O scrisoare pierduta- I.

L Caragiale

I.1. Comedia este o specie a genului dramatic cu personaje care se incadreaza in tipologii
umane (zgarcitul, aventurierul, fanfaronul, incornoratul, cocheta) in care actiunea este superficiala,
conflictele sunt aparente (se foloseste tehnica bulgarelui de zapada) cu un deznodamant fericit.

Comedia cuprinde mai multe tipuri de comic : Comicul de situatie, de nume, dee caracter, de moravuri,
de limbaj

2. TEMA- O scrisoare pierduta este o comedie de moravuri, dezvaluind viata publica si de familie a
unor politicieni care, ajunsi la putere si rosi de ambitie, se caracterizeaza printr-o crestere brusca a
instinctelor de parvenire. Interesele eroilor se armonizeaza in final, pentru ca toti stiu sa speculeze
avantajele unui regim politic in folosul lor.

• Secvența 1: discuția inițială Tipătescu- Pristanda reflectă imaginea structurilor oficiale și de

autoritate

• Secvența 2: discuția Zoe- Tipătescu în care acesta e convins să-l voteze pe inamicul Cațavencu
reflectă imoralitatea vieții personale

Discuția inițială este secvența ce reflectă specificul raporturilor dintre autoritățile statului. Ghiță, dă umil
raportul prefectului despre rondul zilei executând cu slugărnicie și servilism ordinele primite. Corupția și
abuzul în serviciu sunt trecute cu vederea, Tipătescu este conștient de leafa mică a polițaiului și nu
reacționează la steagurile pe care acesta le fură. Într-o altă secvență, Zoe îl convinge pe Tipătescu,
printr-un șantaj emoțional, să-și dea votul, de dragul reputației ei, candidatului aflat în opoziție,
exprimând astfel imoralitatea vieții personale dar și instabilitatea deciziilor politice.

• 3.CONCEPTE

• Actiunea se petrece intr-un oras de munta, capitala de judet unde intreaga urbe este agitata din
cauza alegerilor electorale apropiate.

Prefectul Stefan Tipatescu afla de la politaiul orasului, Ghita Pristanda, ca avocatul Nae Catavencu, un
om politic din opozitie are impotriva sa un act compromitator.

Tipatescu este amantul doamnei Zoe Trahanache, om politic influent aflat in acelasi partid cu Tipatescu.

Aflam ca Zoe a primit de la Tipatescu o scrisoare de amor pe care a pierdut-o, scrisoarea a fost gasita de
Cetateanul Turmentat, caruia Catavescu i-a subtilizat prin mijloace necinstite (l-a imbatat) aceasta
scrisoare. Ea devine obiect de santaj politic : prefectul Tipatescu este obligat sa ajute la alegerea lui
Catavencu ca deputat la noile alegeri.

Initiel, prefectul refuza, dar Zoe-l convinge prin mijloace emotionale sa accepte aceasta candidatura.
Au loc dezbateri publice in preziua alegerilor si tin cuvantari avocatul Farfuridi, din partea partidului la
putere si avocatul Catavencu din partea opozitiei. La sfarsitul celor doua discursuri castigatorul se
intrevede Catavencu, dar o depesa de la centru il anunta castigator pe Agamemnon Dandanache. Are loc
o busculada in care Catavencu pierde palaria in captuseala careia avea scrisoarea compromitatoare.

El disparea o perioada, spre disperarea Zoei care se si vede blamata public.

Intre timp, Dandanache demonstreaza ca nu e mai bun decat Catavencu si ca foloseste si el tot santajul
politic pentru a obtine victoria.

In final, Catavencu reapare umil, acceptand sa conduca serbarea in cinstea rivalului sau. Scrisoarea este
gasita de acelasi Cetatean Turmentat care o duce Zoei.

Comedia se incheie cu impacarea generala a tuturor fortelor politice

Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. Primulact are 9 scene, al doilea 14, al
treilea 7, si ultimul 14 scene, textul fiindconstruit sub forma schimbului de replici dintre personaje.

Timp si spatiu : Actiunea se intinde pe parcursul a trei zile, in timpul alegerilor electorale intr-un oras
fara nume, semn ca situatia evocata este generala. Timpul real al actiunii este limitat indecursul a trei
zile, 11-

13 mai, ‘’ in anul de gratie 1883, ‘’in zilelenoastre.’

Spatiul actiunii este obiectiv, limitat ‘’capitala unui judet de munte’’

izolat, spatiul scenic este puternic simbolizat; primele doua acte au ca decor anticamera casei prefectului
Stefan Tipatescu, un spatiu privat,unde se iau deciziile politice.

• Conflicte : Trahanache-Catavencu --> principal, exterior, politic

Catavencu-Tipatescu--> principal, exterior politic

Catavencu-Zoe---> secundar, exterior, politic

Farfuridi-Catavencu---> secundar, exterior, politic

Catavencu-Dandanache--> secundar, exterior, politic

Titlul comediei ‘’ O scrisoare pierduta’’ are rolul de a marca

laitmotivul textului si de a sublinia banalitatea unui eveniment care da peste cap viata politica si de
familie dintr-un oras provincial, NaeCatavencu folosind scrisoarea drept mijloc de santaj impotriva
luiZaharia Trahanache.

Tipuri de comic

• Comicul de situatie: sosirea in scena a Cetateanului turmentat creeaze de fiecare data rasul; cele
doua discursuri electorale sunt comice, aratand prostia lui Farfuridi si fanfaronada lui Catavencu.

• Comicul de nume:

-Zoe Trahanache: Zoe in limba greaca inseamna forta. (Tipatescu ii zice “Fii barbata, zoe”.)

-Zaharia Trahanache: Zaharia vine de la zahar, zahariseala (trecut, ramolit). Trahanache vine de la
trahana(coca moale, usor de modelat)

-Nae Catavencu este avocat : Nae, Naica (prenume scurt usor de retinut), Naica pentru apropiati (baiat
bun). Catavencu vine de la cata, personajul este limbut, locvace; Cataveica (vesta moldoveneasca cu
doua fete) este adaptabil ;

-Stefan/ Fanica Tipatescu (prefect): diminutivul Fanica arata putina autoritate pe care o are, Tipatescu
vine de la tip, un individ fara calitati si fara defecte.

-Farfuridi (gandire plata)- farfurie- lipsit de creativitate si idei, “idi” este sufix grecesc .

-Branzovenescu (branza) – apelativul culinar arata prostia. Farfuridi si Branzovenescu sunt un cuplu de
personaje complementare

-Ghita Pristanda : Ghita, nume de slujitor, Pristanda -> joc popular moldovenesc pe loc. Numele
dovedeste ca personajul este mereu in asteptarea unor oportunitati

-Agamemnon Dandanache : cel mai comic nume pentru ca rezulta din combinarea unui prenume cu
rezonanta mitologica (Agamemnom este numele conducatorului grec ce a cucerit Troia) si numele
Dandanache care vine de la dandana(incurcatura). Prezenta lui ii socheaza pe toti, atat ca nume
(Trahanache ii spune Agamita, Gagamita)

Cetateanul turmentat : el reprezinta opinia publica, nu are nume, este anonim, iar turmentat
inseamna ca avea viciul bauturii, dar inseamna si zapacit, confuz din cauza situatiei politice.

• Comicul de caracter:

• Zoe Trahanache este tipul cochetei adulterine

• Tipatescu Don Juanul, Junele prim

• Zaharia Trahanache: sotul incornorat

• Catavencu: arivistul, demagog si santajist

• Farfuridi si Branzovenescu : politiciaanul demagog si prost

• Dandanache: demagogul abil

• Pristanda: servitorul, functionarul public

• Cetateanul : opinia publica

• Comicul de limbaj

• Ticuri verbale:

• Trahanache (“Stimabile, onorabile”, “Aveti putinica rabdare”

• Pristanda “Curat murdar, curat, curat constitutional”

• Dandanache “Neicusorule, puicusorule, clopoeteii clinga, clinga, eu si familia mea de la pasopt

• Cetateanul turmentat “Eu cu cine votez”; “nu ma impinge ca ametesc”- viciul

• Farfuridi “Eu am, n-am treaba la doispce fix in piata”

• Pronuntii gresite : famelie, bampir, renumeratie

• Confuzii datorate inculturii : capitalistii sunt locuitorii capitalei, turisme (adevaruri evidente), O
tara care nu merge se cheama ca nu sta pe loc

• Contradictia in termeni : industria romana este admirabila,sublima dar lipseste cu desavarsire.

II.1.Eseu de caracterizare de personaj

- Ca statut initial, social, Zoe este nevasta celui mai puternic om din judet, prima doamna, la final are
acelasi statut. Ca statut social, este soția unui important om politic din județ, Zaharia Trahanache, liderul
local al partidului de guvernământ.

Psihologic, intitial ea este speriata, timorata, neincrezatoare, tensionata, iar la final este linistita si
increzatoare,este o femeie cu o personalitate puternică, care-i domină pe cei din jur. Din cauza pierderii
scrisorii devine o fire agitată și nestăpânită care trece ușor de la o stare la alta: "agitată, scoate gazeta și
citește", "dezolată, revenindu-i deodata toată energia".
Din punct de vedere moral, relatia ei cu Tipatescu incalca regulile moralei, insala increderea lui
Trahanache.În ceea ce privește statutul moral, aceasta întruchipează tipul adulterinei, având o relație
extraconjugală cu Ștefan Tipătescu, prefectul județului. Firea ei teatrală, prefăcută se remarcă în relația
cu cei doi bărbați din viața sa, singura preocupare a acesteia este de a salva aparențele, de a-și păstra
imaginea de femeie onorabilă.

2.Doua trasaturi ale Zoei Trahanache

Există mai multe secvențe în care comportamentul si limbajul dezvăluie indirect trăsăturile de
caracter ale lui Zoe: teatralitatea și prefăcătoria. O scenă sugestivă în acest sens este reprezentată de
una dintre discuțiile ei cu Tipătescu. În timp ce plânge și imploră iertarea acestuia, apeleaza la
sentimente: "Judecă-mă, Fănică, judecă-mă...Fănică, dacă mă iubești, dacă ai ținut tu la mine măcar în
viața ta, scapă-mă..". După mai multe refuzuri din partea lui, devine brusc energică, vorbindu-i cu foarte
multă hotărâre: "am să lupt și cu tine, om ingrat și fără inimă".

3.Caracterizarea Zoei Trahanache

Portretul acesteia se conturează atât prin mijloace de caracterizare directă, cât și prin mijloace de
caracterizare indirectă.

În mod direct, o parte din trăsăturile ei se desprind din indicațiile scenice și din cuvintele altor
personaje. Trahanache o consideră sensibilă ( "cum e ea simțitoare"), Tipătescu precizează că este o fire
"glumeață", iar după ce află că a pierdut scrisoarea o consideră neglijentă, necugetată. Cațavencu o
asociază unui "înger", fiindcă l-a ajutat. Prin autocaracterizare, Zoe afirmă despre sine că este o femeie
bună. După ce onoarea i-a fost salvată, este dispusă să fie generoasă: "sunt o femeie bună, am să ți-o
dovedesc".

Ca portret moral- Zoe manifestă un spirit pragmatic, este foatrte realistă, sentimentele fiind
inexistente. Când Tipătescu îi propune să fugă împreună, îi amintește de poziția lui în societate, iar când
află că Tipătescu l-a arestat pe Cațavencu, ea îi dă ordin lui Ghiță să-l elibereze, fiind conștientă de
urmările unui astfel de gest: "Ești nebun? Ce-o să zică la București că l-ai arestat pe Cațavencu înaintea
alegerilor?". Spre final, scena discuției cu Cațavencu dezvăluie aceeași dualitate a femeii. Atâta timp cât
scrisoarea era în mâinile lui Cațavencu, era dispusă să fie amabilă, generoasă, iar după ce Cațavencu îi
spune că nu mai are documentul compromițător, a devenit arogantă și amenințătoare: "Când te-a
arestat Fănică te-am scăpat eu! Acum te arestez eu și n-ai să scapi decât atunci când îmi voi găsi
scrisoarea".

După ce lucrurile reintră în normal, Zoe devine liniștită și demonstrează, din nou, perspicacitate
și pragmatism, căci ea cunoaște dedesubturile vieții politice. De aceea, îl încurajează pe Cațavencu: "Fi
zelos, aceasta nu e cea din urmă Cameră".

Relatia cu celelalte personaje-Aflată între cei doi bărbați puternici ai județului, Zoe conduce, de fapt
județul. Iar acest lucru este evident atunci când, conștientă de influența pe care o are asupra celor doi,
ea face promisiuni lui Cațavencu Ei! Eu te aleg. Eu și cu bărbatul meu. Dar și în finalul piesei, când
Cațavencu pierde scrisoarea în timpul încăierărilor, când îl amenință pe același Cațavencu Când te-a
arestat Fănică, te-am scăpat eu…acum te arestez eu și n-ai să scapi decât atunci când mi-oi găsi
scrisoarea. Și tot ea îl încurajează, la finalul piesei pe Cațavencu: ...asta nu-i cea din urmă Cameră.

Relatia cu Tipatescu-. Cei doi sunt si la inceput si la final amanti : in febra evenimentelor Tipatescu ii
propune Zoei sa fuga in lume, dar ea refuza categoric, nevrand sa renunte la privilegiile oferite de
postura de nevasta a lui Trahanache. Este o iubire vulgara, de mahala, Zoe pare mai degraba interesata
de aceasta relatie, sotul ei fiind mult mai batran decat ea, intreaga urbe cunoaste povestea, Trahanache
traieste intr-o ambiguitate (fie ca nu stie ca este sot incornorat, fie banuieste, dar exploateaza acest
statut in interes personal. Pristanda comenteaza la un moment dat despre Tipatescu “fonctia, fonctie,
mosia, mosie, coana foitica, coana foitica”. Zoe se teme ca publicarea scrisorii compromitatoare ii va
strica imaginea. De aceea, foloseste toate tertipurile feminine ca sa-l induplece pe Tipatescu sa-l sustina
pe Catavencu.

Nume- -Zoe Trahanache: Zoe in limba greaca inseamna forta. (Tipatescu ii zice “Fii barbata, zoe”.)

III.

1 Relatia dintre doua personaje

Statutul social al lui Tipatescu-. Tipatescu este la inceput si ramane la final prefectul judetului. Cei doi
sunt si la inceput si la final amanti : in febra evenimentelor Tipatescu ii propune Zoei sa fuga in lume, dar
ea refuza categoric, nevrand sa renunte la privilegiile oferite de postura de nevasta a lui Trahanache.

Statut psihologic-. Tipatescu la inceput este furios, neinduplecat, orgolios, autoritar, pe parcurs se
domoleste, iar in final este atat de linistit si supus Zoei, incat Dandanache il confunda mereu cu sotul
acesteia.

Din punct de vedere moral, relatia lor incalca regulile moralei, insala increderea lui Trahanache.

2.Doua scene in care apar cele doua personaje :O imagine sugestiva referitoare la relatia dintre cei doi
amorezi o

constituie ‘’nebunia’’ lui Tipatescu de a fugi cu Zoe cat mai departe, doar de dragul ei si renuntand la tot.
Zoe insa intervine, rationala, si refuza nebunia acestuia, nevrand sa renunte cu niciun pret la pozitia de
prima doamna a orasului de provincie. De aceea ii raspunde ferm

prefectului: ‘’Esti nebun? Dar Zaharia? Dar pozitia ta?!’’.

O alta imagine sugestiva referitoare la relatia dintre cei doi protagonisti o constituie finalul piesei, cand
Zoe devine generoasa,fermecatoare, deoarece ii dispare motivul de ingrijorare, spunandu-i lui

Nae Catavencu ‘’Eu sunt o femeie buna... am sa ti

-
o dovedesc.’’ Finalul

comediei aduce impacarea ridicola a adversarilor politici. Odata ce intrain posesia scrisorii
compromitatoare, Zoe devine triumfatoare, secomporta ca o adevarata doamna, isi recapata
superioritatea la carerenuntase pentru scurt timp, iar Tipatescu se retrage, ca si inainte, inumbra
acesteia.

3.Concepte