Caracterizarea unui personaj Costache Giurgiuveanu George Calinescu, un autor de o inteligenta sclipitoare al literaturii romane, a scris un roman exceptional

, si anume, Enigma Otiliei. Publicat in anul 1938, este alcatuit dupa modelul balzacian, este un roman de dragoste, dar si o fresca sociala a micii burghezii bucurestene de la inceputul secolului XX. Unul dintre personajele principale ale acestui roman, este Costache Giurgiuveanu pentru ca, direct sau indirect, el hotaraste destinele celorlalte personaje care se contureaza in jurul averii sale in goana dupa mostenire. Numele acestuia arata provenienta familiei-macedoneni stabiliti la Giurgiu, asa cum sustine chiar el. Numele este insa legat si de substantivul ,, giurgiuvea” (rama, cadru al ferestrei), ceea ce sugereaza obsesia ca e mereu urmarit de la fereastra. Numele personajului exprima vigilenta, dar anunta si deznodamantul personajului. Aceste personaj reprezinta tipul avarului, insa mult mai umanizat decat alte personaje avare ale literaturii romane. El reprezinta in familie subiectul central al intereselor, dar nu privind persoana lui, ci averea sa. Destinul lui mos Costache este prezentat cu abundenta de detalii. Acest destin se impleteste cu cea a familiei Tulea, dar si cu cea a familiei lui Felix Sima. Este frate cu Aglae Tulea si un fel de tutore pentru Otilia Marculescu si Felix Sima. Costache are o varsta inaintata, dar spera sa poata trai mult. Este un insetat de bani, si de viata. Are multa afectiune pentru Otilia, dar practic nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. In acest roman balzaic, sunt folosite toate modurile de expunere, dialog, descriere si naratiune, iar din aceasta cauza, personajul Costache putand fii amplu caracterizat prin toate mijloacele cunoscute. Portretul fizic al lui Giurgiuveanu este prezentat inca de la inceputul romanului, si centrat pe defecte(portret-caricatura) : pare putin insemnat: ,,un omulet subtire si putin incovoiat”. Se continua caracterizarea personajului : are ,,capul atins de o calvitie totala”, ,, fata spana si patrata”, ,,buzele erau intoarse in afara si galbene”, ,,doi dinti ca niste aschii de os” , ,,clipeste rar si moale, ca bufnitele suparate”. Fizionomia sugereaza vigilenta si obsesia de a sti totul. Pentru Felix, apare ,,ca un hot de copii mici” , iar pentru narrator, Costache are ,,un fizic meschin”, mai ales cand se enerveaza si ,,venele din cap i se umfla si arata ca o foaie de varza”. De asemenea, Giurgiuveanu este prezentat ca un om ,,scund si maruntel”, care ,,paseste marunt” , ,,cu capul in jos”, “privind cand la stanga cand la dreapta”, mersul exprimand prudenta si obsesia ca e mereu urmarit. Ca orice avar, Costache Giurgiuveanu se teme de orice nou venit, ca de un intrus nedorit, un potential atentat la averea sa. In primele secvente cand Felix si Costache se intalnesc, cel urma incearca si spera sasi ascunda adevaratul statut social, temandu-se de cei care ii vor averea. Exista un contrast intre statutul social si vestimentatie, avarul simuland saracia: ,,invelit intr-un palton gros si verzui de vechime”, ,,cu picioarele infasurate in niste ciorapi de lana de o grosime fabuloasa”, din care ,,degetele…iesisera afara ca niste ghemuri de ceara”, el se inchide intr-o lume proprie, avand un spirit de conservare foarte pronuntat; neglijent, nu da banii pe lucruri fara importanta, preferand ,,nadragii legati cu bucati de sfoara”.

Costache provine dintr-o familie instarita. unele ilegale. nu are incredere in rude. Moartea lui Costache Giurgiuveanu nu survine natural. nu-nu sta nimeni aici.. Cand este bolnav. el neavand incredere in autoritati.”. .De asemena. In opinia mea.mobile acoperite de un praf stravechi”. Otilia are reactii clare: „devenise palida si scapase furculita pe masa”. . el isi afirma idealul in viata : . Partea din fata este scunda. aducand ca argument faptul ca Giurgiuveanu este umanizat de dragostea lui sincera pentru Otilia.. negand inscrierea lui in sirul avarilor. Patima fusese pentru el devoranta. al banilor din pachet si nu-si inchipuia nici raiul fara aceste elemente”.. dominat de pasiunea pentru bani. A-a-aasta-I toata filozofia. Reprezinta tipul avarului. Stanica afla ascunzatoarea lor si-i fura chiar sub privirile disperate ale batranului care cade „la pamant”. se gandeste ca nu va muri niciodta si orice . de aceea sfarsitul are valoare de simbol.. profita de pe urma tuturor si insala pe oricine cu aluzia muncii cinstite. ravnitii bani de toti membrii familiei Tulea. se sugereaza o identitate de trasaturi intre personaj si locuinta sa. dialog ce are loc atunci cand Felix ajunge prima data la casa lui Costache. inveliti in jurnale vechi si legati cu sfoara.. dupa un plan arhitectural intocmit de el. De asemenea. “ El crede in valorile materiale. Totul sugereaza dorinta proprietarului de a-si ascunde statutul social. varand capul in farfurie. care incearca prin orice mijloace sa adauge mereu la avere. Moartea ii va veni tot de la bani.avand ferestre .Sa-sa-sa muncesti. .. putand fi comparat cu Hagi-Tudose al lui Delavrancea.mari. Banii. autorul G. El isi freaca mainile pentru ca e satisfacut de sine si mereu pregatit sa mai castige ceva. chiar daca nu reuseste sa si-o materializeze. cum ar fi cel de a-i construi Otiliei o casa. de aceea nu o adopta pe Otilia. este balbait pentru a-si deruta adversarul „– Nu . Avaritia lui se manifesta incepand de la privatiuni personale (imbracaminte. acoperite cu hartie translucida”. stau sub salteaua din sufragerie. cu educatie sumara. Casa inspira un . Mediul social si familial favorizeaza.. chiar si in caz de boala) pana la gesturi doar aparent generoase.banul muncit in sudori”.. care este aproape personificata. nu are cultul familiei. reuseste sa contureze un personaj destul de complex.aer de ruina si raceala”. La masa Costache are aceleasi gesturi care-i tradeaza avaritia. mediul social I se pare instabil si il deruteaza. pasiunea care. interdictia de a fi chemat doctorul pentru consult.idée I se pare deja fapt realizat”.adevarul caramizilor din curte. fata de multumirea cu care relateaza cum Pascalopol i-a dat din greseala mai mult „cu o suta de franci”. in vreme ce Otilia gusta cu indiferenta.zidaria crapata si scorojita”. nu cunosc. dar se distanteaza de acestea prin incercarea de a-si depasi conditia.nu stiu. „Batranul manca cu mare lacomie. el a crescut practice dupa principiile Aglaei. in . hrana... intr-un final ajunge sa-l omoara. sa strangi. George calinescu isi apara personajul. al tutunului. Face mereu planuri cum sa adune bani. . Calinescu. in .” Fata de faptele lui. cu afaceri imobiliare obscure.nu . ci de pe urma unui soc. de exemplu.. Giurgiuveanu vorbeste putin.. etajele fiind in partea din spate.. a dobandit avere si prin casatorie. astfel avaritia.