Prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales
- (Din punct de vedere) Social: - Personajul feminin întruchipează tipologie muntencei - Familia Lipan = de tip patriarhal 👊: - Bărbatul este cel care face legea - Femeia veghează la respectarea ei - Absența lui Nechifor Lipan - resimțită de Vitoria ca: - Un dezechilibru - O reală amenințare pentru omogenitatea + coerența microuniversului familial - (În acest sens) Femeia încearcă să-l facă și pe Gheorghiță să conștientizeze importanța călătoriei - de faptul că el urmează să devină capul familiei - Această mentalitate patriarhala - se evidențiază în relația pe care mama o are cu cei doi copii (ai săi): - (Dacă) Față de Minodora - mai restrictivă - În raport cu Gheorghiță - mai permisivă - Statutul moral: - Întregul comportament al Vitoriei îi reflectă verticalitatea 🚦 - Respectă tradițiile: - Nu iși poate găsi liniștea până în momentul în care realizează ritualul înmormântării (= ritualul integrării cosmice a personajului Nechifor) - Chiar dacă pătrunde într-o lume nouă, nu renunță la tradiție: - Cinstește după datină (= tradiție) cumetria de la Borca + nunta de la Cruci - Încearcă să își educe și copiii în aceeași lege a tradiției: - Se revoltă când fiica ei, Minodora, pare deschisă spre nou - Inclusiv gestul final (când îl îndeamnă pe Gheorghiță să-l lovească cu baltagul pe Calistrat Bogza) trebuie interpretat ca fiind unul moral: - „A răzbuna” = (pentru Vitoria) restabilirea binelui, a ordinii - - Statutul psihologic: - Vitoria Lipan se încadrează (fără doar și poate) în categoria „sufletelor tari” ale literaturii române - Deși sufletul ei plânge de durere - femeia dă dovadă de stăpânire de sine: - Reușește să-și ducă la îndeplinire scopul = află adevărul despre moartea soțului - Are o inteligență nativă: - Reușește să se adapteze cu ușurință legilor noii lumi cu care intră în contact - Intuiește ce se află în sufletele oamenilor (îi descoase pentru a obține informațiile de care are nevoie) - Această intuiție îl uimește pe Gheorghiță 🤯 - „Mama asta trebuie să fie vreo fermecătoare, pentru că poate citi gândurile omului” - Ea însăși își evidențiază această capacitate (când se adresează fiului) - „Eu te pot ceti pe tine, măcar că nu știu carte” - (Așadar) Se constituie într-un adevărat model pentru tânărul neinițiat
Relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două secvențe/
episoade narative semnificative - Principala trăsătură a actantului = caracterul puternic 💪 - - Scena coborârii în prăpastie 🧗: - [temă și viziune 😡] - - Scena finală 🪓: - [temă și viziune 🧠]
Ilustrarea a două elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat,
semnificative pentru construcția personajului (mijloacele de caracterizare & conflictul) - Modalitățile de caracterizare a Vitoriei = cele consacrate de textul epic (directe și indirecte) - În primele 5 capitole: - Vitoria Lipan este caracterizată preponderent indirect - Comportamentul ei este unul specific oricărei muntence - (Tot în partea expozitivă a textului) Naratorul omniscient recurge la caracterizare directă (în vederea portretizării personajului feminin): - Elementul central asupra căruia se oprește = privirea 👀 (ca oglindă a sufletului) - (În acest fel) Naratorul dezvăluie: - (Atât) Frumusețea interioară a eroinei - „deși nu mai era tânără, avea o frumuseță neobișnuită în privire” - (Cât și) Îngrijorarea acesteia - „ochii îi străluceau ca într-un fel de ceață” - - Conflictele romanului = complexe (atât de natură exterioară, cât și interioară) - [temă și viziune 💥]