Gelu Ruscanu

- personaj principal de drama psihologica moderna -

- personaj dramatic modern -
- intelectual insetat de absolut -
"Jocul ielelor",
de Camil Petrescu
- drama psihologica moderna -
Camil Petrescu (1894 - 1957) este un scriitor analitic atat in romane, cat si in piesele de teatru,
construind personaje framantate de idealuri ce raman la stadiul de teorie (utopice), intelectuali lucizi
traind in lumea ideilor pure, care sunt imposibil de aplicat in realitatea concreta Conceptia lui Camil
Petrescu despre drama umana e!identiaza ideea ca "o drama nu poate fi intemeiata pe indi!izi de serie,
ci a#ata pe personalitati puternice, a caror !edere imbratiseaza zone pline de contraziceri", ca
personajele nu sunt caractere, ci cazuri de constiinta, personalit$ plenare, sin%urele care pot trai
e#istenta ca parado#& "Cata" luciditate, atata e#istenta si deci atata drama "
Crezul literar al lui Camil Petrescu este sintetizat de el insusi intr-un motto su%esti! - "'ocul ideilor e
jocul ielelor" - asezat in desc(iderea !olumului de ")ersuri *deea Ciclul mortii"
+itlul dramei psi(olo%ice "'ocul ielelor" ilustreaza, asadar, crezul artistic al lui Camil Petrescu,
e#primand conceptia literara, conform careia omul care !ede idei absolute este mistuit launtric de
jocul lor (alucinant si pedepsit, intocmai cum cel care are curajul sa pri!easca dansul ielelor moare sau
innebuneste, oricum de!ine neom ,etea de absolut si lumea ideilor pure care au pus stapanire pe
prota%onist, atat in ceea ce pri!este dreptatea cat si iubirea, sunt ilustrate de replica lui Penciulescu,
sin%urul care descifreaza conceptia idealists a lui -elu .uscanu, care "nu !ede lucruri", ci "!ede
numai idei"& "Cine a !azut ideile de!ine neom, ce !rei/ +rece flacaul prin padure, aude o muzica
nepamanteasca si !ede in luminis, in lumina lunii, ielele %oale si despletite, jucand (ora .amane
inmarmurit, pironit pamantului, cu oc(ii la ele 0le dispar si el ramane neom 1ri cu fata stramba, ori
cu piciorul paralizat, o( cu mintea aiurea ,au, mai rar, cu nostal%ia absolutului 2u mai poate cobori
pe pamant 3sa sunt ielele pedepsesc 2u leplace sa fie !azute %oale de muritori"
Prima forma artistica a dramei "'ocul ielelor" dateaza din 1914, dupa care Camil Petrescu a realizat
mai multe !ariante, piesa fiind publicata abia in 1947, in !olumul "+eatru" 5ramatur%ul insusi, fiind
adept con!ins al absolutului, nu a fost de acord cu nicio !iziune re%izorala de punere in scena a
spectacolului, aspiratia sa de perfectiune impiedicand reprezentarea acestei piese atata timp cat a trait
-elu .uscanu, personajul principal al dramei, este simpatizant al ideilor socialiste si directorului
ziarului de stari%a, "5reptatea sociala" 6iu de ma%istrat, insetat de dreptatea absoluta, de o ec(itate
umana perfecta, -elu .uscanu, pledeaza cauza proletariatului supus nedreptatilor sociale si politice
e#ercitate de un capitalism imperfect
*n mod cu totul surprinzator, portretul fizic este realizat in mod direct de Camil Petrescu in
didascalii, acesta fiind un mijloc artistic modern, rareori utilizat intr-o piesa de teatru& "-elu e un
barbat ca de 77-78 de ani de o frumusete mai curand feminina, cu un soi de melancolie in pri!ire, c(iar
cand face acte de ener%ie 3re ner!ozitatea instabila a animalelor de rasa Pri!este totdeauna drept in
oc(i pe cel cu care !orbeste si asta-i da o autoritate neobisnuita 5estul de ele%ant imbracat, desi fara
preocupari anume", infatisarea personajului su%ereaza indirect si cate!a trasaturi morale& nobletea
%enetica a tatalui sau, inclinatia spre meditatie, de unde !enea si acea "melancolie in pri!ire",
onestitatea si franc(etea cu care pri!ea in oc(i pe interlocutor, ceea ce ii confera o autoritate de lider
de opinie asupra celorlalti
Portretul etic al prota%onistului reiese indirect din trairile interioare si zbuciumul sufletesc, reliefate
prin analiza psi(olo%ica a starilor traite in profunzime de intelectualul insetat de absolut, c(inuit de
incertitudini si de carentele societatii, toate aceste modalitati inscriindu-se in formula artistica de
construire a personajului modern
Ca toti eroii camilpetrescieni, intelectuali lucizi insetati de absolut, infie#ibili si inadaptati superior,
or%oliosi in aspiratii, -elu .uscanu este un in!ins, fiind de!orat spiritual de propriile idealuri ce nu
puteau fi concretizate in realitatea sociala +raind in lumea ideilor pure, -elu .uscanu este incapabil
sa ramana nepasator la imperfectiunile !ietii pline de compromisuri, fiind dominat de un ($bris
(mandrie nemasurata a unui indi!id, supraapreciere a fortelor si libertatii sale in confruntarea cu
destinul - considerate ca surse ale tra%icului in teatrul antic - nn) cu totul iesit din comun 3cest
or%oliu e#cesi! ii conduce destinul catre iluzii, pe care le susfine cu obstinatie (incapatanare - nn),
facandu-l opac la orice solutie reala& "3 a!ut trufia sa judece totul 89 Pentru ceea ce nazuia el sa
intelea%a, nicio minte omeneasca n-a fost suficienta pana astazi" (Praida)
Conceptia literara a lui Camil Petrescu, reflectata atat in proza cat si in dramatur%ie, poate fi
concentrata in replica lui -elu .uscanu, referitoare la drama intelectualului lucid& "Cata luciditate,
atata e#istenta si deci, atata drama"
3sadar, intelectual lucid, analitic, -elu .uscanu intruc(ipeaza personajul modern inclinat catre
idealizarea !alorilor umanitatii, cum ar fi dreptatea si iubirea, pe care le percepe in mod absolut, din
care cauza traieste drama infle#ibilitatii constiintei, a pasiunii analizate cu luciditate, amplificand
semnificatia unui %est, a unei pri!iri, a unui cu!ant pana la proportiile unei catastrofe Conflictul dintre
idealul de justitie:iubire si neputinta aplicarii in !iata reala pricinuieste drama de constiinta a lui -elu
.uscanu insetat de absolut, eroul doreste cu patima sa concretizeze in e#istenta obiecti!a ideile pure,
dar nu se detaseaza de lume ca %eniul eminescian, ci incearca sa creeze o societate perfecta din care sa
dispara compromisurile, printr-o lupta continua cu ordinea sociala, afacerismul, politicianismul,
mondenitatea si superficialitatea sentimentelor Ca formula artistica moderna specifica lui Camil
Petrescu, se manifesta aici autenticitatea, care constituie esenta noului in creatia lui literara&
perceperea realitatii numai prin propria constiinta
C(inuit de framantari, dominat de scepticism si tensiune intelectuala, -elu .uscanu este asemenea
tatalui sau, obsedat de "aceeasi sete cu neputinta de astamparat, aceeasi nebunie a absolutului"
;ostenind de la el un suflet tulburat si c(inuit din
cauza imperfectiunilor !ietii reale, -elu traieste in lumea ideilor pure, dorind totul cu sete si patima si,
patrunzator ca si acesta pana la esente, "!edea parca prin lucruri"
5ezama%it de ordinea sociala nedreapta, totul in jurul sau "ii aparea marunt si ridicol" 3tunci cand
matusa lui, *rena, ii face o !izita la redactie si se plan%e ca este sufocata de mirosul pestilential din
tipo%rafie, la subsol nefiind ferestre si neputandu-se aerisi, -elu ii raspunde re!oltat ca pe patronul
tipo%rafiei nu-l intereseaza conditiile mizerabile in care lucreaza oamenii, ci "!rea sa casti%e csit mai
mult, ca toti patronii tipo%rafi" 6emeia il dojeneste aspru pentru aceasta conceptie, e#plicandu-i ca el
nu poate salndrepte lumea, ca nu este "mai cu mot decat toti ceilalti" si nu !a putea lupta de unul
sin%ur pentru "ca sa fie putina dreptate pe lumea asta" .uscanu este dezama%it de incapacitatea
matusii lui de a !ibra la binele omenirii, la un ideal atat de inalt, ca dreptatea absoluta
Personaj modern, -elu este spirit absolutizant si traieste drame de constiinta, intrucat "naiucirile" lui
nu se pot aplica in !iata reala, asa cum constata ;aria& ")rei sa stran%i totul in camasa de forta a
ideilor tale" *deea justitiei supreme sta sub semnul principiului absolut al dreptului roman, e#primat
prin dictonul latin "Pereat mundus, fiat justitia<"(",a piara lumea, dar sa se faca dreptate") Conceptia
este periculoasa prin asumarea sibilica (profetica) a consecintelor fatale ce decur% din aplicarea acestui
ideal, care este e!ident utopic, intrucal daca piere lumea, e#ercitarea dreptatii de!ine inutila,
nemaia!and asupra cui sa se manifeste -elu .uscanu constientizeaza =topia dreptatii absolute, pe
care o doreste !iabila si incearca o aplicare a acesteia prin presiunea tenace facuta asupra lui ,inesti de
a demisiona din functia de ministru al 'ustitiei 3cesta era suspectat de sotia lui ca ar fi ucis-o pe
batrana ;anitti, care locuia la ei si al carei testament nu fusese %asit 2umai faptul ca ,erban ,aru-
,inesti putea fi suspectat de crima era un moti! suficient de concludent ca sa nu mai poata ocupa cel
mai inalt fotoliu in ministerul 'ustitiei .uscanu ameninta cu publicarea in %azeta a scrisorii m care
;aria dez!aluia banuielile sale si imprejurarile pri!ind posibila crima comisa de sotul ei
*ntelectual incatusat al absolutului, prota%onistul se inscrie in modernismul epocii interbelice
*ntransi%ent si obstinat
(indaratnic, refractar - nn), el nu se lasa induplecat de niciuna dintre ru%amintile adresate de celelalte
personaje si nu !rea sa renunte la demascarea ministrului 'ustijiei ;atusa sa, *rena, care-l crescuse ca
o mama, ii dez!aluie ca tatal sau s-a sinucis pentru o delapidare, iar ,inesti fiisese cel care-l ajutase sa
puna banii la loc si care, apoi, a pastrat secretul douazeci de ani )enit la redactie, ,inesti insusi ii
po!esteste lui -elu despre -ri%ore .uscanu, care-i fusese mentor in profesia de a!ocat, pe care-l
admirase pentru "inspaimantatoarea inteli%enta", a!and "aceeasi nebunie a absolutului" ca si fiul sau
,inesti ii inapoiaza lui -elu, cu %enerozitate, scrisoarea tataiui, moti!and ca o pastrase douazeci de ani
pentru ca ea fusese scrisa cu cate!a ceasuri inainte de sinucidere -elu .uscanu ramane perple# afland
ca tatal sau nu murise intr-un accident stupid de !anatoare, ci s-a sinucis ,inesti ti relateaza ca aceasta
este !ersiunea asupra carora cazusera de acord sa se faca publica, adica aceea a accidentului "cu o
pusca pe care o cerceta in birou" 2umai el, procurorul, medicul le%ist si matusa lui stiau ade!arul si
anume ca se impuscase cu pistolul pe care i-l trimisese iubita lui, cu scopul de a se sinucide 3fland ca
amanta tataiui sau era 2ora *onescu, "actrita aceea !ul%ara si fara talent", -elu este sfasiat de durere
,inesti ti po!esteste ca in urma cu douazeci de ani actrita era frumoasa si in plina %lorie, iar -ri%ore
.uscanu o iubea cu patima 0a isi comandase niste roc(ii, dar el nu a!ea bani sa le plateasca, asa ca
femeia nu mai !oia sa-l primeasca Pentru a face rost de bani, .uscanu jucase carti, la care pierduse si
cei douazeci de mii de lei luati de la ,ocietate )oind cu ardoare sa o !ada, i-a scris ca se sinucide
"daca nu-l primeste cate!a clipe" 3ctrita i-a trimis "un biietel batjocoritor" si re!ol!erul, ca dar de
adio *n noaptea aceea el s-a sinucis Camil Petrescu utilizeaza in aceasta scena intruziunea narati!a,
mod de e#punere mai putin folosit tn piesele de teatru, pentru care sunt specifice dialo%ul si
monolo%u> in finalul discutiei, ,inesti promite sa-l elibereze pe ?oru%a, un militant socialist aflat in
inc(isoare, in sc(imbul renuntarii la campania de presa impotri!a sa
;aria ,inesti, ale carei scrisori -elu le pastrase din perioada in care erau amanti, il implora, in
numele iubirii, sa nu faca publica relatia lor amoroasa, deoarece ,inesti ar putea sa-i ia copiii, sub
acuzatia ca fusese o mama desfranate
Cu toate aceste presiuni, -elu ramane infle#ibil in (otararea lui de a dez!alui ade!arul despre
,inesti si-si sustine idealul de dreptate, autocaracterizandu-se& "3m socotit totdeauna ca dreptatea este
absoluta 5aca lupt pentru o cauza, aceasta este dreptatea insasi" 5e altfel, conceptia ideala despre o
posibila lume perfecta este marturisite de .uscanu pe parcursul intre%ii piese, el sustinandu-si cu
patinte dorinta de a sc(imba mentalitatea sociala& "2u !a fi niciodata dreptate reala in lume, pana cand
ideea de dreptate nu !a ramane intan%ibila, absolute"
-elu .uscanu este un luptator incrancenat, straduindu-se sa puna in practica dreptatea absoluta, mai
ales in randul proletariatului, deoarece acesta constituie cate%oria umana cea mai nedreptetite& "5e
altfel, dati-mi !oie sa !a atra% luarea aminte asupra faptului ca termenul @dreptateaA nici nu are plural
89 Curios este ca nedreptatea are plural& nedreptatile pe care le sufera muncitorimea, de pilda +oate
puterea noastra de a spune ceea ce spunem, !ine din constiinta acestei dreptati absolute =n sin%ur
caz de e#ceptie ar anula-o, precum daca o sin%ura data doi si cu unu ar face patru, toate matematica ar
fi nula"
0tica umana a lui -elu .uscanu se reflecta in cautare de certitudini, pentru ca "fara certitudine nu
e#ista ade!ar si nu e#ista frumusete pe lume"
Personaj modern, -elu este (ipersensibil si lucid (despica firul in patru), analizeaza cu minutiozitate
semnificatia unui %est, a unei pri!iri, a unui cu!ant pana la proportiile unei catastrofe *ntr-o zi,
trebuind sa o intalneasca pe ;aria la unc(iul ei, -elu surprinde o scena in biblioteca "unde credeam ca
nu e nimeni" 3colo o !ede pe ;aria la fereastra, in picioare, iar lan%a ea, stetea foarte "apropiat, acel
-aian, care-ti saruta mainile si tu radeai" 3cest flirt ne!ino!at capata pentru -elu proportiile unei
catastrofe si din clipa aceea intrerupe defmiti! si fara e#plicatii relatia amoroasa cu ;aria ,inesti,
careia ii dez!aluie moti!ul abia dupa trei ani de la intamplarea respecti!a& ".asul teu alaturi de un
barbat strain nu e#ista pe lume, iar de atunci incoace e#ista" ,cena e!identiaza, indirect, faptul ca
.uscanu este insetat de absolut si in iubire, conceptia lui fiind ca "iubirea nu poate admite %reseala,
89 iubirea e un tot sau nu e nimic", ceea ce ar%umenteaza modernismul eroului
*nadaptat superior, intelectual intransi%ent, -elu .uscanu manifesto in!ersunare in lupta permanent cu
ordinea sociala, afacerismul si politicianismul, sustinand cu obstinatie (incapatanare - nn) punerea in
practica a propriilor conceptii ideale despre e#istenta -elu traieste drama infle#ibilitatii constiintei, a
pasiunii analizate cu luciditate 6aptele sale, pe care le considera %enerate de o inalta puritate morala,
ii apar acum dez%ustatoare, dictate de un or%oliu nemasurat (($bris) 3sezandu-se in fata "mastii lui
)oltaire", eroul se intreaba daca are dreptul moral de a cere imperati! aplicarea dreptatii absolute, de
!reme ce el incalcase toate principiile esentiale ale eticii si ale constiintei Prin monolo% interior,
ima%ineaza o con!orbire sincera cu "acest uitat alter e%o", -elu rememorand toate erorile sa!arsite in
!iata, constientizand faptul ca a fost inconsec!ent in respectarea principiilor absolute *%norarea
credintei reli%ioase - "in atotputernicia lui 5umnezeu nu am crezut" -, indiferenta fata de parinti -
"memoria parintilor nu mi-am cinstit-o" - ii pro!oaca puternice tulburari de constiintsi, pe care, pana
atunci o crezuse "atat de limpede, de cristal" 6aptul ca tradase increderea lui ,inesti si-l dezonorase
prin relatia amoroasa cu sotia lui, precum si atitudinea intransi%enta fata de inerentele %reseli omenesti
ale celor din jur il fac sa se simta !ino!at in raport direct cu sine insusi, cu propria constiinta& "3m
dorit femeia aproapelui si am mintit am minfit mult am silit si pe altii la minciuna cu!antul
datmi l-am calcat am ma(nit adanc pe cei care m-au iubit purtarea mea a starnit mania celor din
jurul meu *ertare nu am stiut ce este am lo!it crancen fara indurare"
Puternic c(inuit de su!oiul intrebarilor care "tasnesc din toate partile, ca focurile de arma 89 cand
se dau prin surprindere lupte de noapte", eroul lui Camil Petrescu este in!ins de propriul ideal, traieste
drama destinului tra%ic, prin plasarea lui intr-o lume abstracta, plina de ambi%uitati si de perceptie
falsa a societatii concrete si se sinucide
Caracterizarea directa a prota%onistului este realizata si prin opiniile celorlalte personaje ale dramei,
formula estetica a relati!ismului inscriindu-se in modernismul lo!inescian interbelic Penciulescu este
sin%urul care descifreaza conceptia idealista a lui -elu .uscanu, despre care afirma ca "nu !ede
lucruri", ci "!ede numai idei", din care cauza isi poreclise directorul ",aint-'ust", al carui nume s-ar
traduce ",fantul 5reptate" ;aria ,inesti pretuieste superioritatea intelectuala a iubitului sau,
marturisind ca "intre inima ta si inima mea simt mereu, mereu, lama rece a mintii tale" ,erban ,aru-
,inesti persifleaza idealismul prota%onistului, considerand ca nazuintele lui sunt iluzii si idei utopice&
"Cine e de !ina ca iei fumurile dumitale drept realitate/" Praida, un in%iner ancorat in realitate prin
pra%matismul firii sale, este impresionat de zbuciumul interior al lui -elu .uscanu si-l a!ertizeaza
lo%ic si rational& "+o!arase .uscanu, ia seama, dezmeticeste-te nu te lasa dus de su!oiul intrebarilor
si raspunsurilor fara sens 89 5elirul acesta ideolo%ic este foarte periculos 2u parasi terenul solid al
camaraderiei 2u te a!entura in apele tulburi ale intrebarilor fara raspunsuri 89 *n mocirla asta a
indoielii, cu cat te zbati mai mult, cu atat te duce mai afund" 5ar -elu ramane un spirit
absolutizant, insetat de dreptatea ideala si anunta ca pleaca de la conducerea ziarului "5reptatea
sociala", ar%umentand cu faptul ca el nu poate trai decat in autenticitate, nu poate %andi si percepe
lumea decat din punctul lui de !edere, prin ceea ce simte el, prin ceea ce se reflecta in propria
constiinta& "eu nu pot sa scriu decat ceea ce %andesc 0u !alorez cu condeiul atat cat !aloreaza
con!in%erile mele"
Cea mai aspra si cate%orica judecata asupra modului de a fi si a %andi al lui .uscanu o formuleaza
Penciulescu, secretarul de redactie al %azetei "5reptatea sociala", e#plicand simbolic si structura
acestei conceptii& "Cine a !azut ideile de!ine neom, ce !rei/ +rece flacaul prin padure, aude o
muzica nepamanteasca si !ede in luminis, in lumina lunii, ielele %oale si despletite, jucand (ora
.amane inmarmurit, pironit pamantului, cu oc(ii la ele 0le dispar si el ramane neom 1ri cu fata
stramba, ori cu piciorul paralizat, ori cu mintea aiurea ,au, mai rar, cu nostal%ia absolutulul 2u mai
poate cobori pe pamant 3sa sunt ielele pedepsesc 2u le place sa fie !azute %oale de muritori"
-elu .uscanu se simte cuprins de (ora ielelor si se autoanalizeaza& "un joc si eu sunt !ictima acestui
joc )ictima acestui ne%ot cu idei"
,e poate spune ca prota%onistul traieste in lumea absoluta a ideilor lui Platon si nu poate accepta
mediocritatea *dealul dreptatii este o utopie, .uscanu constientizeaza ca "s-a destramat (ora ielelor",
ca toate conceptiile trebuie sa se adapteze imprejurarilor si situatiilor indi!iduale si, sfartecat
sufleteste, fara alte repere e#istentiale, se sinucide, impuscandu-se cu pistolul adus de ;aria 0l repeta,
astfel, destinul tatalui sau, care se impuscase cu pistolul adus de amanta sa *nadaptat superior, -elu
.uscanu este un in!ins, de!orat de propriile idealuri, esuand in plan social, familial, erotic, moral si
intelectual
*n finalul piesei, Praida afirma cu tristete ca drama lui -elu .uscanu a fost %enerata de un or%oliu
e#cesi! (($bris), care i-a determinat si condus destinul& "3 a!ut trufia sa judece totul 89 0ra prea
inteli%ent ca sa accepte lumea asta asa cum este, dar nu destul de inteli%ent pentru ceea ce !oia el
Pentru ceea ce nazuia el sa intelea%a, nicio minte omeneasca nu a fost suficienta pana azi>-a pierdut
or%oliul lui nemasurat"
Criticul ;arian Popa considera insa ca -elu .uscanu "nu este un in!ins& ar fi fost in!ins daca ar fi
continuat sa traiasca, dar moartea sa este moartea cauzei sale" ("Camil Petrescu" -;Popa) 0#e%etul
sustine ideea ca eroul este un in!in%ator prin faptul ca nu abdica de la idealurile sale, prin atitudinea
intransi%ents fata de imperfectiunile societatii, adica nu accepta sa faca nici un compromis (sa nu
publice scrisoarea incriminatoare despre ,aru-,inesti, sa nu scrie despre delapidarea poetului *on
Baprea sau despre intendentul .apoi care fura din cimitir etc) 5aca ar fi cedat siabiciunilor
omenesti ar fi insemnat sa renunte la nazuintele sale, sa-si sc(imbe structura spiritual si sa traiasca
asemenea unui om obisnuit, ceea ce ar fi fost un esec pe toate
planurile
Camil Petrescu isi absol!a totusi eroul, a!and fata de el o intele%ere superioara, deoarece !ocea
auctoriaia su%ereaza cu subtilitate pericolul ce ameninta societatea 1menirea admite concesiile
morale - minciuna, e#a%erarea, inselaciunea, lasitatea, compromisurile -, fara a e#ercita un control
se!er asupra %radului de manifestare a acestora, care pot de!eni foarte %ra!e si pot afecta in
profunzime etica si ec(itatea sociala 5in demnitate, -elu .uscanu recur%e la sacrificiul de sine, in
numele propriilor principii ideale, constientizand neputinta umana in atin%erea absolutului, in afara
carora el se simte inutil& ".aul e in noi +otul in lume este coruptibil 2imic nu e intre% si frumos
si nici nu poate de!eni 89 ;ai merita !iata asta sa fie traita, daca totul ti se da atat de carpit si de
indoielnic/"
Camil Petrescu a construit un personaj dramatic, care nu este structurat pe o serie de trasaturi
caracteriale, ci este o constiinta mereu tensionata, care se zbuciuma din cauza neconcordantei intre
trairea interioara (subiecti!a) ,i realitatea e#terioara (obiecti!a), ceea ce %enereazaputernice tulburari
psi(ice si un acut sentiment de !ino!atie Postulatul "inteli%enta nu %reseste niciodata, toate %reselile
sunt istorice" este fals si de aici iz!oraste drama personajului principal, ne!oit sa constientizeze
faptul ca inteli%enta construieste numai sisteme utopice (utopic C iluzoriu, irealizabil, nn), bazate pe
ideea de absolut, care nu concorda cu aplicarea "!alorilor simplu traite" in realitatea concreta
Camil Petrescu este creatorul dramei de constiinta, in care dramatismul personajelor este realizat prin
re!elatii succesi!e si, in mod firesc, de esecurile succesi!e petrecute in constiinta acestora Conflictul
dramelor camilpetresciene este unul ce se manifesta in constiinta personajelor, %enerat de
imposibilitatea aplicarii in realitate a ideilor absolute care-i domina si le determina destinul tra%ic
3sadar, conceptul de absolut nu este unul filozofic, ci unul moral, personajele fiind insetate de
certitudini etice, incapabili de compromisuri, traind in lumea ideilor pure 0roii lui Camil Petrescu
sunt in!insi de propriul ideal, din cauza principii lor absolute care nu se pot pune in practica, nu se pot
aplica in societatea dominata de imperfectiuni
,tilul lui Camil Petrescu este anticalofil (impotri!a scrisului frumos) si se particularizeaza prin
formule estetice moderne, care se concretizeaza prin interesul pentru starile difuze ale eroilor, prin
e#altarea trairilor, sondarea pana in zonele cele mai adanci ale subconstientului Constiinta eroului
selecteaza acele fapte care !or duce la optiunea finala a sinuciderii ;onolo%ul interior constituie un
mijloc artistic de ilustrare a trairilor launtrice, de reflectare asupra e#istentei
>imbajul artistic este remarcabil prin ima%inile intelectuale, introspectarea nuantelor sufletesti,
claritatea limbajului analitic 6i%urile de stil se rezuma la comparatii si epitete, dar "fara orto%rafie,
fara compozitie, fara stil si c(iar fara cali%rafie"