Sunteți pe pagina 1din 2

Comicul de moravuri Dintre toate tipurile de comic cel de moravuri ilustreaza in mod special rolul educativ si formator.

Lista de moravuri este lunga printre care putem aminti parvenitismul(toti doreau sa fie alesi pentru satisfacerea nevoilor personale).Demagogia-discursurile celor chemati sa decida soarta tarii,potentialii deputati Catavencu si Farfurdi,care reflecta absenta orcarui principui moral,al unei minime decente si a unei logici elementare.Coruptia-prin intermediul coruptiei Tipatescu ii promite lui Catavencu functii.Santajul-il reprezinta tocmai scrisoarea de amor pierduta de Zoe Trahanache.Comicul de moravuri mai dezvaluie imoralitatea familiara,servilismul,adulterul,prostia si incultura.Toate acestea sunt tare extinse la nivelul intregii societati si-ceea ce este cel mai grav-l la nivelul clasei politice si,implicit al marii burghezii. Insa acest comic ia valente tragice ,intrucat este infatisata o societate degradata,vicioasa in care exista un contrast evident intre esenta si aparenta.Astfel ca Tipatescu si Trahanache se considera stalpi ai partidului,de o moralitatea excelenta in timp ce sunt ambitiosi,lipsiti de sentimente si manipulati deo femeie frvola si anume Zoe Trahanache. Caragiale reuseste prin exploatarea comicului de moravuri sa evedentieze structra morala a unor pesonaje care la prima lectura starnesc amuzamentul, dar a caror satirizare are o intentie profund moralizatoare.

Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative, tare morale, starnind rasul cu scop moralizator, deoarece nimic nu indreapta mai bine defectele umane decat rasul. Ion Luca Caragiale creeaza tipologii de personaje, dominate de trasaturi morale negative, fapt pentru care Garabet Ibraileanu afirma ca autorul face concurenja "starii civile". De exemplu: tipul incornoratului este ilustrat de Zaharia Trahanache, tipul parvenitului si al demagogului este intruchipat de Nae Catavencu, tipul prostului, de Farfuridi si Branzovenescu, tipul servilului incult, de Ghita Pristanda, iar Agamemnon Dandanache acumuleaza toate trasaturile negative ale tuturor celorlalte personaje: parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, perfidia, ramolismentul. Dar personajele lui Caragiale sunt luate din viata, asa ca, in afara de o trasatura dominanta, ele sunt exponente tipice ale clasei umane in orice timp si societate si difera prin statut social, temperament, intelect sau limbaj. Personajele lui Caragiale sunt actuate si astazi, deoarece "natura nu lucreaza dupa tipare, ci-l toarna pe fiecare dupa calapod deosebit: unul e sucit intr-un fel, altul tntr-alt fel, fiecare in felul lui, incat nu te mai saturi sa-i vezi si sa-ti faci haz de ei." (I.L.Caragiale). Referindu-se la personajele caragialiene, criticul Pompiliu Constantinescu a clasificat urmatoarele tipologii umane: incornoratul - Trahanache, jupan Dumitrache, Cracanel -, junele-prim - Chiriac, Rica Venturiano, Stefan Tipatescu, Nae Girimea -, cocheta adulterina - Zoe, Zita, Veta, Didina, Mita Baston -, politicianul demagog - Nae Catavencu, Agamita Dandanache, Farfuridi -, cetateanul alegator - conu Leonida, cetateanul turmentat -, functionarul - Catindatul -, confidentul - coana Efimita -, raisonneurul Nae Ipingescu, Branzovenescu -, functionarul servil si lingusitor - politaiul Ghita Pristanda. Comicul de nume. Modalitatea crearii personalitatii unui erou prin semnificatia numelui mai fusese folosita si inainte, in teatrul lui Vasile Alecsandri, care insa isi numea eroii in mod transparent: Pungescu, Clevetici, Razvratescu.

Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor, sugerand prin ele nu numai o trasatura dominanta, ci chiar un intreg caracter: Zaharia Trahanache - zahariseala (ramolisment) si facila modelare a eroului de catre superiorii "de la centru", de catre Zoe ori de "enteres"(trahana = coca moale); Stefan Tipatescu - june-prim, tip. abil, cuceritor de inimi, amorez (tip); Ghita Pristanda - servil, umil fata de sefi, fara personalitate (pristanda = joc popular, asemanator cu braul, ce se danseaza dupa reguli prestabilite, intr-o parte si alta, conform strigaturilor si comenzilor unui conducator de joc); Nae Catavencu - ipocrit, demagog (cataveica = haina cu doua fete) si palavragiu (cata = mahalagioaica); Farfuridi si Branzovenescu - cuplu de imbecilitate, dependenti unul de altul, fiindu-si numai unul altuia de folos (farfuria si branza"): Agamemnon Dandanache - construieste o adevarata strategic a santajului, urmarindu-si interesul cu orice pret si provocand numeroase incurcaturi. Agamemnon este numele viteazului razboinic, strateg si conducator grec de osti si dandana. care inseamna incurcatura, belea, bucluc; Cetateanul turmentat - alegatorul anonim, ce traieste abureala alegerilor necinstite, de care bietul om este ametit, avand o unica nedumerire: "Eu cu cine votez?".