Bacalaureat 2009: Varianta 07: Relatiile dintre doua personaje studiate ntr-un

text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb

Opera lui Creanga este epopeea poporului romn. Creanga este Homer al nostru. (G. I
braileanu). Citatul ilustreaza si parerile altor critici literari cu privire la
opera marelui prozator romn. Autorul Amintilor din copilarie, Ion Creanga se rema
rca prin stilul sau satiric, aluziv si echivoc, prin scriitura inconfundabila s
i alte elemente de originalitate. Autor a numeroase povesti si povestiri, Crean
ga ramne nemuritor prin basmele sale, ndeosebi prin Povestea lui Harap-Alb, o sintez
a a basmului romnesc, dupa cum remarca Pompiliu Constantinescu.
Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare al
e unor valori simbolice, cu actiuni implicnd fabulosul si supusa stereotipiei c
are nfatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.
Tesut pe universala tema a confruntarii binelui cu raul, Povestea lui Harap-Al
b este frumoasa poveste culta n care feciorul de mparat fara nume si mezin al fami
liei va pleca la unchiul sau Verde mparat pentru a mosteni mparatia, pentru ca ac
esta nu avea dect fete (iar fratele sau trei feciori).
Neascultnd sfaturile tatalui, ia n drumul sau n slujba pe un Spn, care prin viclen
ie pune stapnire pe feciorul de mparat si acesta jura credinta si supunere si, cu
rolurile schimbate sluga ca stapn si stapnul ca sluga sub numele de Harap-Alb (
sluga alba) merg la Verde mparat, unde falsul nepot ncearca sa scape de Harap-Alb
, supundu-l la probe primejdioase pentru a-l pierde. Eroul le va ndeplini pe toat
e, Spnul va fi demascat iar Harap-Alb va lua n casatorie pe fata mparatului Ros.
Personajele din basmul cult Povestea lui Harap-Alb (oameni dar si fiinte himeri
ce cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele s
i raul n diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine si rau se ncheie ntotdeau
na, n basm, prin victoria fortelor binelui.
Se utilizeaza triplicarea, dar Creanga supraliciteaza procedeul, a treia prob
a (aducerea fetei) contine alte ncercari impuse de mparatul Ros si chiar de fata.
Eroul basmului, mezinul craiului, Harap-Alb nu are puteri supranaturale si ni
ci nsusiri exceptionale, asemenea lui Fat-Frumos din basmele populare. El are ca
litati si defecte, sugerate si de oximoronul din numele sau. Prin trecerea prob
elor la care este supus de Spn, raul necesar, pe parcusul calatoriei, una initia
tica, fiul cel mic al craiului va dobndi calitatile necesare unui viitor mparat (
cu simtul responsabilitatii, al curajului, al prieteniei, capacitatea de a-si
respecta cuvntul). Harap-Alb trece astfel de la mezinul craiului cel timid si ru
sinos, cum este descris la nceput, la un mparat demn de titlul pe care l poarta si
asta n mare parte datorita Spnului si ncercarilor la care l supune pe erou. Basmul
poate fi considerat astfel un bildungsroman, roman al initierii.
Pesonajele aflate n opozitie sunt usor de recunoscut si dupa nume: Harap-Alb re
flecta conditia duala, rob, sluga (Harap), dar si originea lui nobila si naivit
atea sa de la nceput (Alb); pe cnd Spnul este, dupa nume, ntruchiparea raului.
Povestea lui Harap-Alb da cititorului impresia ca nu doar naratorul, ci si perso
najele, par a avea cunostinta de scenariul initiatic pe care trebuie sa-l trave
rseze protagonistul. n acest scenariu eroul are de nvatat si de la Spn, simbol al
raului necesar, pentru a-i testa limitele si a-l ajuta sa se maturizeze.
Cu exceptia eroului care este vazut n evolutie, celelalte personaje sunt reduc
tibile la o trasatura dominanta, reprezentativa tipologii umane. Spnul este tipu
l vicleanului, rolul sau fiind acela de a-l initia (n mod involuntar) pe erou si
de a ajuta cititorul sa nteleaga mai bine tipologia personajului principal pri
n raportare la personajul antagonist (caracterizare indirecta).
De remarcat este faptul ca, desi lipsit de puteri supranaturale sau de nsusiri
exceptionale, personajul principal trebuie sa treaca prin ncercarile la care est
e supus de Spn cu ajutorul calitatilor sale morale (bunatate, mila, curaj), dar
sustinut de o serie ntreaga de prieteni. Personajele se individualizeaza si prin
limbaj, asemanator eroilor humulesteni din Amintiri din copilarie, spunndu-se de
spre Spn ca traieste cu adevarat n replici.
Esenta basmelor, ideea ca binele triumfa ntotdeauna n fata raului, este pastrat
a si n Povestea lui Harap-Alb, doar ca drumul initiatic al eroului este mai inter
esant pentru cititor.
Prin conturarea eroilor sai Ion Creanga demonstreaza talentul de creator al u
nor personaje originale, spontane, pline de umor, ce ramn nemuritoare n sufletele
cititorilor. Se spune despre Creanga ca si nzestreaza creatiile pur fantastice cu
nsusiri sufletesti si trupesti peste masura omeneasca, mprumutndu-le o viata omene
asca, una taraneasca si amestecndu-i printre humulesteni.