Sunteți pe pagina 1din 2

Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga

Ion Creanga, autor cu o semnificativa activitate literara in perioada clasica, fiind contemporan cu Mihai Eminescu, Ioan Slavici si I. .Caragiale, este considerat unul dintre cei mai valorosi povestitori ai poporului nostru. !perei sale capitale, scrierea memorialistica Amintiri din copilarie i se adauga basmele culte, care proiectea"a in fabulos lumea taraneasca apropiata de sufletul sau intr-o maniera originala de e#primare. Basmul cult este specia genului epic in pro"a cu numeroase persona$e ridicate la rangul de simbol, in care se pre"inta confruntarea dintre bine si rau, solutionata, de regula, printr-un final fericit.

!pera Povestea lui Harap-Alb este publicata in revista Convorbiri literare la data de % august %&''. Ea respecta, in linii mari, structura populara a speciei literare epice. (orma culta a speciei literare consta in reorgani"area elementelor populare sau completarea lor de catre un pro"ator cunoscut si consacrat, care imprima te#tului stilul personal de relatare. ! prima trasatura a basmului cult identificata in te#t este construirea realista a persona$elor, protagonistul pier"andu-si din capacitatile supranaturale ilustrate popular. Harap-Alb este un antierou intrucat este construit in evolutie de la un tanar )boboc in felul sau la trebi d-aistea* la imparat mare si puternic. Milostivirea este calitatea ce asigura trecerea primei probe, iar in celelalte comportamente este umani"at, prin monolog interior autorul ilustrand pt propria viata a persona$ului. +ici persona$ul antagonist nu este construit in note unilaterale, ci este un rau necesar pt maturi"area protagonistului. ,aca sfatul parintesc nu a fost respectat de me"in, atunci spanul prin metode coercitive il obliga sa aleaga drumul drept. ! a doua trasatura a basmului cult consta in originalitatea stilului obtinuta prin ironie -),oar unu-i imparatul .os, vestit prin meleagurile aceste pentru bunatatea lui si milostenia sa fara de seama*/. Pro"a rimata si ritmata -) umea asta e pe dos,/ toate sunt cu susu-n $os./ Putini urca, multi coboara,/ unul macina la moara.*/ si prelucrare a elementelor paremiologice -)fereste-ma de gaini ca de cani nu ma tem*/ prin care Ion Creanga, autor cunoscut isi imprima stilul popular .. in forma scriptica. Tema operei are sursa folclorica, pre"entand confruntarea binelui cu raul. Pe parcursul acestei confruntari, soldate cu victoria binelui, ca in ma$oritatea basmelor, eroul central isi formea"a personalitatea, ceea ce confera substanta epica scrierii conferindu-i caracterul de bildungsroman, tradand descendenta culta. Secventa narativa in care este pre"entata confruntarea binelui cu raul este aceea in care protagonistul a$uns la fantana cu Spanul, unde acesta il ademeneste sa intre acolo, pe motiv ca e racoare0 odata intrat acolo Spanul inchide capacul si ii spune ca pentru a-i da drumul trebuie sa faca schimb de identitati, ii da numele de Harap-Alb si il pune sa $ure ca va pastra secretul. Alta secventa narativa pentru sustinerea temei basmului este evolutia persona$ului principal de la fecior de crai la imparat. Titlul basmului enunta atat specia literara, cat si numele protagonistului purtat de-a lungul propriei formari0 )Harap-Alb* este o sintagma o#imoronica, substantivul comun )harap* desemnea"a o persoana cu pielea si parul de culoare neagra si se afla in contradictie cu epitetul cromatic )alb*. Actiunea este relatata la persoana a III-a, de catre un narator a carui perspectiva narativa obiectiva este completata de multiple comentarii subiective. Aceste completari umoristice, ironice, lamuritoare sunt specifice stilului autorului Ion Creanga. Este structurata pe momentele subiectului, e#po"itiunea ne plasea"a intr-un timp nedefinit si intr-un spatiu nedeterminat. (iul cel mic al Craiului pleaca spre curtea Imparatului 1erde pentru a-l urma la tron,fratii sai nereusind sa treaca prima proba de cura$. Intriga este repre"entata de rugamintea lui 1erde imparat catre fratele sau de a-i trimite pe cel mai vitea" fiu ca sa ii urme"e la tron. ,orind sa il a$ute, craiul accepta. Intriga este moment al subiectului care contine premisele conflictului. ,esfasurarea actiunii repre"inta urmarea episodului care constituie intriga. Pentru ca isi iubeste copiii, craiul nu ii lasa sa porneasca la drum fara a le verifica acestora puterile. ,intre toti, doar me"inul reuseste sa faca fata probei si isi continua drumul. Se dovedeste insa imprudent, accept2ndu-l pe Sp2n ca sluga. Pe drum, acesta il ademeneste pe print intr-o f2ntana. Prins acolo ca intr-o capcana, t2narul este nevoit sa $ure ca din acel moment va accepta numele de Harap-Alb si ca il va servi pe Sp2n ca sluga. a curtea lui 1erde imparat, Sp2nul incearca sa scape de Harap-Alb, d2ndu-i sarcini care ii periclitea"a viata3 sa aduca 4salati4 din gradina unui urs feroce, pielea cu nestemate a unui cerb fabulos si pe fata imparatului .os, cunoscuta pentru viclenia si puterile ei magice. Harap-Alb este a$utat de Sfanta ,uminica ,de cal ,de insecte,de persona$ele cu puteri miraculoase 3!chila ,Setila ,(laman"ila,Pasari- ati- ungila ,5erila. Punctul culminant al basmului este cuprins in episodul in care fata imparatului .os, a$unsa la 1erde imparat, de"valuie identitatea lui Harap-Alb. In acelasi episod, Sp2nul se repede la fiul craiului si ii taie capul. (ata imparatului .os incearca prin mi$loace magice sa-l readuca la viata pe cel pe care il iubea. ,e"nodam2ntul este repre"entat de invierea printului si casatoria lui cu fata imparatului .os. Cele patru elemente de structura si compo"itie pe care le voi pre"enta sunt3 legatura dintre incipit si final, imbinarea planurilor real si fabulos, persona$ele si relatiile dintre persona$e. Incipitul basmului este o formula initiala3 )Amu cica era odata intr-o tara un crai, care avea trei feciori.*. Aceasta

are drept corespondent in basmul popular inceputul )A fost odata ca niciodata* si are rolul de a introduce cititorul in lumea miraculoasa, in care totul este posibil. Incipitul este in legatura stransa cu finalul, construit tot ca o formula specifica redata in maniera culta3* Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca0 cine se duce acolo bea si mananca. Iar pe la noi cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda.*. (ormula de incheiere a basmului face trecerea de la universal fictional imaginat de autor la realitatea cotidiana a fiecarui cititor. Pe langa valoarea ei hiperbolica - veselia finalului fericit nu se sfarseste niciodata/, aceasta are puternice accente sociale, daca lumea basmului e dominata de veselia perpetua, lumea reala are determinari legate de conditia sociala a fiecaruia. (ormulele mediane dau continuitate actiunii, mentinand starea de atentie si curio"itatea lectorului3*678ca cuvantul din poveste inainte mult mai este* sau ) Si merg ei o "i, si merg doua, si merg patru"eci si noua.* Imbinarea planurilor real si fabulos este evidenta chiar din incipit. 9impul este vag, nedeterminat, un trecut indepartat in care se petrec evenimente ridicate la rangul de simbol. Reperele spatiale sunt la fel de vagi3 )Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intr-o alta tara, mai departata.678 9ara in care imparatea fratele cel mare era tocmai la o margine a pamantului, si craiia astuilalt la alta margine.*. Cele doua tinuturi indepartate marchea"a un intreg univers, pe care protagonistul este nevoit sa-l ia in stapanire, trecand de la teritoriul ocrotitor, familiar catre un spatiu al probarii propriilor veleitati de lider. Harap-Alb este protagonistul basmului si eponim, fecior de crai, este un (at-(rumos din basmele populare, destoinic si cura$os, dar ramane in "ona umanului, fiind prietenos, cuminte si ascultator, ca un flacau din Humulesti. El este un persona$ po"itiv si intruchipea"a inaltele principii morale cultivate de orice basm, ca adevarul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, cura$ul, vite$ia, trasaturi ce reies din intamplari, fapte, din propriile vorbe si ganduri si direct din ceea ce alte persona$e spun despre el. C:l:toria pe care o face pentru a a$unge ;mp:rat este o ini<iere a fl:c:ului ;n vederea form:rii lui pentru a deveni conduc:torul unei familii, pe care urmea": s: =i-o ;ntemeie"e. El parcurge o perioad: de a deprinde =i alte lucruri dec2t cele obi=nuite, de a ;nv:<a =i alte aspecte ale unei lumi necunoscute p2n: atunci, e#perien<: necesar: viitorului adult. Semnifica<ia numelui reiese din scena ;n care sp2nul ;l p:c:le=te pe fiul craiului s: intre ;n f2nt2n:3 4(iul craiului, boboc ;n felul s:u latrebi de aieste, se potrive=te Sp2nului =i se bag: ;n f2nt2n:, f:r: s:-% tr:sneasc: prin minte ce i se poate ;nt2mpla4. +aiv, lipsit de e#perien<: =i e#cesiv de credul, fiul craiului ;=i schimb: statutul din nepot al ;mp:ratului 1erde ;n acela de slug: a Sp2nului, numele lui poate fi un o#imoron, Harap-Alb put2nd ;nsemna 4negru alb4, deoarece 4harap4 ;nseamn: 4negru, rob4. (aptele eroului r:m2n =i ele ;n limita umanului, probele care dep:=esc sfera realului fiind trecute cu a$utorul celorlalte persona$e, ;n"estrate cu puteri supranaturale. Probele la care ;l supune sp2nul sunt menite a-% deprinde pe fl:c:u cu greut:<ile vie<ii, cu faptul c: omul trebuie s: ;nving: toate piedicile ivite ;n via<a sa, preg:tindu-l pentru viitor, c2nd va trebui s:-=i conduc: propria gospod:rie, propria familie. ,ep:=ind cu bine toate probele, fl:c:ul demonstrea": c: e 4soi bun4 -5.C:linescu/ prin valorile morale care compun codul comportamentului <:r:nesc3 inteligen<a, bun:tatea, perseveren<a, r:bdarea, capacitatea de adaptare la diverse situa<ii ale vie<ii. Cinstit din fire, Harap-Alb nu-% tr:dea": niciodat: pe sp2n, de=i un st:p2n tiran ca acesta ar fi meritat. Harap-Alb are capacitatea de a-=i face prieteni adev:ra<i, loiali, care s:-% a$ute ;n orice ;mpre$urare dificil: a vie<ii sale, ace=tia folosindu-=i tocmai tr:s:turile dominante, devenite - la nevoie - adev:rate talente3 4tot omul are un dar =i un amar, =i unde prisose=te darul, nu se mai bag: ;n sam: amarul4. >n aceast: perioad: a ini<ierii, Harap-Alb cunoa=te dragostea aprins: pentru o fat: de ;mp:rat, care vine, a=adar, din aceea=i lume cu el, preg:tindu-% pentru c:s:torie, unul dintre reperele finale ale devenirii sale. ?ltima prob: la care ;l supune fata este, de data aceasta, o demonstrare a calit:<ilor viitoarei so<ii, care va =ti s: aib: gri$: de b:rbatul ei, s:-i stea aproape la bine =i la r:u, acest fapt fiind ilustrat atunci c2nd ea ;i salvea": via<a, tre"indu-% din mor<i. Aceast: ;nt2mplare simboli"ea": ideea c: acum Harap-Alb redevine el ;nsu=i, fiul craiului, sc:p2nd de povara $ur:m2ntului f:cut sp2nului, acela c: ;i va fi slug: 4p2n: c2nd va muri =i iar va ;nvia4. Cea mai pregnanta relatie intre personaje este aceea dintre eroul central si Span. Acesta din urma este persona$ul secundar, negative al operei, postura dublata de aceea de formator pentru tanarul neinitiat. In timp ce Spanul este de$a un character format dominat de o trasatura, anume rautatea, Harap-Alb este un tanar in formare, a carui personalitate se completea"a pe parcursul scrierii. Persona$ul negativ nu are deloc intentia de a-l a$uta, ci este orbit de statutul inedit de a conduce un destin0 fara insa a constienti"a, ii este de mare a$utor, punandu-l de fiecare data, in situatii-limita, in care trebuie sa accepte provocarile. Spanul devine astfel un simbol al e#perientelor nefaste din viata omului, a caror aparitie este neplacuta, uneori chiar dramatica, dar care a$uta la maturi"area fiecaruia dintre noi.
Consider ca prin basm omul din popor creea"a un univers fictional desavarsit in care binele, dreptatea si adevarul triumfa. In schimb, in basmul cult, formula finala reali"ea"a prin opo"itie diferenta dintre idealitate si realitate3 )iara pe la noi cine nu are se uita si rabda*. Mesa$ul etic al basmului depaseste toate celelalte specii narative fiind asa cum spunea 5. Calinescu )mitologie, stiinta, etica, observatie morala*o oglindire a vietii in moduri fabuloase.