ION, de LIVIU REBREANU

CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ - ION

INTRODUCERE
Opera „Ion” apartine marilor capodopere romanesti prin care Liviu Rebreanu are o
contributie capitala la cunoasterea si intelegerea universului taranesc, a taranului prins in
angrenajul luptei pentru inavutire, suferind efectele dezumanizarii specifice societatii intrate sub
puterea banului. Publicata in anul 1920, capodopera lui Liviu Rebreanu se inscrie in specia
literara a romanului, iar ca tipologie este un roman realist obiectiv.
R1
Ion este personajul principal al romanului, dominand intreaga lume si fiind prezent la
aproape toate evenimentele din sat. Comportamentul personajului are la bază conflictul, unul
extern, de natură socială, dintre bogați și săraci, Ion înscriindu-se în categotria celor din urmă, și
unul intern, de natură sufletească iscat între patima pentru pământ și patima iubirii. Personajul
are de la inceput un statut social si psihologic bine definit. Este prezentat drept unul dintre
feciorii de frunte ai satului, indragit de familia Herdelea pentru ca de mic se aratase istet la
invatatura. Cu toate acestea, pentru ca baiatul iubea mai mult munca pamantului, a renuntat la
scoala. Setea de pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale, canalizandu-si intreaga
energie spre indeplinirea scopului de a avea pamant, pentru ca acesta ii aduce nu numai bogatie,
ci si demnitate din partea celorlalti. In acest sens, el gandeste cu meticulozitate planul seducerii
Anei care avea avere, in ciuda faptului ca o iubea pe Florica, fata cea mai frumoasa, dar saraca.
Dupa ce o lasa insarcinata pe Ana, atitudinea lui Ion fata de ea devine rece, distanta, iar cu tatal
acesteia este sfidator, constient ca il poate face sa ii dea pamanturile. Dupa moartea sotiei si a
fiului lor, Ion renaste pasiunea pentru Florica, insa relatia lor este descoperita de George Bulbuc,
care isi omoara rivalul.
R2
Principala trasatura de caracter a lui Ion este patima pentru pamanat, care ii copleseste
intreaga fiinta si pentru acapararea caruia este capabil de gesturi total imorale. Cateva scene sunt
semnificative pentru constructia personajului:
O prima scena semnificativa pentru apare in capitolul „Zvârcolirea” in care Ion, aflat la
cosit, contempla holdele satului dornic sa le ia in stapanire. Cu o privire insetata, eroul cuprinde
lotul familiei si simte nevoia sa il imbratiseze. Contemplarea pamantului ii ofera trairi
contradictorii, de admiratie, dar si de nemultumire ca a pierdut cea mai mare parte. Acum se
naste “glasul pamantului”, iar Ion se proiecteaza in mintea sa intr-un stapan urias al pamanturilor
cu inima plina de mandrie
O a doua scena relevanta pentru evolutia personajului principal este sarutarea gliei. Iesit
sa isi vada pamanturile, sfidand rationalul, Ion se lasa in genunchi, isi coboara fruntea si isi
lipeste buzele de pamantul rece, gest de adoratie mitica menit sa sublinieze lipsa de masura din
conduita sa. Dincolo de iubirea peste masura fata de pamant se ascund semnele mortii pentru ca
lutul negru ii tintuieste picioarele si ii da un fior rece, iar noroiul se lipeste de maini ca niste
manusi de doliu.
R3

1
 ION, de LIVIU REBREANU
CARACTERIZAREA UNUI PERSONAJ - ION

Incipitul sugereaza o cadere in infern, spre taramul de jos al existentei umane, presarat
cu semne emblematice. Este vorba despre drumul care trece printre dealuri stramtorate, pe podul
batran de lemn, pe langa Cismeaua-Motrului si Rapele-Dracului. La marginea satului se afla o
cruce cu Hristosul rastignit simbolizand o lume care a pierdut valorile morale si ignora
divinitatea. Drumul e metafora anticipativa a traseului existential pe care il va parcurge Ion,
semnificand totodata faptul ca naratorul il introduce pe cititor in lumea imaginata de scriitor.
Perspectiva narativă este una obiectiva, cu viziune “dindarat” si focalizare zero, nararea
fiind facuta la persoana a IIIa de catre un narator omniscient si omniprezent care surprinde
comportamentul taranului la munca, in relatie cu ceilalti sau cu prilejul unor evenimente
deosebite din viata omului, evidentiind totodata conflictele satului (dintre tarani, dintre
intelectuali, politice).
Conflictul este, in principal, extern, de natura sociala, declansat intre taranii saraci si cei
bogati, prezentat de altfel inca din scena horei duminicale: de-o parte stau taranii instariti, iar de
cealalta stau cei saraci. In centrul acestuia se afla conflictul principal declansat de dorinta lui Ion
de a avea pamant, considerand ca odata cu acesta se va bucura nu numai de bunastare, ci si de
respect din partea celorlalti. Exista si un conflict interior manifestat la personajul principal in
sufletul caruia se da o lupta intre patima iubirii si patima pamantului, intre dragostea pentru
Florica cea frumoasa, dar saraca si dorinta de avere pe care i-o poate aduce Ana cea bogata, dar
urata.
Finalul cuprinde rezolvarea conflictului prin sfarsitul eroului care, prin moarte, intra in
pamantul ce i-a fost atat de drag. Sfintirea noii biserici inseamna reinstaurarea legilor morale
acolo unde fusesera incalcate. De data aceasta, Hristosul de pe cruce apare luminat de o raza,
semn ca raul facut nu a lasat urme de nesters. Nu in ultimul rand, metafora drumului capata alta
semnificatie, in sensul ca de data aceasta marcheaza iesirea din lumea imaginata de autor,
inchizand un cerc in care s-a consumat tragedia unui sat.
R4
In opinia mea, Ion este un personaj exponential pentru lumea taraneasca datorita
instinctului de posesie a pamantulului. El este un personaj tragic, nu numai prin setea
devastatoare de inavutire, ci si din faptul ca este pus sa aleaga intre doua aspiratii la fel de
importante pentru implinirea lui ca om, sufletul lui fiind sfasiat intre glasul pamantului si cel al
iubirii.
INCHEIERE.
In concluzie, Liviu Rebreanu a creat, prin Ion, un personaj care in lupta pentru pamant a
dat dovada de cruzime, iar prin Ana, fiinta care l-a iubit sincer, dar a reprezentat doar un mijloc
pentru atingerea scopului. Moartea Anei e cea mai cumplita pedeapsa pentru cel care i-a distrus
viata, in timp ce Ion, condus de glasul pamantului, moare din cauza glasului iubirii.
NOTĂ : Reperul 4 nu se cere.