Romanul interbelic subiectiv Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

Camil Petrescu Prin cele 2 romane ale sale Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi (1930) si Patul lui Procust (1933) ca si prin estetica privitoare la aceasta specie, Camil Petrescu a innoit romanul romanesc prin sincronizare cu lit. universala. Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman modern interbelic, de tip subiectiv, deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent si subiectiv, lu!ul constiintei, memoria a ectiva, naratiunea la pers ", luciditatea (auto)analizei, anticalo ilismul, dar si autenticitatea de inita ca identi icarea actului de creatie cu realitatea vietii, cu e!perienta nepervertita, cu trairea intense, din punct de vedere al raportului cu realitatea este roman al e!perientei pentru ca, autorul ii imprumuta prota#onistului $urnalul de campanie, din punct de vedere al con lictului este roman psi%olo#ic. &omanul este specia #enului epic, in proza, de intindere mare, cu actiune comple!a, des asurata pe mai multe planuri narrative la care participa numeroase persona$e comple! caracterizate o erind o ima#ine ampla si veridica asupra vietii. Cele patru elemente ale te!tului narativ pe care le voi prezenta sunt: compozitie si structura, repere spatiale si temporale, actiunea si persona$ul. 'n episod care sustine tema iubirii se re#aseste in capitolul ()sta*i roc%ia albastra+, radio#ra ierea sentimentului este ilustrata in capitolul (-ia#onalele unui testament+. .tlul capitolului,+)sta*i roc%ia albastra+, reproduce, nu ara intentie, una din /ntrebarile puse de barbat emeii pe care a /nt0lnit*o /nt0mplator pe strada, /ntr*o dupa*amiaza de vara bucuresteana de pe la /nceputul acestui secol, 1te an si 2la se /nt0lnesc ca doi straini, desi sunt casatoriti. Casatorie din dra#oste, pe c0nd erau am0ndoi studenti si saraci, sc%imbata la ata de o mostenire neasteptata. -ar viata cea noua, /ntr*un mediu de oameni destul de bo#ati ca sa nu aiba alta #ri$a dec0t ale#erea distractiilor, a adus cu sine ne/ntele#ere, /ncordare, certuri. 1*au despartit, /n urma unor scene /n care coc%etaria emeii si #elozia barbatului au parut a devenii incompatibile. .0narul are constiinta uneia din acele iubiri*pasiuni care unesc pe vecie doua iinte si pe care moartea le poate dezuni. &omancierul nu marc%eaza limpede si de la /nceput importanta /nt0lnirii dintre cei doi, pare a dori /nt0i sa o ascunda, abat0nd atentia cititorului de la semni icatia ei. 'n episod care sustine tema razboiului se re#aseste in capitolul (3e*a acoperit pamantul lui -umnezeu+, unde se prezinta o scena de razboi din care lipseste orice #est eroic. 4ombardamentul nes arsit, ca un cosmar, toaca nervii combatantilor: 5"nterminabilul bombardament a s aramat toate resorturile din mine.5 &azboiul nu se des asoara la modul eroic, pentru ca luptatorii se simt intimidati de ocurile de bara$, nemtii putand eventual avansa, avand o posibila ocazie de a*i prinde pe oameni. C%iar in ocul luptelor, al stresului #enerat de razboi, ocupatiile oamenilor sunt cele obisnuite: 5.udor Popescu umeaza un c%istoc #albui, tinandu*l iscusit intre aratator si de#etul cel #ros, cu oc%i absenti, caci e #anditor...5. -rama persona$ului principal continua insa c%iar in mi$locul acestui in ern, 6%eor#%idiu iind preocupat de o adevarata problema interioara, aceea a in erioritatii in ata celorlalti pe care i*o releva mai puternic razboiul: 5sunt in erior celor de varsta mea75, 5altul in locul meu s*ar i purtat mai demn75. Problema de constiinta pe care si*o pune 6%eo#%idiu este ca nu si*a adunat soldatii morti de pe coasta: 5in sat nu tra#ea artileria, si Popescu nu trecea prin incercarile prin care treceam eu, e adevarat, dar poate ca ar i trebuit totusi sa adun ranitii...5. 8bsesia se ampli ica, e!tinsa la nivelul intre#ii etnii a romanilor: 51unt dintr*un neam in erior7 Ce as i acut daca as i ost la 9erdun, sau daca as i ost pe 1omme, in ura#anul de obuze unde tra# mii de tunuri odata7 2 aceasta in erioritate de rasa7 2i nu sunt din carne si nervi ca si noi75.&anit si spitalizat, 6%eo#%idiu se intoarce la 4ucuresti. 1crisoarea anonima care il instiinta ca 2la il inseala aproape ca nu mai conteaza, convin#erea lui iind ormata, iind primit de 2la cu dra#alasenie, dar el o simtea ca pe o straina si ii propune sa se desparta, #andind nepasator :sunt obosit, mi*e indi erent daca este nevinovata+ desi candva :as i putut ucide pentru emeia asta+. )re o structura alcatuita din 2 parti intitulate Cartea intai si Cartea a doua ec%ivalente celor 2 sinta#me din titlu. Prima parte este structurata in ; capitole, iar partea a doua in < capitole. 8pera este scrisa la pers ", sub orma unei confesiuni a persona$ului principal, 1te an 6%eor#%idiu, care traieste doua e!periente undamentale: iubirea si razboiul. &omanul debuteaza printr*un arti iciu compozitional: actiunea primului capitol, La Piatra Craiului in munte este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii ". Capitolul pune in evidenta cele 2 planuri

temporale din discursul narativ: timpul naratiunii ( prezentul rontului) si timpul narat ( trecutul povestii de iubire). 1e observa te%nica insertiei, deoarece romanul iubirii este un produs al declansarii lu!ului memoriei prota#onistului. Reperele temporale si spatiale proiecteaza actiunea in ima#inar, pe doua coordonate: in plan e!terior, dar mai ales in cel interior, al constiintei persona$ului principal. Perspectiva temporala prezinta timpul subiectiv al rememorarii povestii de iubire, inserat in prezentul actiunii de pe ront, i!ata la inceputul sec al ==*lea. 1patiul real, delimitat prin indici speci ici, cum ar i Campulun#, -ambovicioara, 9alea Pra%ovei, 4ucuresti se impleteste cu cel subiectiv al ramantarilor su letesti. Actiunea este construita din cele 2 e!periente de initive traite de persona$, una relatata cronolo#ic, cealalta marturisita, dar tot in ordine cronolo#ica. 2!pozitiunea i!eaza timpul, spatiul si persona$ele: cuplul 1te an*2la si persona$ul colectiv*camarazii. "ntri#a apare in capitolul al doilea si consta in primirea unei mosteniri (motiv traditional). -es asurarea actiunii consta in procesul de cunoastere a persona$ului*narator prin analiza reactiilor proprii si a celorlalti. Punctul culminant este surprins in capitolul (3e*a acoperit pamantul lui -umnezeu+ in care prota#onistul intele#e semni icatia vietii. -eznodamantul* 6%eor#%idiu este ranit si spitalizat, apoi decide sa divorteze. >inalul este desc%is, ilustrand ruperea lui 6%eor#%idiu de trecut (ii lasa 2lei tot trecutul, inclusiv amintirile, de la obiecte de pret pana la carti). Stefan Gheorghidiu este prota#onistul romanului, indeplinind totodata rolul de narrator, el consemneaza la pers1, in mod subiectiv, e!perienta proprie in raport cu 2 coordonate esentiale ale destinului sau, iubirea si razboiul. )cesta intruc%ipeaza tipul intelectualului lucid, a lat in cautarea absolutului, care se autoanalizeaza in raport cu realitatea obiectiva a razboiului si cu cea interioara a propriilor amintiri despre povestea de dra#oste alaturi de 2la. Portretul acestuia prinde contur pe parcurs, prin acumulare de date esentiale asupra devenirii sale. )bsolvent al >acultatii de >iloso ie, 1t. se simte amiliar in lumea cartilor, ale caror idealuri le transpune in viata de zi cu zi. &elatia cu 2la se undamenteaaza initial pe or#oliu, insusi marturisind, ulterior: incepusem sa fiu totusi magulit de admiratia pe care o avea mai toata lumea pentru mine, fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente si cred ca acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri. ) lat in prezentului rontului, el retraieste neimplinirii erotice, caci povestea sa de iubire se a la sub semnul incertidunii. -aca initial traieste iubirea comple!a a unei relatii per ecte in conditii de e!istenta modeste, interventia mostenirii in viata celor 2 strica ec%ilibrul cuplului relevand trasaturi contradictorii ale membrilor sai. 1t. dovedeste un c%aracter puternic, nelasandu*se in luentat de perisabilitatea posesiunii materiale si iind considerat de reprezentantii acestei lumi un inadaptat. ?ostenirea declanseaza con lictul sau interior, caci spre deosebire de el, 2la este tot mai captivata de lumea noua a mondenitati. >ire pasionala si re le!ive 1t. diseca iecare #est sau vorba a acesteia in vederea elucidarii propriei dileme interioare. @ipersensibil si or#olios peste masura, 6%eor#%idiu reda in amanunt c%inurile dezama#irii in iubire, care ii trans orma e!istenta intr*o (tortura+. -rama razboiului estompeaza treptat drama neimplinirii erotice, persona$ul completandu*si propria identitate cu noi e!periente vitale. "n relatia cu 2la, 1t. dovedeste o trans ormare su leteasca si comportamentala, de la iubire absoluta, la drama dezama#irii totale. Portretul persona$ului este conturat in special prin caracterizarea indirecta, prin prezentarea subiectiva a aptelor, vorbelor, atitudinilor sale. Pe parcursul romanului, insusi se autocaracterizeaza ca iind un intellectual or#olios, insetat de absolut: Nu m-as fi putut realiza decat intr-o dragoste absoluta., dezmintind total #elozia, de care insa da dovada. In relatia cu Ela, 1te an, dovedeste o trans ormare su leteasca si comportamentala de iubire absoluta la drama dezama#irii totale. 1in#ura perspectiva innsa, anume cea subiectiva a persona$ului* narator, limiteaza cititorul la a interpreta doar opinia acestuia, nelasandu*i emeii dreptul la replica. Personalitatea 2lei se contureaza doar prin prisma lui 6%eor#%idiu, el redand propria perceptia asupra acesteia. Consider ca, tema iubirii si razboiului se re lecta in mod aut%entic in romanul psi%olo#ic avand la baza e!perienta prota#onistului, care reda intr*o maniera ori#inala trairile cu a$utorul introspectiei, lu!ul constiitei, s.a.