Tema banului sau a avaritiei este abordata mai ales de catre scriitorii realisti

, ce urmareau sa redea ct mai fidel si mai veridic societatea, relatia dintre med
iu si individ, consecintele pe care le poate avea acesta asupra comportamentului
si caracterului uman.
n literatura franceza, cel care analizeaza urmarile degradante ale dorintei de nav
utire, crend personaje memorabile, este Honore de Balzac.
La noi, aceasta tema va fi n centrul unor opere literare ale scriitorilor clasici
("Moara cu Noroc", "Comoara" de Ioan Slavici, urmarite din perspectiva moraliza
toare), dar si din literatura interbelica, semnificativ fiind romanul "Enigma Ot
iliei" de George Calinescu.
Aparut n 1938, romanul ilustreaza cu precadere programul estetic al lui Calinescu
. n conceptia criticului, un roman este viabil n masura n care aduce existenta unei
lumi de tipuri. n spirit clasicist, el pledeaza pentru cautarea permanentelor, p
entru fixarea universalului si creeaza un roman pentru care alege deliberat form
ula balzaciana. El reface clasicismul n sensul ca deplaseaza elementele de viziun
e si de structura spre modernitate.
n acest roman realist autorul ncearca sa zugraveasca o fresca sociala (mediul romne
sc citadin, la nceputul secolului al XX-lea) si foloseste ca sursa de inspiratie
experienta lui de viata si pe a altora.
Subiectul romanului este construit n functie de personajul Felix Sima. Evenimente
le sunt integrate n largul curs al istoriei unei mosteniri, conflictului romanulu
i, n aceasta perspectiva, avndu-si izvorul n dorinta de navutire agresiva a clanului
Tulea.
Naratorul omniscient si obiectiv creeaza un univers verosimil n care lumea reala
este reflectata ca ntr-o oglinda. Naratorul omniscient nu participa la evenimente
nici ca personaj, nici ca martor. Cel mai des, lumea este vazuta prin ochii pro
tagonistului. De aceea, cititorul are acces la gndurile personajelor, ntelege mai
bine felul n care acestea vad lumea.
Actiunea romanului cuprinde doua planuri epice: cel erotic, n care evolueaza Otil
ia si Felix, si cel social legat de tema mostenirii - mobilizarea clanului Tulea
pentru a intra n posesia averii lui Costache Giurgiuveanu. Intriga se dezvolta d
eci pe aceste doua planuri care se ntrepatrund.
Tema principala este cea sociala, cu doua componente, ambele balzaciene. Zugrave
ste o fresca sociala a burgheziei bucurestene de la nceputul secolului al XX-lea,
sub determinare social-economica. Imaginea societatii reprezinta fundalul matur
izarii unui tnar care, nainte de a-si face o cariera, traieste experienta iubirii
si a relatiilor de familie.
Tema iubirii nu ocupa un prim plan, dar creeaza aceasta impresie deoarece dragos
tea este un sentiment definitoriu pentru orice fiinta. Cuplul Otilia-Felix se im
pune n categoria esecului provocat din interior. Femeia, surprinzator de matura,
se declara frivola si inferioara barbatului. Ea se opune casatoriei, desi mosten
irile ar fi asigurat un trai decent, pe motiv ca i-ar frna cariera lui Felix. n re
alitate, Otilia si apara libertatea si si urmeaza natura.
Tema mostenirii aduce n prim plan problema banului, a averii, care influenteaza a
dnca viata a individului, i confera demnitate si putere n raport cu semenii sai. Ca
n romanele lui Balzac, majoritatea personajelor urmaresc la modul obsesiv sa ntre
n posesia unei mosteniri care sa le schimbe destinul.
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre cele doua familii nrudite, ca
re sugereaza universul social pentru tipurile umane realizate. O familie este ce
a a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, si Otilia Marculescu, adolescen
ta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate. Aici apare si Felix Sima, fiul
surorii batrnului, care vine la Bucuresti pentru a studia medicina si se cazeaza
la tutorele sau legal, Mos Costache. Un alt intrus n aceasta familie este Leonida
Pascalopol, prieten al batrnului, pe care afectiunea pentru Otilia l aduce n casa
acestora.
Cealalta familie n jurul careia se organizeaza subiectul operei este familia suro
rii lui mos Costache, Aglae. Familie nrudita si vecina cu prima, ea aspira la mos
tenirea averii batrnului.
Istoria unei mosteniri include doua conflicte: primul este iscat n jurul averii b
atrnului, iar al doilea destrama familia Tulea din cauza interesului lui Stanica

tot pentru aceeasi avere.

Competitia dintre anumite personaje (adversitatea manifestata de Aglae mpotriva o
rfanei Otilia) este data de dorinta de navutire a familiei Tulea, mai exact a Agl
aiei si a lui Stanica Ratiu. Scopul lor este de a dobndi banii, casa, actiunile,
proprietatile, lucrurile, pamntul lui Costache Giurgiuveanu dupa ce acesta moare
si a dobndi astfel un statut social mai bun. Seful n familia Tulea este Aglae, un
personaj balzacian ce ntruchipeaza dorinta agresiva de mbogatire pornita dintr-un
instinct familial. Neavnd ncredere dect n avere, ea desconsidera activitatea intelec
tuala, convinsa fiind ca "cine citeste prea mult se scrnteste", iar "facultatatea
este pentru baietii de bani gata". Sora lui mos Costache mproasca fara retinere
cu dusmanie pe cei care ar putea sa-i lezeze intentiile de a intra n posesia aver
ii rvnite.
Banul n societate este "zeul suprem", o valoare ntr-o societate degradata moral, d
e aici rolul mostenirii n subiectul romanului dat.
Competitia pentru mostenirea batrnului avar este un prilej pentru observarea efec
telor, n plan moral, al obsesiei banului. Batrnul avar, proprietar de imobile, res
taurante, actiuni, nutreste iluzia longevitatii si nu pune n practica nici un pro
iect privitor la asigurarea viitorului Otiliei, pentru a nu cheltui. Clanul Tule
a urmareste fiecare miscarea a celor din casa batrnului si pun la cale planuri st
rategice. Aglae asteapta sa-i moara fratele, i asediaza casa si da ordine severe
pentru a mpiedica nstrainarea oricarui obiect din proprietatea batrnului. Desi are
o afectiune sincera pentru fata, mos Costache amna nfierea ei, de dragul banilor s
i din frica de Aglae. Stanica Ratiu urmareste si el, ca si Aglae, sa parvina si
viseaza averea Clanului Tulea, dar sustrage banii lui mos Costache.
Lupta acerba pentru mostenire influenteaza mai multe destine si concentreaza toa
te energiile clanului Tulea, casa lui mos Costache este continuu supravegheata s
i asediata atunci cnd batrnul se mbolnaveste. Atunci cnd sufera un puternic atac cer
ebral, mos Costache se gndeste mai serios la viitorul Otiliei si-i ncredinteaza lu
i Pascalopol trei bacnote pentru a le depune la banca n contul "fe-fetitei" lui,
dar se razgndeste. n timpul celui de-al doilea atac al bolii batrnului, Stanica pro
fita de absenta lui Felix si a Otiliei si de neatentia Aglaiei si fura banii bat
rnului de sub salteaua pe care zacea, provocndu-i moartea.
Fata de mostenire, Felix, Otilia si Pascalopol au o atitudine defensiva, n constr
uctia romanlui fiind pusa n antiteza cu clanul Tulea si Stanica Ratiu. Si George
Calinescu a mentionat ca Felix si Otilia sunt, n roman, "n calitate de victime si
termeni angelici de comparatie".
Din acesta perspectiva, romanul devine un tablou al moravurilor micii burghezii
bucurestene de la nceputul secolului al XX-lea.
Aspectele avaritiei, lacomiei si parvenismului sunt supuse observatiei si critic
ii n romanul realist.
Specific operei balzaciene, si n romanul "Enigma Otiliei" viata sociala este stud
iata avnd permanent viziunea unitatii ansamblului. n "Enigma Otiliei" Calinescu ad
opta o perspectiva de moralist clasic, o analiza la stadiul de observatie a etic
ii umane, pe care o diferentiaza pe tipuri.