Basmul cult Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga

Socotit la inceput autor poporal ,I.Creanga s-a dovedit in realitate, un artist profund original ,care a
creat,pornind de la folclor ,o opera de net individualitate ,cu elemente caracteristice, de neconfundat
,re!ultat al unei inteligen e artistice superioare si al unei in!estrari lingvistice remarcabile.
"pera literara Povestea lui Harap Alb a fost publicata in revista Convorbiri literare in #$%% si este
considerata un basm cult. Basmul cult este o specie literara ce apar ine genului epic,in pro!a,av&nd o
ac iune ce cumulea! 'nt&mplri fantastice si antrenea! conflictul dintre fortele binelui si fortele
raului,finalul aduc&nd triumful binelui.Prin relatia cu eroul(persona)ele basmului cult au valori simbolice.
*le fac parte din anumite tipologii si 'ntruc+ipea! binele i raul in diferite iposta!e,ma)oritatea av&nd
'nsu iri supranaturale.
,e i este basm(prin infa isarea atat de araneasca a lumii evocate, Povestea lui H.P apare ca un mic
roman de aventuri cu subiect fabulos.Basmul urmareste formarea unui tanar in contact cu e-perientele
vietii. .ntamplarile prin care trece si incercarile la care e supus sunt modalitati de formare a trasaturilor
dominante.*roul trebuie sa a)unga imparat,dar nu inainte de a dovedi ca merita.
/*0A basmului este triumful binelui asupra raului,a adar,tema folcloric.
Sunt pre!ente si motive folclorice 1ca in toate basmele lui Creanga2,iar acest lucru se datorea!a faptului ca
sursa de inspiratie a povestilor lui Creang este folclorul romanesc.
P*3SP*C/I4A 5A3A/I4A se evidentia!a prin pre!enta naratorului omniscient,ce reali!ea!a naratiunea
la persoana a IIIa ,dar care nu este obiectiv ,intervenind cu comentarii.Actiunea se desfasoara liniar,prin
inlantuirea secventelor narative,care urmaresc drumul initierii lui Harap Alb.
3*6A/II6* /*0P"3A6* SI SPA/IA6* cuprind un timp imaginar,cronologic,si un spatiu nesfarsit.
Incipitul basmului transmite o vi!iune diferita de cea populara,prin formula inedita7 Amu cica era odata
intr-o tara un crai...
Situatia initiala in care se afla fiul de imparat perturbata de cartea primita de la Imparatul 4erde,fratele
mai mare al tatalui sau aflat intr-o alta tara,mai indepartata1...2tocmai la marginea pamantului.Aventura pe
care urmea!a sa o traiasca eroul este sugerata prin dificultatea drumului,el trebuind sa a)unga la celalalt
capat al lumii.Statutul initial al me!inului craiului il pre!inta pe erou ca fiind timid,lipsit de cura), boboc in
felul sau ,care este afectat de reprosurile pe care tatal sau le adresea!a fratilor mai mari care s-au intors din
drum. In incercarea de a-l convinge pe tatal sau sa-i dea voie sa plece pentru a deveni succesor la tronul
unc+iului,el este a)utat de batrana cersetoare ,Sfanta ,uminica,care-l rasplateste pentru milostivenia de care
a dat dovada.Astfel,el va cere calul,armele si +ainele tatalui sau. ,upa ce trece de ursul de la pod ,adica
de craiul deg+i!at,protagonistul pleaca la drum,nu inainte ca tatal lui sa-l indemne sa se fereasca de omul
ro ,iara mai ales de cel sp&n.6ipsa de e-perienta si inocenta il fac pe erou sa uite de povetele parintelui
,luandu-l drept calau!a c+iar pe span,cel care reuseste cu perfidie sa-l prinda in cursa lui,sc+imbandu-si
identitatea. 8iul de imparat devine sluga spanului,acesta sc+imbandu-i numele in Harap-Alb. A)uns la
Imparatul 4erde Harap-Alb este supus la trei probe. Prima presupune aducerea salatelor din 9radina
:rsului si este depasita cu a)utorul Sfintei ,uminici si al calului na!dravan.Pielea de urs primita de la tatal
sau la inceput il a)uta in aceasta situatie si,in acest mod este depasita etapa maturi!arii fi!ice ,pentru ca eroul
iese invingator in lupta cu ursul.
.n proba a doua,eroul dovedeste ca detine vointa.*l asculta de sfaturile Sfintei ,uminici si dobandeste
nestematele cerbului din padurea fermecata.
Proba a treia este drumul spre fata imparatului 3os. Persona)ele au-iliare se multiplica,eroul fiind a)utat de
fiinte fabuloase ,+imerice,despre care naratorul afirma ca sunt esentiale1prietenos cu fiecare,pentru ca avea
nevoie de dansii in calatoria sa la Imparatul 3os,care !ice,cica era un om p&cli it si rautacios la culme7nu
avea mila de om nici cat de un caine2.
6a curtea Imparatului 3os,pentru a dobandi mana fetei acestuia ,Harap-Alb si insotitorii sai reusesc sa duca
la bun sfarsit alte provocari7ospatul1rol esential il au 8laman!ila si Setila2,separarea macului de nisip1cu
a)utorul furnicilor2,pa!irea si prinderea fetei transformate in pasare1"c+il,Psri 6 i-6ungil2,g+icirea
fetei cu a)utorul craiesei albinelor.
:ltima proba este impusa de fata imparatului ,care doreste ca turturica ei si calul sa se intreaca aducandu-i
trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta.Harap-Alb se indragosteste de fata Imparatului 3os,insa
trebuie sa i-o duca Spanului.
In final ec+ilibrul se restabileste7Spanul ii taie capul lui Harap-Alb,calul il ucide pe impostor ,iar fata
imparatului il invie pe erou cu a)utorul licorilor magice7apa vie si apa moarta.Harap-Alb dobandeste o
identitate noua,cea de stapan.
,e!nodamantul este tipic basmului7revenirea la starea de ec+ilibru,iar simbolic un nou inceput.
Persona)ul principal este Harap-Alb.5umele sinteti!ea!a destinul persona)ului ,care din stapan a)unge
sluga.Cele doua cuvinte se afla in contradictie semantica 1constituie un o-imoron2,deoarece cuvantul
+arap denumeste o persoana cu pielea inc+isa la culoare ,ceea ce atrage atentia asupra situatiei de
anormalitate in care intra persona)ul.
Prin perderea conditiei initiale,Harap-Alb dobandeste o noua po!itie ,cea de sluga a Spanului.Prin aceasta
robie,persona)ul principal constienti!ea!a e-istenta slabiciunilor si poate evolua.In acest mod e-istenta
raului devine complimentara pentru dimensiunea umana a lui Harap-Alb,care prin calatoria ini iatica in
necunoscut intelege semnificatiile vietii.
In acest basm cult,Ion Creanga umani!ea!a fantasticul ,iar protagonistul trece prin numeroase probe
pentru a se desavarsi la statutul superior ,de viitor imparat.*roul demonstrea!a calitati etice
incontestabile7+arnicie ,milostivenie,bunatate,genero!itate,cura),demontrandu-si totodata,si solidaritatea fata
de fiintele care l-au a)utat.Calatoria repre!inta initierea lui pentru a deveni imparat,iar probele la care este
supus de Span au menirea de a-l invata pe Harap-Alb sa depaseasca toate problemele care se pot ivi in viata.
6ipsit de e-perienta si naiv,fiul de imparat ,a)ungand sluga Spanului ,dovedeste loialitate si credinta fata
de acesta,in orice circumstanta.
Portretul lui Harap-Alb reiese treptat din caractericarea directa,facuta de narator,dar in special din cea
indirecta ,ce se conturea!a din fapte,limba) si actiune.
Portretul fi!ic nu este pre!ent,naratorul preci!ea!a doar statutul de me!in,trasaturile totali!ea!a portretul
moral.,obandirea e-perientei de viata necesita sacrificii(ea se implineste prin situatiile de confruntare cu
fortele raului.
In final,eroul isi creea!a statutul de imparat ,reusind sa se descopere pe sine ,dupa o trecere simbolica in
moarte si re'nvierea prin iubire.
"riginalitatea lui Creanga reliefea!a prin mai multe elemente7 # Arta povestirii-se caracteri!ea!a prin ritm
rapid1re!ultat prin eliminarea descrierilor ,e-plicatiilorgenerale2,prin insistenta asupra aspectului
particular1prin nuantarea miscarilor ,a gesturilor,a vietii sufletesti2 si prin dramati!area actiunii prin dialog.
; Autropomorfi!area fantasticului1umani!are2 se face prin atribuirea unui comportament,a unor gesturi,a
unei ps+i+ologii,a unei mentalitati si a unui limba) care amintesc cititorului de eroii din Amintiri din
copilarie. < 6ocali!area fantasticului se reali!ea!a prin detalii realiste ,lumea fabuloasa coboara intr-un
plan de e-istenta care poate fi locali!at geografic si istoric. = *ruditia paremiologica este e-primata prin
citate care condensea!a o e-perienta anterioara si se potrivesc perfect cu intamplarea povestita.Citatele
paremiologice au urmatoarele efecte7dau rapiditate povestirii,produc +a!,asea!a intamplarile in perspectiva
unui umanism popular. > 6imba)ul este specific operelor lui Creanga,pre!entand o originalitate
verbala,evidentiata prin7vocabularul specific,e-primare locutionala,limba) afectiv,economia de mi)loace
e-presive si oralitatea stilului.? :morul i!voraste prin mai multe mi)loace,deoarece autorul lui este o fiinta
)oviala,cu umor ,care are verv si caruia ii place sa starneasca veselie.*ste o veselie contagioasa,provocata
de7 e-primarea mucalita1po!na 2(ironia,poreclele si apelativele caricaturale,diminutivele cu valoare
augmentativa,scene comice,citate cu e-presii si cu vorbe de du+.
In toate povestile sale,Ion Creang,improvi!ea!a pe marginea sc+emei universale a basmului o imagine a
vietii taranesti de altadata cu tipurile ei morale,cu traditiile si obiceiurile ei,cu comportamentul si limba)ul ei
specific.Puterea de sugerare prin detalii,prin amanunte revelatoare,a acestei vieti este atat de mare ,iar
e-presia ei literara atat de particulara,incat basmul nu mai poate fi repovestit fara pierdere si n-ar putea
circula in variante ca folclor.*l trebuie citit ca o opera culta,apartinand unui artist superior 'n!estrat.