Basmul cult își are originea în basmul popular, din care autorul preia

tiparele narative, dar le reorganizează conform propriilor viziuni

artistice și stilistice. Acest gen literar imită relația de comunicare
orală specifică basmelor populare, făcând astfel ca oralitatea să fie
o trăsătură stilistică distinctă.

Basmul cult este o specie narativă amplă, caracterizată de

numeroase personaje purtătoare de valori simbolice și de acțiunea
ce implică elemente fabuloase și supranaturale. În centrul poveștii
se află eroul care parcurge un drum inițiatic al maturiz ării, iar
conflictul dintre bine și rău se încheie cu victoria binelui.
Personajele din basmul cult îndeplinesc funcții specifice, cum ar fi
antagonistul, ajutoarele și donatorii, asemenea basmelor populare,
dar ele sunt individualizate prin atribute exterioare și limbaj.
Reperele temporale și spațiale sunt vagi și nedeterminate, iar în
basmul cult, stilul este mai elaborat, îmbinând narațiunea cu
dialogul și descrierea.

În literatura universală, sunt cunoscute basmele lui Perrault și

Andersen, iar în literatura română, avem basme semnate de autori
precum Eminescu, Caragiale, Slavici, Creangă, Delavrancea, etc.
Una dintre capodoperele genului în literatura română rămâne
"Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă, basm publicat în 1877 în
revista "Convorbiri literare."

Narațiunea din basmul cult se desfășoară la persoana a treia și este

realizată de un autor omniscient, deși acesta intervine adesea prin
comentarii, nu fiind un narator obiectiv. Spre deosebire de basmul
popular, unde predomină narațiunea, în basmul cult narațiunea este
îmbinată cu dialogul și descrierea.

Tema centrală a basmului cult este triumful binelui asupra răului.

Motivele narative comune includ superioritatea mezinului, călătoria,
supunerea prin vicleșug, muncile, demascarea răufăcătorului (în
acest caz, Spânul), pedeapsa și, în cele din urmă, căsătoria eroului.

În basmul cult, se regăsesc clișee componențiale și formule tipice.

Formulele inițiale și finale, precum "Amu cică era odată" și "Şi a ţinut
veselia ani întregi, şi acum mai ţine încă; cine se duce acolo be şi
mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea şi mănâncă, iară cine nu, se
uită şi rabdă," marchează intrarea și ieșirea din lumea fabuloasă.
Formulele mediane, cum ar fi "şi merg ei o zi, şi merg două, şi merg
patruzeci și nouă," contribuie la menținerea interesului cititorului.
Un aspect distinctiv al basmului lui Ion Creangă este modul în care
tratează elementele fantastice într-un mod realist. Personajele
fantastice, cum ar fi Spânul, se comportă într-un mod asemănător cu
oamenii obișnuiți, și chiar aparițiile bizare din poveste (cei cinci
tovarăși) vorbesc și se comportă ca niște săteni umani. Această
particularitate este cunoscută în critica literară sub numele de
"localizarea fantasticului."

Basmul cult urmărește parcursul de maturizare al eroului principal,

Harap-Alb. Acest proces implică o serie de etape, inclusiv situația
inițială de echilibru, o parte pregătitoare, un eveniment care perturbă
echilibrul, apariția donatorilor și ajutoarelor, trecerea cu succes a
probelor pentru a restabili echilibrul și, în cele din urmă, răsplata
eroului prin obținerea statutului de împărat.

Personajele din basmul cult sunt individualizate, dar poart ă înc ă

semnificații simbolice, reprezentând binele și răul în diverse
ipostaze. Conflictul dintre bine și rău se rezolvă în favoarea binelui.

Eroul principal al basmului cult, Harap-Alb, este departe de a fi un

model de frumusețe sau virtute excepțională, așa cum se întâlnește
adesea în basmele populare. În loc să reprezinte un erou perfect, el
este un tânăr naiv și timid care parcurge un drum de inițiere pentru a
deveni capabil să conducă o împărăție. Aceasta conferă basmului un
caracter de "bildungsroman," unde personajul trece de la stadiul de
tânăr neexperimentat la cel de lider matur.

Pe parcursul călătoriei sale de inițiere, Harap-Alb trece printr-un lan ț

de încercări și obstacole. Acestea includ aducerea salatălor din
grădina Ursului, petrecerea nopții în casa de aramă, separarea
macului de nisip, protejarea fetei Împăratului Roș, găsirea și
identificarea acesteia, dar și decapitarea eroului ca ultim ă prob ă și
final al inițierii.

Un aspect interesant al basmului este modul în care Spânul,

antagonistul, contribuie involuntar la inițierea eroului. Calul
năzdrăvan, de asemenea, are un rol semnificativ în poveste.

Eroul primește sprijin de la ajutoare și donatori, care pot fi fiin țe

supranaturale, animale fabuloase sau obiecte miraculoase. Scopul
său este să găsească și să câștige inima fetei de împărat, un obiectiv
esențial în basmul cult.
Un aspect specific al basmului cult este individualizarea
personajelor. Prin portretele fizice ale celor cinci tovarăși ai eroului,
autorul ironizează defectele umane, dar și calitățile ascunse ale
acestora, cum ar fi bunătatea și prietenia. De asemenea, personajele
ca Împăratul Roș și Spânul sunt caracterizate ca fiind răi și vicleni, în
timp ce Sfânta Duminică este prezentată ca înțeleaptă.

Stilul basmului cult include elemente populare, orale și regionale

care adaugă autenticitate textului. Limbajul folosit include termeni
și expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale, proverbe
frecvente și zicători introduse prin expresia "vorba aceea."

Umorul este o componentă importantă a basmului cult, realizată prin

expresii muscalte, ironie, porecle și caracterizări pitorești, precum și
prin expresii populare. Aceste elemente contribuie la atmosfera
amuzantă a poveștii.

Oralitatea stilului, adică impresia de auzire a textului scris, este

obținută prin expresii narative tipice, implicarea subiectivă a
naratorului, dativul epic și versurile populare.

În concluzie, "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă este un

exemplu de basm cult ce păstrează motivele și elementele
caracteristice basmului popular, dar adaugă o viziune realist ă și
stilistică proprie. Această operă literară reprezintă unul dintre cele
mai valoroase basme din literatura română și ilustrează evoluția și
maturizarea eroului prin intermediul numeroaselor probe și aventuri.