ENIGMA OTILIEI - RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE

INTRODUCERE
Publicat in 1938, romanul realist obiectiv de factura balzaciana „Enigma Otiliei”, de
G. Calinescu, realizeaza o fresca sociala a Bucurestiului de la inceputul secolului XX, in
cadrul careia impune unul dintre cele mai cunoscute cupluri din literatura romana - Felix
Sima, tanarul pasionat de medicina si Otilia Marculescu, enigmatica fire de artist cu caractere
in formare angrenate intr-o frumoasa poveste de dragoste.
R1
Statutul social si moral al lui Felix este acela de orfan, de mama inca din copilarie si
de tata mai tarziu. Tatal, prevazator, ii asigura viitorul din punct de vedere financiar, astfel
incat, dupa terminarea liceului la Iasi, vine la Bucuresti cu tutorele sau, Costache
Giurgiuveanu, care ii administreaza averea pana la majorat. Statutul psihologic al personajului
este acela al intelectualului ambitios care doreste sa isi faca o cariera in medicina. El este un
tanar sensibil, timid, imatur, uneori chiar naiv, chiar daca din punct de vedere profesional il
caracterizeaza ambitia de a-si face o cariera. In casa lui mos Costache, o cunoaste pe Otilia,
alaturi de care parcurge prima criza erotica, de la simpla atractie pana la profunzimea trairii
sentimentului de iubire. El este convins ca indeplinirea idealului sau profesional e posibila cu
sprijinul Otiliei ca sotie, dar fata isi da seama ca e prea tanar pentru acest pas si incearca sa il
vindece de o iubire nepotrivita pentru viitorul lui, veghind totusi la realziarea ambitiei
profesionale a acestuia. Parasit de Otilia, tanarul are taria de a trece peste suferinta iubirii
neimplinite, realizeaza un mariaj cu o tanara dintr-o familie sus-pusa, devenind o personalitate
de renume in medicina.
Statutul social si moral al Otiliei este tot de orfana, fiica celei de-a doua sotii a lui Mos
Costache, ramas tutorele fetei. Portretul fizic surprinde tineretea, frumusetea, eleganta, dar si
fragilitatea ei. Personalitatea in formare, copil si femeie deopotriva, ii formeaza pe toti
barbatii din jurul ei, starnind ura femeilor din clanul Tulea. Pentru Felix, este idealul feminin
si sotia dorita, dar tanara concepe iubirea in felul aventuros al artistului cu daruire si libertate
absoluta. Dandu-si seama ca viziunea lor despre iubire e diferita si de faptul ca ar putea fi o
piedica in calea carierei ei, Otilia il paraseste pe Felix, preferand siguranta casatoriei cu
Pascalopol, pe care il paraseste mai tarziu in favoarea unui conte spaniol.
R2
Romanul abunda in epsioade narative in care cei doi tineri apar alaturi discutand
despre cariera, dragoste, familie si rostul existentei.
Una dintre scenele relevante pentru relatia dintre cele 2 personaje este cea in care, prin
intermediul unei scrisori, Felix ii marturiseste Otiliei ca o iubeste. Pentru ca fata nu
reactinoeaza in niciun fel si intr-un gest de exaltare nebuneasca, tanarul fuge de acasa.
Cautandu-l peste tot, Otilia il gaseste in parc, asezat pe o banca incarcata cu zapada. In
discutie, comportamentul fetei e la fel de neclar si de misterios ca intotdeauna, lasand in
sfuletul lui Felix dezamagire si nedumerire cand ii spune: „Ti-am spus eu ca nu te iubesc? Nu
ti-a spus nimeni ca te uraste!”.
O alta scena semnificativa surprinde intalnirea dintre Felix si Otilia inaintea
casatorieiacesteia cu Pascalopol si plecarii definitive din tara, scena esentiala pentru
intelegerea personalitatii si a atitudinii fata de iubire. Daca Felix viseaza o cariera de exceptie
si crede ca femeia reprezinta un sprijin pentru realizarea ei, Otilia este cocheta care considera
ca rolul femeii este acela de a placea si, de aceea, trebuie sa isi traiasca anii de tinerete din

1
 ENIGMA OTILIEI - RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE

plin. Aceasta convingere o face sa il paraseasca pe tanar, crezand ca va fi o piedica in calea

realizarii lui, alegand siguranta casatoriei cu Pascalopol.
R3
Titlul initial trebuia sa fie “Parintii Otiliei” pentru a pune in evidenta calitatea de
orfana a acesteia si tendinta celorlalte personaje de a fi protectorii ei, abordandu-se in felul
acesta subtema paternitatii. In forma in care a aparut cu titlul cunoscut, romanul pune accentul
pe misterul feminitatii inscris in comportamentul Otiliei. Desi pare a-l iubi sincer pe Felix, il
paraseste in favoarea maturului Pascalopol, abandonat si el mai tarziu. Nu Otilia are o enigma,
ci Felix crede ca o are neintelegand cum e posibil ca o fata sa prefere iubirea unui matur in
locul unui tanar de varsta ei, adevarata enigma fiind insa reprezentata de comportamentul
fetei.
Actiunea este structurata in 20 de capitole, subiectul fiind constituit pe mai multe
planuri narative. Un prim plan narativ urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea
mostenirii batranului odata cu inlaturarea Otiliei ca mostenitoare. Al doilea plan narativ
urmareste destinul tanarului Felix Sima care urmeaza studii de medicina si, totodata, traieste o
iubire adolescentina pentru Otilia. Planul-cadru subliniaza monografia societatii burgheze
bucurestene in care tema parvenirii este definitorie.
Conflictul principal este unul exterior, de natura economica si morala, care se bazeaza
pe relatiile dintre doua familii inrudite si este dat de problema mostenirii. Aceasta include 2
conflicte succesorale: primul apare in dorinta familiei Tulea de a obtine mostenirea lui Mos
Costache in dauna Otiliei, iar al doilea destrama familia Tulea datorita interesului ginerului
Stanica Ratiu pentru averea batranului pe care o va obtine prin mijloace frauduloase. Un alt
conflict exterior este dat de rivalitatea dintre tanarul Felix si maturul Pascalopol in dragostea
pentru Otilia. Acest conflict este completat de unul interior, psihologic din sufletul lui Felix.
Otilia renunta la relatia cu acesta pentru a nu fi o piedica in cariera sa, iar, mai tarziu, si
Pascalopol ii va reda libertatea Otiliei intelegand diferentele care ii despart.
Perspectiva narativă este una obiectiva cu viziune “dindarat” si focalizare zero,
intrucat nararea evenimentelor se face la persoana a IIIa de catre un narator omniscient si
omniprezent care nu se implica in faptele prezentate. Cu toate acestea, conditia obiectivitatii
este incalcata, atat prin natura de comentator specializat a naratorului, cat si prin aceea de
comentator al comediei umane reprezentate, ascunzandu-se in spatele personajelor.
R4
In opinia mea, in cuplul Felix-Otilia, femeia este cea care, parasindu-l pe tanar,
dovedeste ca are puterea de a decide pentru amandoi si de a face un sacrificiu din iubire,
dandu-i lui Felix posibilitatea de a se realiza din punct de vedere profesional, ea concepand
iubirea in felul aventuros al artistului. Comportarea Otiliei este pentru Felix o adevarata lectie
de viata, chiar daca il dezamageste, deoarece ii ofera posibilitatea sa isi urmeze visul cu
luciditate.
INCHEIERE
In concluzie, cuplul format initial dintr-un ambitios si o cocheta nu poate fi inscris
intr-o anumita tipologie, deoarece principala caracteristica a acestei povesti este ambiguitatea.
Totodata, cele doua personaje constituie doua forte complementare ale noilor generatii din
societatea burgheza bucuresteana de la inceputul secolului al XIX-lea.
NOTĂ: Reperul 4 nu se cere.