Caracterizarea unui personaj Costache Giurgiuveanu George Calinescu, un autor de o inteligenta sclipitoare al literaturii romane, a scris un roman exceptional

, si anume, Enigma Otiliei. Publicat in anul 1938, este alcatuit dupa modelul balzacian, este un roman de dragoste, dar si o fresca sociala a micii burghezii bucurestene de la inceputul secolului XX. Unul dintre personajele principale ale acestui roman, este Costache Giurgiuveanu pentru ca, direct sau indirect, el hotaraste destinele celorlalte personaje care se contureaza in jurul averii sale in goana dupa mostenire. Numele acestuia arata provenienta familiei-macedoneni stabiliti la Giurgiu, asa cum sustine chiar el. Numele este insa legat si de substantivul ,, giurgiuvea” (rama, cadru al ferestrei), ceea ce sugereaza obsesia ca e mereu urmarit de la fereastra. Numele personajului exprima vigilenta, dar anunta si deznodamantul personajului. Aceste personaj reprezinta tipul avarului, insa mult mai umanizat decat alte personaje avare ale literaturii romane. El reprezinta in familie subiectul central al intereselor, dar nu privind persoana lui, ci averea sa. Destinul lui mos Costache este prezentat cu abundenta de detalii. Acest destin se impleteste cu cea a familiei Tulea, dar si cu cea a familiei lui Felix Sima. Este frate cu Aglae Tulea si un fel de tutore pentru Otilia Marculescu si Felix Sima. Costache are o varsta inaintata, dar spera sa poata trai mult. Este un insetat de bani, si de viata. Are multa afectiune pentru Otilia, dar practic nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. In acest roman balzaic, sunt folosite toate modurile de expunere, dialog, descriere si naratiune, iar din aceasta cauza, personajul Costache putand fii amplu caracterizat prin toate mijloacele cunoscute. Portretul fizic al lui Giurgiuveanu este prezentat inca de la inceputul romanului, si centrat pe defecte(portret-caricatura) : pare putin insemnat: ,,un omulet subtire si putin incovoiat”. Se continua caracterizarea personajului : are ,,capul atins de o calvitie totala”, ,, fata spana si patrata”, ,,buzele erau intoarse in afara si galbene”, ,,doi dinti ca niste aschii de os” , ,,clipeste rar si moale, ca bufnitele suparate”. Fizionomia sugereaza vigilenta si obsesia de a sti totul. Pentru Felix, apare ,,ca un hot de copii mici” , iar pentru narrator, Costache are ,,un fizic meschin”, mai ales cand se enerveaza si ,,venele din cap i se umfla si arata ca o foaie de varza”. De asemenea, Giurgiuveanu este prezentat ca un om ,,scund si maruntel”, care ,,paseste marunt” , ,,cu capul in jos”, “privind cand la stanga cand la dreapta”, mersul exprimand prudenta si obsesia ca e mereu urmarit. Ca orice avar, Costache Giurgiuveanu se teme de orice nou venit, ca de un intrus nedorit, un potential atentat la averea sa. In primele secvente cand Felix si Costache se intalnesc, cel urma incearca si spera sasi ascunda adevaratul statut social, temandu-se de cei care ii vor averea. Exista un contrast intre statutul social si vestimentatie, avarul simuland saracia: ,,invelit intr-un palton gros si verzui de vechime”, ,,cu picioarele infasurate in niste ciorapi de lana de o grosime fabuloasa”, din care ,,degetele…iesisera afara ca niste ghemuri de ceara”, el se inchide intr-o lume proprie, avand un spirit de conservare foarte pronuntat; neglijent, nu da banii pe lucruri fara importanta, preferand ,,nadragii legati cu bucati de sfoara”.

. sa strangi.. chiar si in caz de boala) pana la gesturi doar aparent generoase.. care este aproape personificata. in vreme ce Otilia gusta cu indiferenta. .avand ferestre . este balbait pentru a-si deruta adversarul „– Nu . cum ar fi cel de a-i construi Otiliei o casa. Patima fusese pentru el devoranta. .De asemena. Partea din fata este scunda. chiar daca nu reuseste sa si-o materializeze. in . al banilor din pachet si nu-si inchipuia nici raiul fara aceste elemente”. nu-nu sta nimeni aici. Moartea ii va veni tot de la bani.. Reprezinta tipul avarului. reuseste sa contureze un personaj destul de complex. varand capul in farfurie. Totul sugereaza dorinta proprietarului de a-si ascunde statutul social..banul muncit in sudori”. se gandeste ca nu va muri niciodta si orice . Moartea lui Costache Giurgiuveanu nu survine natural. a dobandit avere si prin casatorie. Cand este bolnav. dominat de pasiunea pentru bani.”. “ El crede in valorile materiale. .. dar se distanteaza de acestea prin incercarea de a-si depasi conditia. De asemenea. al tutunului. se sugereaza o identitate de trasaturi intre personaj si locuinta sa. stau sub salteaua din sufragerie.” Fata de faptele lui. putand fi comparat cu Hagi-Tudose al lui Delavrancea. intr-un final ajunge sa-l omoara.mobile acoperite de un praf stravechi”. Casa inspira un . cu afaceri imobiliare obscure. in . etajele fiind in partea din spate. Otilia are reactii clare: „devenise palida si scapase furculita pe masa”.. dupa un plan arhitectural intocmit de el. el a crescut practice dupa principiile Aglaei. El isi freaca mainile pentru ca e satisfacut de sine si mereu pregatit sa mai castige ceva. el isi afirma idealul in viata : .. unele ilegale. „Batranul manca cu mare lacomie... interdictia de a fi chemat doctorul pentru consult. Avaritia lui se manifesta incepand de la privatiuni personale (imbracaminte. el neavand incredere in autoritati. mediul social I se pare instabil si il deruteaza. Mediul social si familial favorizeaza.Sa-sa-sa muncesti.nu stiu. George calinescu isi apara personajul. inveliti in jurnale vechi si legati cu sfoara.nu . autorul G. Stanica afla ascunzatoarea lor si-i fura chiar sub privirile disperate ale batranului care cade „la pamant”. . ci de pe urma unui soc. de exemplu. nu are incredere in rude.. de aceea nu o adopta pe Otilia. dialog ce are loc atunci cand Felix ajunge prima data la casa lui Costache. de aceea sfarsitul are valoare de simbol..adevarul caramizilor din curte. astfel avaritia.aer de ruina si raceala”. acoperite cu hartie translucida”. Banii.zidaria crapata si scorojita”. cu educatie sumara.idée I se pare deja fapt realizat”. profita de pe urma tuturor si insala pe oricine cu aluzia muncii cinstite. La masa Costache are aceleasi gesturi care-i tradeaza avaritia. A-a-aasta-I toata filozofia. Face mereu planuri cum sa adune bani. nu cunosc. Giurgiuveanu vorbeste putin. hrana. pasiunea care. negand inscrierea lui in sirul avarilor. ravnitii bani de toti membrii familiei Tulea. aducand ca argument faptul ca Giurgiuveanu este umanizat de dragostea lui sincera pentru Otilia.mari. Costache provine dintr-o familie instarita. Calinescu. nu are cultul familiei.. fata de multumirea cu care relateaza cum Pascalopol i-a dat din greseala mai mult „cu o suta de franci”. In opinia mea. care incearca prin orice mijloace sa adauge mereu la avere.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful