Sunteți pe pagina 1din 3

Caracterizare-Zaharia Trahanache

Ion Luca Caragiale face parte din pleiada scriitorilor clasici ,alaturi de Ion
Creanga,Mihai Eminescu si Ioan Slavici, fiind prin excelenta dramaturgul. Este un
scriitor complex "un geniu clasic, si realist , care a creat in literatura noastra
limbajul dramaturgic, asa dupa cum Eminescu a creat primul nostru mare limbaj
liric"(Dictionarul scriitorilor romani, Mircea Zaciu, Marian Papahagi,Aurel Sasu).A
abordat genuri si specii literare diverse, fiind creatorul schitei si punand bazele
comediei moderne prin operele O scrisoare pieruta , D-ale carnavalului , O noapte
furtunoasa si Conul Leonida fata cu reactiunea. De asemenea este cel mai de
seama comediograf. Se propune prin opera sa un tablou al moravurilor si al
institutiilor vremii, scriitorul satirizand deprinderile unei societati aflate int-o epoca
propice afirmarii sociale si politice. O scrisoare pierduta apare in anul 1884, fiind
ulterior publicata in vol Teatru. Este jucata in premiera pe scena Teatrului National
din Bucuresti , la 30 Noiembrie 1884, inregistrand un mare succes public.
Opera este o comedie de moravuri, intrucat ilustreaza carentele societatii, ale
marii burghezii, din perspective diferite (politica, sociala, morala, sentimentala) dar
si satira politica. Astfel, prin intermediul unui obiect aparent banal, o scrisoare, se
ilustreaza lupta dintre doua partide. Este pusa in evidenta modalitatea de parvenire,
santajul.
Zaharia Trahanache este unul dintre personajele principale ale comediei, facand
parte din randul burgheziei dornice de parvenire.Este seful local al partidului de
guvernamant , presedinte al mai multor comitete si comitii. Este sotul lui Zoe si
prietenul prefectului Stefan Tipatescu. Se incadreaza intr-o anumita tipologie
deoarece are o trasatura dominanta de caracter, tipul incornoratului simpatic
(refuzand sa creada din enteres sau diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor
si in adulterul sotiei).
El este prezidentul mai multor "comitete si comitii" din judet, fiind unul dintre
"stalpii" locali ai partidului aflat la putere.
Principalele sale caracteristici sunt ticaiala, fapta sugerat de formula stereotipa
"Aveti putintica rabdare", rostita in rarele momente de enervare si prenumele
Zaharia (zahariseala, ramolismentul)
Venerabilul este calm, linitit, imperturabil, cu o gndire plata i cu un
temperament formal, dar este viclean, de o viclenie rudimentar i n acelai timp
periculoas pentru c tie s disimuleze i s manevreze cu abilitate intrigi politice.
Astfel, cnd el i ai si sunt antajai nu se agit, ci, abil, rspunde cu un
contraantaj descoperind o polia falsificat de Caavencu.
Cu aceeasi abilitate ii combate si pe Farfuridi si Branzovenescu, care il
suspecteaza pe prefect de tradare. Recunoaste existenta coruptiei la nivelul
societatii, "o sotietate fara moral si fara printip va sa zica ca nu le are", dar practica
frauda, falsificand listele de alegeri. Nu accepta imoralitate in familie (sau se
preface a nu crede in ea), sustinand senin ca scrisoare de amor este o plastografie.
Credulitatea exagerata poate fi pusa pe seama unei convingeri ferme sau poate fi
considerata un act de "diplomatie", prin care sa pastreze onoarea familiei si bunele
relatii cu prefectul.
Se evitentiaza gradual trasaturile de caracter ale personajului plat fiind realizat
prin modalitati de caracterizare specifice unui personaj dramatic si prin mijloacele
comicului utilizate de autor in piesa.
Ceea ce il singularizeaza in lumea eroilor caragelieni este perceptia
contradictorie a personajului: incornoratul simpatic, naiv si ticait sau tipul abil care,
sub masca naivitatii si a ramolismentului ,accepta din enteres adulterul sotiei cu

prefectul pentru a-si pastra puterea in judet?


Caracterizarea personajului se realizeaza in mod direct, de alte personaje si in
mod indirect, prin fapte, limbaj, nume, atitudini, gesturi, relatii cu alte personaje.
Dintre elementele specifice textului dramatic sunt valorificate: replicile, didascaliile
si situatiile. Personajul este implicat in conflictul dramatica alaturi de Zoe si
Tipatescu (in triunghiul conjugal) si impotriva santajistului Catavencu.
Pentru portretizarea personajului, se apeleaza la diferite tipuri de comic, care
ilustreaza prin acumularea detaliilor caracterul aparent lipsit de profunzime.
Caracterizarea directa, realizata de alte personaje (Branzovenescu) exprima
abilitate si "enigma"personajului :"E tare...tare de tot...Solid barbat!Nu-i dam de
rostul secretului".
Este respectat chiar si de adversarul politic, Catavencu numindu-l "venerabilul". Prin
autocaracterizare, se evidentiaza disimularea si convingerea ca diplomatia
inseamna viclenie:" Apoi, daca umbla el cu machiavelicuri, sa-i dau eu
machiavelicuri[...].N-am umblat in viata mea cu diplomatie[...].". Didascaliile din
scena IV,actul I (dicutia cu Tipatescu despre scrisoarea citita la Catavencu),
sugereaza mai degraba disimularea decat naivitatea neverosimila in timp ce unele
indicatii scenice au rol in precizarea atitudinii: serios, binevoitor, placid, razand,
clopotind.
Caracterizarea indirecta se realizeaza pentru un personaj dramatic in primul
rand prin replici si particulatitati de limbaj.
Deviza lui politica este :"Noi votam pentru candidatul pe care-l pune pe tapet
partidul intreg...pentru ca de la partidul intreg atarna binele tarii si de la binele tarii
atarna binele nostru". Aceasta pozitie este determinata de o "sotietate fara moral si
fara printip","binele nostru" insemnand binele venerabilului si alor sai.
Fraza care ii rezuma principiul de viata si ii motiveaza falsa naivitate este "Intro sotietate fara moral si fara printip ...trebuie sa ai si putintica diplomatie !".
Trahanache este neinstruit, incult, stalcind neologismele si exprimandu-se
confuz . Limbajul pesonajului este o sursa a comicului. In aparte (adresandu-se
publicului), isi exprima opinia sincera despre Tipatescu: "E iute! N-are cumpat.
Aminteri bun baiat, destept, cu carte , dar iute, nu face pentru un prefect."Indirect,
considera ca un detinator al puterii trebuie sa fie stapanit, calm, asa cum este el
insusi. Insa lui Farfuridi ii vorbeste laudativ deppre amicul Tipatescu :"De opt ani
traim impreuna ca fratii", adverbul impreuna sugerand acceptarea tacita a
triunghiului conjugal (comic de situatie).
Caracterizarea prin nume este si o sursa a comicului.Numele Trahanache este
derivat de la cuvantul trahana, o coca moale, usor de modelat , intrucat interesele
personajului sunt "modelate" de enteres, de Zoe sau de cei de la centru.
Pentru portretizarea personajului, se apeleaza la diverse tipuri de comic(de
caracter, de moravuri , de situatie , de limbaj , de nume , de intentie), care
accentueaza prin acumularea detaliilor caracterul aparent lipsit de profunzime.
Personaj principal, Trahanache face parte din trunghiul conjugal (comic de
moravuri si de situatie), unde are un joc ambiguu (mai degraba incornoratul
voluntar, pentru ca naivitatea conjugala nu este plauzibila pentru acest viclean), iar
sub aparenta bonomiei senile isi ascunde atitudinea corupta in viata politica, fiind
implicat in contrasantaj si in falsificarea listelor electorale (comic de moravuri).
Prin comicul de caracter sunt ironizate cele doua componente incompatibile ale
caracterului sau: sotul inselat este in acelasi timp un politician abil. Nu face parte
din categoria arivistilor, spre deosebire de candidatii la mandat, el este unul dintre
stalpii puterii locale.
Comicul de situatie este evidentiat in scena IV din actul I, in care Trahanache

vine la Tipatescu , aducandu-i vestea santajului. Comica este convingerea lui


Trahanache ca scrisoarea de amor detinuta de Catavencu este o plastografie si
teama ca Zoe sa nu afle de acuzatiile avocatului , pentru ca este "simtitoare".
Zaharia Trahanache este viclean si abil, singurul barbat politic "tare" din judet,
iar pe plan conjugal este "incornoratul simpatic". Caragiale il ironizeaza puternic,
fiind un personaj care infatiseaza un tip uman caracteristic vremii: corupt, ticait si
viclean.