Prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului ales
- Nae Cațavencu = unul dintre personajele comediei de moravuri - (Din punct de vedere) Social: - Personaj de anvergură (= amploare) excepțională - Descris în lista de „persoane” - din pagina de prezentare a comediei - Titulatură stufoasă (pe care nu ezită să o enunțe ori de câte ori are ocazia) - Avocat ambițios - Proprietar al ziarului „Răcnetul Carpaților” ⛰️ - Lider al grupării independente - opuse partidului aflat la putere - Statutul moral: - Ilustrat prin onomastică ⚠️, numele Cațavencu sugerând: - Demagogia (familiarul „cață”) - Ipocrizia („cațaveică” = haină cu două fețe) - În ciuda caracterului realist al construcției dramatice - (eroul caragialian) nu depășește limitele tipologiei demagogului (care aspiră să deturneze autoritatea printr-o retorică goală): - (Fapt ce) Prejudiciază profunzimea conflictelor care îl animă - Psihologia protagonistului: - Slab conturată: - Accentul nu este pus pe conflictele interne ale eroului - ci pe comportamentele deviante (ușor de observat în dinamica relațiilor dintre personaje) - Procesele de conștiință - nu există în lumea caragialiană 🥴: - Animată în permanență de „marea trăncăneală” (Mircea Iorgulescu) - De un verbiaj continuu - ce demonstrează conectarea acestor personaje la o realitate vorace (iluzionându-se că „trăiesc”) - Discursul lor - (pe alocuri incisiv, adesea duplicitar) este o armă ce le asigură supraviețuirea - (De aceea) Cațavencu: - În aparență: - Spirit cu vederi liberale - Conducător al unei publicații cu un nume răsunător - Are (deci) toate calitățile unui lider inteligent + carismatic - Devine (rapid) o simplă fantoșă (marionetă) în jocul politic - (Pentru că) Arma sa: - Nu este decât fragila scrisoare compromițătoare (ce se tot rătăcește) - Și nu un discurs valabil - care să anuleze mediocritatea lumii în care trăiește - Oricât de versat pare să fie Cațavencu - viclenia sa (pusă pe seama șansei de a fi intrat în posesia unui bilet de amor) nu este suficientă pentru asigurarea succesului - (Cațavencu) Rămâne (astfel) reprezentantul unei tipologii umane - Nu are profunzimea unor procese de conștiință, neevoluând pe parcursul întâmplărilor
Relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două secvențe/
episoade narative semnificative - Principala trăsătură de caracter a actantului = dorința parvenirii 🏴 - - Furtul scrisorii de amor 💌: - Ceea ce face ca rolul lui Cațavencu să fie atât de important în acțiunea comediei = faptul că ajunge în posesia scrisorii de dragoste: - De la Ștefan Tipătescu - prefectul județului + contracandidatul său politic - Destinată amantei sale = Zoe Trahanache - soția lui Zaharia Trahanache - Zoe pierde scrisoarea -> ajunge în posesia cetățeanului turmentat - Când Cațavencu îl vede pe acesta citind scrisoarea, observând scrisul lui Tipătescu: - Face uz de carisma sa - Depistează slăbiciunea omului = alcoolul 🍺 - Îl invită „la o țuică” - Când acesta este beat de-a binelea -> îi fură documentul - Când se vede aflat în posesia scrisorii: - (Cațavencu) Decide să utilizeze documentul pentru a-și atinge scopul principal în viață = (și anume) ascensiunea în ierarhia politică - - Discursul electoral 🌹: - [temă și viziune 🤣]
Ilustrarea a două elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat,
semnificative pentru construcția personajului (mijloacele de caracterizare & conflictul) - Modalitățile de caracterizare a personajului = diverse, surprinzând tipologia demagogului ambițios - al cărui discurs epatează (surprinde) prin inconsecvență + lingușeală - Făcută de către autor - (Încă de la început, prin) lista de „persoane” (ce îi înfățișează statutul social) - Zoe - îl consideră „mișel” - Ștefan Tipătescu: - În vreme ce îl numește - „mizerabil”, „impertinent” - Reușește să păstreze aparențele unui dialog civilizat - „iubitul și stimabilul d-l Cațavencu” - Confruntarea dintre cei doi eroi = edificatoare (= lămuritoare) pentru felul în care evoluează acțiunea dramatică, demonstrând ✌️: 1) Duritatea jocului politic 2) Importanța scrisorii rătăcite - (În același timp) Îi recunoaște „caracterul practic” (mai degrabă viclean - „dumneata ești un om practic, dumneata posedezi un lucru care-mi trebuie mie și știi cât îmi trebuie”) - Zaharia Trahanache - „venerabilul”, „stimabile” - Autocaracterizara - amplifică demagogia + imaginea superlativă pe care o are despre sine: - „Eu sunt cel dintâi… între fruntașii politici” - - Specific comediei - este prezent exclusiv conflictul exterior - [temă și viziune 🔫 🤪]