Comedia O scrisoare pierduta

De Ion Luca Caragiale

Introducere definitia genului dramatic. Date despre opera. Date despre autor

Genul dramatic reuneste operele literare in car autorul isi exprima ideile,
sentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor, care participa la
actiunea subiectului literar, scriitorul fiind prezent numai in indicatiile scenice
sau de regie, suprinse, de regula, in didascalii
Opera literara O scrisoare pierduta, scrisa de Ion Luca Caragiale si
reprezentata prima data pe scena in 1884, apartine genului dramatic, fiind o
comedie de moravuri politice
De asemenea, Caragiale este precursor al teatrului absurdului, prin situatiile
create, prin personaele ce se pierd in automatisme, convietuind cu nimicul,
incapabile de progres, supuse iremediabil exteriorului, fiind opace la orice impuls
dinlauntru, reusind, astfel, sa infatiseze o lume pe care o vede enorm su o
simte monstruos

Argumentul I Tema. Structura compozitionala

Teme
Dorinta de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru
alegerea deputatilor
Satirizarea aspectelor societatii contemporane autorului, fiind inspirata din
farsa electorala din anul 1883
Se prezinta aspecte din viata politica lupta pentru putere si contextul
alegerilor pentru camera si de familie triunghiul amoros: Zaharia si Zoe
Trahanache, Stefan Tipatescu- a unor reprezentanti corupti si imorali ai
politicianismului romanesc:
Structura compozitionala
4 acte, 14 scene
Personajele formeaza doua mari grupari in functie de interese:
Reprezentanti aflati la putere
Iordache Branzovenescu, politistul Ghita Pristanda, Tache Farfuridi
Opozitia
Nae Catavencu, Ionescu, Popescu, dascalimea
Cetateanul turmentat este cel care declanseaza toata agitatia prin gasirea,
pierderea si regasirea scrisorii de amor, compromitatoare pentru Stefan
Tipatescu (prefectul urbei) si pentru Zoe (sotia prezidentului)
Se prezinta o lume absurda pusa in miscare de un om beat
Zoe Trahanache pierde scrisoarea de amor, primita de la Stefan Tipatescu
Cetateanul turmentat gaseste scrisoarea pierduta
Nae Catavencu fura scrisoarea de la cetateanul turmentat cu scopul de a-i
santaja pe cei aflati la putere, sigurandu-si victoria in alegeri
 Cetateanul turmentat gaseste din nou scrisoarea dupa ce este pierduta de
Nae Catavencu, insa o duce destinatarului (Zoe Trahanache)
Agamemnon Dandanache isi asigura alegerea tot prin santaj, prin
folosirea unei alte scrisori de amor se creeaza impresia de intriga
multiplicata

Argumentul II Caracterul universal al intamplarilor

Lipsa localizariigeografice exacte actiunea este plasata in capitala unui judet

de munte, in zilele noastre
Se creeaza tipologii umane, valabile in orice timp si spatiu sunt dominate de
trasaturi negative, avand scop moralizator
Zaharia Trahanache tipul incornoratului isi accepta conditia in numele
prieteniei si al intereselor politice
Nae Catavencu tipul parvenitului si al edemagogului capabil de a se
adapta la orice imprejurare, fiind prea machiavelic pentru a fi usor infrant
Tache Farfuridi si Iordache Branzovenescu cultura inseamna foarte putin
Ghita Pristanda cumuleaza toate aspectele negative parvenism, prostie,
incultura, perfidie, ramolisment
Din perspectiva lui Pompiliu Constantinescu
Stefan Tipatescu junele prim
Zaharia Trahanache incornoratul
Cetateanul turmentat alegatorul indecis
Pristanda functonarul lingusitor
Branzovenescu raisonnerul
Catavencu, farfuridi, dandanache politicianul demagog

Argumentul III - Comicul

Comicul de situatie
Reiese din situatiile provocate de incurcaturi, confuzii, imprejurari absurde
Numararea steagurilor
Pierderea scrisorii
Discursurile ilogice ale celor doi candidati (farfuridi si catavencu)
Confuzia intentionata a lui agamemnon dandanache il confunda pe
stefan tipatescu cu sotul Zoei, desi prezentarile fusesera facute
Bataia iscata de ghita pristanda in care catavencu pierde scrisoarea
Comicul de intentie
Ilustreaza atitudinea autorului data de personaje si fata de situatiile in care
acestea actioneaza
Caragiale este adepr al principiului rasul indreapta moravurile
Lumea prezentata in opera ii da posibilitatea autorului sa ironizeze, sa
ridiculizeze, sa puna oamenii unei societati meschide in situatii absurde
Personajele lui caragiale sunt incapabile de progres, penduleaza intre scandal
si petrecere, provoaca atat rasul, cat si oroarea
Comicul de nume
Zaharia trahanache
 Zaharia zahar zahariseala senil
Trahana coca moale, modelarea personajului de catre superiori si Zoe
Stefan tipatescu
Tipatescu mediocritatea si faptul ca nu e suficient de interesant
Ghita pristanda
Pristanda joc popular dansat dupa reguli prestabilite, la comanda unui
conducator de joc servilismul
Nae catavencu
Catavencu, cataveica haina cu doua fete individ duplicitar, perfid
Cata mahalagiu statutul social
Agamemnon dandanache
Agamemnon personaj grec, viteaz , bun strateg
Dandanache dandana incurcatura, bucluc rasul e starnit de asocierea
celor doua
Farfuridi si branzovenescu
Zona inferioara, identificata prin farfurie si branza dependenta celor
doi unul fata de celalalt si faptul ca nu sunt foarte importanti in opera
Comicul de limbaj
Particularitati ale vorbirii personajelor
Greseli de vocabular
Incalcarea regulilor gramaticale si a logicii
Repetitia obsedanta a unor cuvinte si sintagme
Pronuntie gresita
Famelie
Bampir
Adrisant
Enteres
Etimologia populara
Capitalisti locuitorii capitalei
Ticuri verbale
Zaharia ai putintica rabdare
Pristanda curat murdar
Cetateanul turmentat eu cu sine votez
Dandanache neicusorule, puisorule
Producerea non-sensului sfidarea regulilor de gramatica si logica
Contradictie intre termeni dupa lupte seculare care au durat aproape 30
de ani
Asociatii incompatibile ca sens industria romana este admirabila, e
sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire
Nonsens sa se revizuiasca, primesc, dar sa nu se schimbe nimic
Truisme un popor care nu merge inainte, sta pe loc

Argumentul IV Caracterizare Nae Catavencu

Tipologia personajului
Principal
 Mobil, dinamic atitudinea este influentata de persoana in posesia careia se
afla scrisoarea de dragoste dintre zoe si stefan tipatescu
Rotund, multidimensional trecerile bruste de la o stare la alta schimbarea
comportamentului cand pierde scrisoarea in mod accidental
Dimensiunile personajului
Exterioara avocat, director al ziarului Racnetul Carpatilor, prezident-
fondator al Societatii enciclopedice-cooperative Aurora economica romana
Interioara - tipul demagogului si al parvenitului
Caracterizare directa
Dramaturg il contureaza ca fiinta sociala in lista de personaje
Zoe misel, om cuminte, om practic
Stefan tipatescu mizerabil, infam, canalie, impertinent
Zaharia misel
Farfuridi nifilist
Branzovenescu moftolog
Pristanda mare pisicher
Autocaracterizare
Se prezinta drept candidatul grupului tanar, inteligent si independent
opinie buna despre sine
vreau ce mi se cuvine dupa o lupta de atata vreme, vreau ceea ce merit
in orasul asta de gogomani, unde sunt cel dintai.... intre fruntasii politici
constrastul dintre aparenta si esenta, se creeaza o situatie de comic,
demonstrand lipsa culturii
Caracterizare indirecta
Este haituit de adversarii politici si incoltit si pierdut in propriile intrigi
Este gata sa se alieze cu oricine pentru a castiga candidatura
Este parvenit
Capabil sa se adapteze la orice imprejurare cameleonism
Este capabil de orice pentru a ajunge deputat
Il surprinde pe cetateanul turmentat citind scrisoarea de dragoste dintre
stefan tipatescu si zoe trahanache si doreste sa intre in posesia acesteia.
Dupa ce este refuzat, recurge la inselaciune si viclenie
Incearca sa ii ofere cetateanului turmentat bani d. Nae zicea ca-mi
da zece poli pe ea, zic: nu trebuie, onorabile, parale...
Il invita la o tuica, il imbata si ii fura documentul pe urma da-i cu
bere, da-i cu vin, da-i cu vin, da-i cu bere.... a facut cinste d. Nae
Cat timp se afla in posesia scrisorii compromitatoare, se afla in ofensiva,
impunandu-si pretentiile inflexibil, orgolios, agresiv, refuza alternativele,
foloseste santajul
mi-a props sa-mi dea inapoi scrisoarea, cu conditia sa-i asiguram
alegerea
Este oportunist si imoral nu se adreseaza direct celor vizati, ci alege cai
colaterale
Trece brusc de la o stare la alta
Flatare <<venerabile>>-n sus, <<venerabile>>-n jos, <<imi pare rau,
ca ne-am racit impreuna>>, zice el
 Fatarnic, ipocrit, teatral, plin de sine, sentimental cand se afla in posesia
scrisorii
ma omoara vampirul!prefectul asasin! Ajutor!
iubitul, scumpul, venerabilul nenea Zaharia (rade) parca-l auz deseara
proclamandu-ma candidat al colegiului
Umil, slugarnic, lingusitor cand pierde scrisoarea
in sanatatea iubitului nostru prefect! Sa traiasca oentru fericirea
judetului nostru!
Demagogia reiese din discursurile sale - stie sa emotioneze, sa planga, sa
influenteze ascultatorii, fiind un actor desavarsit si fiind capabil sa exprime
orice emotie
iertati-ma fratilor, daca sunt miscat, daca emotiunea ma apuca asa tare
Patriotismul sau este fals, ascunzand dorinta de parvenire
Pentru a trezi simpatia auditorilor, isi incepe discursul pe un ton plangaret,
dupa care incepe sa enumere pretinsele merite personale
ca orice roman, ca orice fiu al tarii sale.... in aceste momente
solemne....ma gandesc...la tarisoara mea...la Romania....la fericirea ei!
Discursul sau este o mostra de insuficienta intelectuala
Folosirea improprie a unor cuvinte capitalisti locuitorii capitalei
Enunturi adversative aberante industria...
Contradictia intre termeni lupte seculare
Isi ghideaza viata dupa deviza scopul scuza mijloacele dorinta de
parvenire
Atribuie aceasta replica lui Gamletta si nu lui Machiavelli lipsa de cultura
Numele ipocrizie, demagogie
Concluzie
Se situeaza in teritoriul comicului, dar si al tragicului
Reprezinta degradarea umanului
Este o marioneta, fiind lipsit de orice criterii sau valori morale
Se pierde in automatisma, convietuieste cu nimicul, fiind incapabil de
progres

Concluzie

Reprezentare a degradarii umanului

Prezinta un univers de marionete lipsite de criterii sau valori ale existentei
Situeaza totul in vecinatatea absurdului si a grotescului