Caracterizarea unui personaj Costache Giurgiuveanu George Calinescu, un autor de o inteligenta sclipitoare al literaturii romane, a scris un roman exceptional

, si anume, Enigma Otiliei. Publicat in anul 1938, este alcatuit dupa modelul balzacian, este un roman de dragoste, dar si o fresca sociala a micii burghezii bucurestene de la inceputul secolului XX. Unul dintre personajele principale ale acestui roman, este Costache Giurgiuveanu pentru ca, direct sau indirect, el hotaraste destinele celorlalte personaje care se contureaza in jurul averii sale in goana dupa mostenire. Numele acestuia arata provenienta familiei-macedoneni stabiliti la Giurgiu, asa cum sustine chiar el. Numele este insa legat si de substantivul ,, giurgiuvea” (rama, cadru al ferestrei), ceea ce sugereaza obsesia ca e mereu urmarit de la fereastra. Numele personajului exprima vigilenta, dar anunta si deznodamantul personajului. Aceste personaj reprezinta tipul avarului, insa mult mai umanizat decat alte personaje avare ale literaturii romane. El reprezinta in familie subiectul central al intereselor, dar nu privind persoana lui, ci averea sa. Destinul lui mos Costache este prezentat cu abundenta de detalii. Acest destin se impleteste cu cea a familiei Tulea, dar si cu cea a familiei lui Felix Sima. Este frate cu Aglae Tulea si un fel de tutore pentru Otilia Marculescu si Felix Sima. Costache are o varsta inaintata, dar spera sa poata trai mult. Este un insetat de bani, si de viata. Are multa afectiune pentru Otilia, dar practic nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. In acest roman balzaic, sunt folosite toate modurile de expunere, dialog, descriere si naratiune, iar din aceasta cauza, personajul Costache putand fii amplu caracterizat prin toate mijloacele cunoscute. Portretul fizic al lui Giurgiuveanu este prezentat inca de la inceputul romanului, si centrat pe defecte(portret-caricatura) : pare putin insemnat: ,,un omulet subtire si putin incovoiat”. Se continua caracterizarea personajului : are ,,capul atins de o calvitie totala”, ,, fata spana si patrata”, ,,buzele erau intoarse in afara si galbene”, ,,doi dinti ca niste aschii de os” , ,,clipeste rar si moale, ca bufnitele suparate”. Fizionomia sugereaza vigilenta si obsesia de a sti totul. Pentru Felix, apare ,,ca un hot de copii mici” , iar pentru narrator, Costache are ,,un fizic meschin”, mai ales cand se enerveaza si ,,venele din cap i se umfla si arata ca o foaie de varza”. De asemenea, Giurgiuveanu este prezentat ca un om ,,scund si maruntel”, care ,,paseste marunt” , ,,cu capul in jos”, “privind cand la stanga cand la dreapta”, mersul exprimand prudenta si obsesia ca e mereu urmarit. Ca orice avar, Costache Giurgiuveanu se teme de orice nou venit, ca de un intrus nedorit, un potential atentat la averea sa. In primele secvente cand Felix si Costache se intalnesc, cel urma incearca si spera sasi ascunda adevaratul statut social, temandu-se de cei care ii vor averea. Exista un contrast intre statutul social si vestimentatie, avarul simuland saracia: ,,invelit intr-un palton gros si verzui de vechime”, ,,cu picioarele infasurate in niste ciorapi de lana de o grosime fabuloasa”, din care ,,degetele…iesisera afara ca niste ghemuri de ceara”, el se inchide intr-o lume proprie, avand un spirit de conservare foarte pronuntat; neglijent, nu da banii pe lucruri fara importanta, preferand ,,nadragii legati cu bucati de sfoara”.

putand fi comparat cu Hagi-Tudose al lui Delavrancea. „Batranul manca cu mare lacomie. Avaritia lui se manifesta incepand de la privatiuni personale (imbracaminte. El isi freaca mainile pentru ca e satisfacut de sine si mereu pregatit sa mai castige ceva. Mediul social si familial favorizeaza. se sugereaza o identitate de trasaturi intre personaj si locuinta sa. el a crescut practice dupa principiile Aglaei. Banii.zidaria crapata si scorojita”. hrana. Partea din fata este scunda. Patima fusese pentru el devoranta. fata de multumirea cu care relateaza cum Pascalopol i-a dat din greseala mai mult „cu o suta de franci”. al banilor din pachet si nu-si inchipuia nici raiul fara aceste elemente”. care este aproape personificata. Casa inspira un . Giurgiuveanu vorbeste putin. de aceea sfarsitul are valoare de simbol. care incearca prin orice mijloace sa adauge mereu la avere. La masa Costache are aceleasi gesturi care-i tradeaza avaritia. el neavand incredere in autoritati.nu stiu. pasiunea care. negand inscrierea lui in sirul avarilor. A-a-aasta-I toata filozofia. cu afaceri imobiliare obscure. reuseste sa contureze un personaj destul de complex.banul muncit in sudori”. intr-un final ajunge sa-l omoara.idée I se pare deja fapt realizat”.. al tutunului. ravnitii bani de toti membrii familiei Tulea. este balbait pentru a-si deruta adversarul „– Nu .” Fata de faptele lui. Moartea lui Costache Giurgiuveanu nu survine natural. stau sub salteaua din sufragerie.. in .mobile acoperite de un praf stravechi”. a dobandit avere si prin casatorie. dar se distanteaza de acestea prin incercarea de a-si depasi conditia. profita de pe urma tuturor si insala pe oricine cu aluzia muncii cinstite. acoperite cu hartie translucida”.De asemena.. Moartea ii va veni tot de la bani. Cand este bolnav. .. de exemplu. . el isi afirma idealul in viata : . astfel avaritia...nu . Reprezinta tipul avarului. George calinescu isi apara personajul. se gandeste ca nu va muri niciodta si orice . Calinescu. “ El crede in valorile materiale. mediul social I se pare instabil si il deruteaza.”.aer de ruina si raceala”.. Stanica afla ascunzatoarea lor si-i fura chiar sub privirile disperate ale batranului care cade „la pamant”.avand ferestre .adevarul caramizilor din curte. Totul sugereaza dorinta proprietarului de a-si ascunde statutul social. unele ilegale.. in . . Costache provine dintr-o familie instarita. nu are incredere in rude. de aceea nu o adopta pe Otilia. Face mereu planuri cum sa adune bani. dupa un plan arhitectural intocmit de el. chiar daca nu reuseste sa si-o materializeze. autorul G. varand capul in farfurie. interdictia de a fi chemat doctorul pentru consult.. nu are cultul familiei. Otilia are reactii clare: „devenise palida si scapase furculita pe masa”. in vreme ce Otilia gusta cu indiferenta. aducand ca argument faptul ca Giurgiuveanu este umanizat de dragostea lui sincera pentru Otilia.Sa-sa-sa muncesti. cum ar fi cel de a-i construi Otiliei o casa. . nu cunosc.. In opinia mea. chiar si in caz de boala) pana la gesturi doar aparent generoase. cu educatie sumara.. etajele fiind in partea din spate. dialog ce are loc atunci cand Felix ajunge prima data la casa lui Costache. De asemenea. ci de pe urma unui soc.mari. sa strangi.. dominat de pasiunea pentru bani. nu-nu sta nimeni aici.. inveliti in jurnale vechi si legati cu sfoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful