Bacalaureat 2009: Varianta 01: Particularitati ale basmului cult: Povestea lui H

arap-Alb de Ion Creanga

Basmul cult si are originea n cel popular de la care autorul preia tiparul narati
v, dar reorganizeaza elementele stereotipe conform viziunii sale artistice si
propriului sau stil. Basmul cult imita relatia de comunicare de tip oral din ba
smul popular, ceea ce confera oralitate stilului.
Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare al
e unor valori simbolice, cu actiune implicnd fabulosul, supranaturalul, care nfa
tiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre bine
si rau se ncheie prin victoria fortelor binelui. Personajele ndeplinesc, prin rap
ortare la erou, o serie de functii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), ca n b
asmul popular, dar sunt individualizate prin atributele exterioare si prin limb
aj. Reperele temporale si spatiale sunt vagi, nedeterminate. Sunt prezente clis
eele compozitionale, numerele si obiectele magice. n basmul cult, stilul este el
aborat, se mbina naratiunea cu dialogul si descrierea.
n literatura universala sunt cunoscute basmele lui Perrault si Anderson, iar la
noi ale lui Eminescu, Caragiale, Slavici, Creanga, Delavrancea, etc.
O capodopera a genului, la noi, ramne Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga, bas
m publicat n 1877, n revista Convorbiri literare.
Naratiunea la persoana a III-a este realizata de un autor omniscient, dar nu
si obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii. Spre deosebire de basmu
l popular, unde predomina naratiunea, basmul cult presupune mbinarea naratiuniii
cu dialogul si descrierea.
Tema basmului este triumful binelui asupra raului. Motivele narative sunt: sup
erioritatea mezinului, calatoria, supunearea prin viclesug, muncile, demascarea
raufacatorului (Spnul), pedeapsa, casatoria.
n basm sunt prezente cliseele compozitionale, formule tipice. Formula initiala:
Amu cica era odata si formula finala Si a tinut veselia ani ntregi, si acum mai ti
ne nca; cine se duce acolo be si mannca. Iar pe la noi, cine are bani bea si mann
ca, iara cine nu, se uita si rabda sunt conventii care marcheaza intrarea si ies
irea din fabulos. Formulele mediane: si merg ei o zi, si merg doua, si merg patr
uzeci si noua, si mai merge el ct mai merge, Dumnezeu sa ne tie, ca cuvntul din poves
te, nainte mult mai este, realizeaza trecerea de la o secventa la alta si mentin
cititorul atent, antrenndu-i curiozitatea.
O trasatura a basmului lui Ion Creanga o reprezinta tratarea fabulosului n mod
realist, povestile lui Creanga fiind caracterizate printr-o alaturare a miracu
losului cu realitatea. Astfel, Spnul se comporta ca un om viclean, esenta lui de
monica, fiind dezvaluita mai trziu. Tot asa, cele cinci aparitii bizare se compo
rta, vorbesc si se cearta ca niste sateni humulesteni; n plus, fiecare schita
de portret cuprinde o trimitere la fiinta umana. De altfel, aceasta particulari
tate a fost numita de critica literara localizarea fantasticului.
Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presuspune un lant de actiuni:
o situatie initiala de echilibru (existenta celor doi frati, Craiul si mparatul
Verde, care traiesc departe unul de celalalt), o parte pregatitoare, un evenime
nt duce la dezechilibru, aparitia donatorilor si a ajutoarelor, trecerea cu bin
e a probelor ce duce la refacerea echilibrului, apoi rasplata eroului (finalul
fericit).
Personajele, desi individualizate, sunt purtatoare ale unor valori simbolice:
binele si raul n diverse ipostaze. Conflictul dintre bine si rau se ncheie prin
victoria fortelor binelui.
Personajul principal al basmului cult este mezinul craiului, Harap-Alb, dar e
l nu mai reprezinta modelul de frumusete fizica, morala si psihica din basmele p
opulare anuntat de la nceputul acestora prin expresii de tipul crestea ntr-un an ct
altii n zece, astfel nct calatoria ntreprinsa de el nu are valoarea de a confirma
calitatile exceptionale, ci este un traseu de initiere, parcurs de un tnar naiv
si timid si care la sfrsit devine capabil sa conduca o mparatie. Astfel, se vorbe
ste despre un caracter de bildungsroman al basmului. Cea mai mare parte a basmu
lui este reprezentata de calatoria mezinului catre mparatia lui Verde mparat si
probele la care este supus de catre Spn.
n procesul sau de formare se disting trei etape: etapa initiala, de pregatire
pentru drum; apoi parcurgerea drumului initiatic si rasplata. Acesta este presa
rat cu diferite spatii cu valoare simbolica: podul (simbolizeaza trecerea la al
ta etapa a vietii, att atunci cnd are loc confruntarea cu tatal deghizat n urs, ct
si la ntlnirea cu furnicile), fntna (spatiu al renasterii si al regenerarii; scena
n care are loc schimbarea numelui, a identitatii si reprezinta nceputul initieri
i spirituale, unde va fi condus de Spn), padurea (loc al mortii si al regenerari
i).
Daca eroul basmului popular era supus n general la trei probe, Harap-Alb trece
prin mai multe ncercari: aducerea salatilor din gradina Ursului si a pielii Cer
bului, noaptea petrecuta n casa de arama, separarea macului de nisip, pazirea fe
tei mparatului Ros, gasirea si identificarea acesteia. Dupa ce si dovedeste bunat
atea ajutnd albinele sa-si faca stup si ocolind nunta furnicilor, trecnd pe un po
d, Harap-Alb ntlneste cele cinci personaje himerice ntruchipnd focul, apa, pamntul
si aerul: Gerila, Flamnzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila. Ultimile tre
i probe sunt legate de cucerirea fetei mparatului. Decapitarea eroului este ulti
ma treapta si finalul initierii. Nunta si schimbarea statutului social (devine m
parat) confirma maturizarea eroului.
Spnul nu este doar o ntruchipare a raului, ci el ajuta involuntar la initierea
eroului, de aceea calul nazdravan nu-l ucide nainte ca initierea feciorului de mp
arat sa se fi ncheiat.
Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori: fiinte cu nsusiri supranaturale
(Sfnta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor si cea
a albinelor), fapturi himerice (cei cinci tovarasi) sau obiecte miraculoase (ar
ipile craieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moarta). Personajul cautat est
e fata de mparat.
Specific basmului cult este modul n care se individualizeaza personajele. Prin
portretele fizice ale celor cinci tovarasi ai eroului se ironizeaza defecte u
mane, dar aspectul lor ascunde si calitati sufletesti precum bunatatea si priet
enia. mparatul Ros si Spnul sunt rai si vicleni. Sfnta Duminica este nteleapta.
Registrele stilistice popular, oral, reginional confera originalitate stilului
. Limbajul cuprinde termeni si expresii populare, regionalisme fonetice sau lex
icale, frecventa proverbelor, a zicatorilor introduse n text prin expresia vorba
aceea.
Umorul este realizat cu ajutorul exprimarii muscalte (sa traiasca trei zile
ca cea de-alalteieri), ironiei, poreclelor (Pasarila, Buzila), diminutivelor cu
valoare augmentativa (buzisoare, bauturica, ect.), caracterizarilor pitoresti (port
retul lui Gerila, Ochila, etc.), expresii populare (Da-i cu cinstea, sa peara ru
sinea).
Oralitatea stilului (impresia de zicere a textului scris) se realizeaza prin
expresii narative tipice (si atunci, si apoi, n sfrsit), si narativ; implicarea su
va a naratorului (Ce alta, pot sa zic?), dativul epic (Si odata mi ti-l nsfaca cu d
intii de cap) si versuri populare (De-ar sti omul ce-ar pati, /Dinainte s-ar pazi
!).
Poveste lui Harap-Alb este un basm cult ce are ca sursa de inspiratie basmul pop
ular, de la care autorul pastreaza motivele (casatoria, ncercarea puterii, petit
ul, probele), personaje fabuloase, ajutoarele venite n sprijinul binelui, formul
e tipice si inoveaza pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin comportam
entul, gestica, psihologia si limbajul personajelor.