada de incultura si lipsa de
logica. 61ceptie fac doua dintre ele, care se remarca prin corectitudinea e1primarii4 7tefan Tipatescu si (oe
Trahanache. La restul personajelor, cuvintele sunt deformate in maniera comica prin pronuntia gresita4 -ampir.,
-famelie., -renumeratie., -enteres., -printip., -sotietate./ se remarca, de asemenea, utilizarea etimologiei populare4
cuvantul capitalisti, folosit impropriu desemnand -locuitorii capitalei. sau -lier,schimist. pentru -elastic in
conceptii.. 7unt incalcate regulile gramaticale si logice, in formulari ca4 -ne,am ratacit impreuna., -ora !8 trecute
fi1., -un popor care nu merge inainte sta pe loc.. Personajele prezinta stereotipii verale sau comportamentale4 -ai
putintica radare., -curat murdar.sau chiar insuficienta intelectuala.
Comicul de nume caragialian este foarte sugestiv, autorul dovedind rafinament in alegerea potrivita a
numelui fiecarui personaj. %umele de (aharia Trahanache face referire la senilitatea acestuia si la capacitatea lui de
a se mula dupa -enteres., -trahanaua. fiind o coca moale. 7tefan Tipatescu poseda un nume derivat de la cuvantul
-tip., ceea ce il incadreaza intr,o tipologie comica, cea a junelui,prim. %umele lui %ae Catavencu, este derivat de la
sustantivul -cata. dar poate fi asociat si -cataveicii., o haina cu doua fete, reprezentand deopotriva demagogia si
ipocrizia. Agamemnon 5andanache, denumit in mod hilar Agamita sau Gagamita, prezinta, in nume, o alaturare
ridicola intre invocarea razoinicului cuceritor al Troiei si derivatul de la cuvantul -dandana., aluzie la incarcatura
pe care o produce in piesa. Tache 0arfuridi si Iordache &ranzovenescu poarta -nume cu rezonante culinare., care
sugereaza inferioritatea, vulgaritatea, prostia. Ghita Pristanda, personajul care oscileaza intre oamenii puterii, fara a
fi capail de a lua singur decizii, are un nume provenit de la jocul moldovenesc, -pristandaua., in care se ate pasul
pe loc dintr,o parte in alta fara a se inainta. Cetateanul turmentat este un personaj simolic, neindividualizat prin
nume propriu, ci printr,o trasatura pregnanta, pentru ca el reprezinta poporul derutat, care nu stie ce sa aleaga
pentru a,si asigura viitorul.
Personajele comediei sunt construite pe aza contrastului dintre esenta si aparenta. Aceasta se centreaza pe
prezentarea triunghiului conjugal sot,sotie,amant, ai carui memri doresc sa para oameni onesti, dar isi dovedesc
din plin imoralitatea.
Zaharia Trahanache, -venerailul neica (aharia., cel care intruchipeaza tipul incornoratului simpatic, este
unul dintre personajele principale ale piesei. 6l este caracterizat in mod direct, inca de la inceputul comediei, de
catre autor, in didascalii, ca fiind -prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului scolar,
Comitetului agricol si al altor comitete si comitii.. Prin detinerea conducerii atator organizatii ale statului creeaza
impresia unui model de comportament uman, dar aceasta idealizare nu este deloc compatiila cu personajul.
Atitudinea sa starneste de multe ori rasul, denotand degradarea prin senilitate. 5e altfel, autorul il
caracterizeaza si prin nume, care denota zahariseala, ramolisment, dar si capacitatea sporita de a fi modelat dupa
interes. 9 nota in plus a degradarii o reprezinta ticul sau veral, -ai putintica radare., care ii confera timpul
necesar pentru a gandi ine ceea ce spune. Limajul folosit il caracterizeaza in mod indirect, incadrandu,l in seria
semidoctilor piesei.
5esi da dovada de viclenie pe parcursul piesei, prefera sa se complaca in situatia de incornorat naiv, nedorind
sa strice prietenia cu Tipatescu sau relatia de compromis cu (oe.
Inca de la prima aparitie in scena, isi dovedeste ipocrizia, spunand ca scrisoarea, pe care i,o aratase Catavencu,
este un fals, dar este capail sa i,o reproduca, pentru ca o citise -de zece ori., semn ca aceasta avea mare importanta
pentru el. 6ste chiar insinuant cand ii povesteste prefectului despre documentul citit4 - 6i, 0anica, sa vezi imitatie
de scrisoare: 7a zici tu ca e a ta, dar sa juri, nu altceva, sa juri:..
Trahanache este cel care ii sugereaza impulsivului prefect sa aia -putintica diplomatie., ceea ce dovedeste
faptul ca este un om politic versat, care stie ca mania nu este o solutie pentru a otine ceea ce isi doreste. La finalul
piesei, el afirma cu aceeasi diplomatie caracteristica4 -6u n,am prefect: 6u am prieten..
;iclenia venerailului este evidenta in special atunci cand descopera documentul falsificat de Catavencu,
gandindu,se sa raspunda santajului tot cu santaj pentru a scapa cu onoarea nepatata4 - Apoi, daca el umla cu
machiaveluri, sa,i dau eu machiaveluri.. Aluzia la dictonul lui 3achiavelli, -7copul scuza mijloacele., este
evidenta, caci amii oameni politici se ghideaza dupa invatatura acestuia, fara a tine cont de valorile moralei.
Trahanache isi dovedeste imoralitatea in special atunci cand, impreuna cu 0arfuridi si &ranzovenescu, falsifica
lista alegatorilor, imogatind,o cu numele unor simpatizanti, care nu aveau drept de vot.
Ilustrarea tipurilor de comic, Particularitati de constructie a unui personaj, Relatia dintre doua personaje, Tema si
viziunea despre lume
In aparenta, personajul se arata indignat pentru ca majoritatea celor din jur se ghideaza dupa -enteres. ,
raportandu,se la cuvintele fiului sau, care denota o gandire plata, ca si a tatalui. In esenta insa, si venerailul
procedeaza la fel, avand doua scopuri ine determinate4 inausirea scandalului cu scrisoarea, pentru a readuce
linistea femeii iuite si amantului ei, si propunerea unui candidat decrepit pentru a se asigura in continuare de
sprijinul guvernului.
Aparent naiv si lent in gandire, el este acela care are solutii concrete pentru orice situatie, planuind cu calm
fiecare decizie oe care o ia. 0igura sa este insa puternic luminata de iuirea pentru (oitica si de statornicia prieteniei
cu Tipatescu.
In relatia cu (oe, -cea mai distinsa prezenta feminina. din opera dramatica a lui Caragiale, asa cum o numeste
critica literara, Trahanache este ail in a pastra aparentele pentru ca o iueste foarte mult, sfarsind mereu prin a,i
face pe plac. Aceasta are incredere deplina in farmecele pe care le e1ercita asupra sotului, caci fara a,l consulta
decide in numele lui ca,l va sustine pe Catavencu. 7otul incornorat se preocupa permanent de reactiile emotionale
ale sotiei, pe care o stie foarte sensiila si simte nevoia sa o ocroteasca parinteste.
In relatia cu Tipatescu, Trahanache este cel care, cu ailitate, ii tempereaza iesirile impulsive, indemnandu,l
catre o atitudine diplomatica. Prietenia dintre ei este considerata un un de pret la care niciunul nu doreste sa
renunte. Plimarile impreuna, vizitele reciproce ii apropie, creand o relatie azata pe afectiune, chiar daca, in
esenta, aceasta contine o latura profund ipocrita.
Construit din umre si lumini, personajul caragialian farmeca pana astazi pulicul spectator sau cititor, opera
literara O scrisoare pierduta fiind cea mai comple1a si rafinata comedie a literaturii romane, pastrandu,si valentele
dincolo de trecerea timpului. 5esi orice comedie ascunde o drama, aceasta are menirea de a delecta si de a corecta
in acelasi timp moravurile sociale, prin arta.