Sunteți pe pagina 1din 4

ROMANUL REALIST-OBIECTIV-

TRADIȚIONAL
ION
DE LIVIU REBREANU

1. ÎNCADRARE IN CONTEXT
♦ Epoca interbelică a avut unrol important în literatură deoarece a contribuit la dezvoltarea și în același timp la
modernizarea ei. Se publică reviste, se scriu opere literare complexe, se susțin polemici, încât climatul literar se
aseamănă cu cel din țările occidentale.
♦ Liviu Rebreanu a fost poet și dramaturg român, membru al Academiei Române, inițiator al romanului realist
modern. Opera sa, se înscrie in modelul realismului de tip obiectiv, contribuind , in perioada interbelică , laînnoirea
romanului românesc, prin două direcții : observația social si romanul psihologic.
♦ Romanul apare în anul 1920 , fiind un roman realist de tip obiectiv , cu tematică rurală , o capodoperă a
literaturii române . Nucleul romanului se află în nuvelele anterioare ”Zestrea” și ”Rușinea” iar ca sursă de inspirație ,
autorul receptează artistic trei experiențe de viață : gestul țăranului care sărută pământul ,vorbele lui Ion Pop al
glanetasului , și povestea unei fete care primește o bătaie de la tatăl ei, din cauza unui țăran sărac .
2. ÎNCADRARE IN TIPOLOGIE
♦ După clasificarea lui Nicolae Manolescu Ion este un roman doric formulă a romanului românesc de până la
jumătatea perioadei interbelice:”… romanul e o imago mundi și o structură : o felie de viață , cum pretindeau zoliștii
și substitut logic al vieții”
♦ Este un roman prin amploarea acțiunii ,desfășurată pe mai multe planuri , cu un conflict complex , personaje
numeroase și o imagine verifică și am plus asupra vieții .
♦ Este un roman de tip obiectiv pentru că naratorul este omniscient , omnipresent , obiectiv și detașat și prin
narațiunea care se realizează la persoana a treia .
♦ Este un roman realist prin tematica social , perspectivă narativă obiectivă , construcția personajelor în relație cu
mediul în care acesta trăiesc .
3.TEMĂ
♦ Tema o constituie lupta Țăranului între o societate în care principalul criteriu de apreciere a omului era averea
Putem observa de asemenea că și te mai iubire este prezentă prin conturarea evoluției protagonistului între” glasul
pământului„ și ”glasul iubirii„ ce două forțe care se înfruntă în sufletul său .
♦ Două secvențe semnificative pentru ilustrarea temei , sunt cele din capitolele ”Zvarcolirea„ și ”Sărutarea„ care
pun în lumină dragostea eroului față de pământ. Acesta exclamă ”Cât pământ !.. Doamne ”respectiv ”când se lasă în
genunchi își coboară fruntea și își lipi buzele voluptoase de pământul ud” vorbe spuse din suflet , exprimându-și după
Nicolae Manolescu ” patima , ca formă a instinctului de posesiune „
4.TITLU
♦ Titlul romanului este semnificativ pentru intenția autorului de a face din Ion tipul generic (reprezentativ) al
țăranului ardelean, dar și de a sugera evoluția lui spre atipic ca personaj individualizat. Personajul principal, care
devine exponent al țărănimii prin dragostea lui pentru pământ, e individualizat prin modul în care îl obține.
5.PERSPECTIVA NARATIVĂ
♦ Perspectiva narativă prezentă în text este cea obiectivă, auctorială. Naratorul este obiectiv , omniscient ,
omniprezent și detașat , discursul fiind la persoana a III-a. Călinescu afirmă despre roman:"Ion e opera unui poet epic
care cântă cu solemnitate condițiile generale ale vieții, nașterea, nunta, moartea ”

6.SIMETRIA INCIPIT-FINAL
Patria incipitului cu finalul se realizează prin prezentarea drumului care iese respectiv intră din satul pripas locală
acțiunii personificat drumul simbolizează destinul iar descrierea drumului îl întoarce pe cititor în lumea satului
ardelean de la începutul secolului 20 Crucea de la marginea satului anticipează destinul tragic al eroului
7.CONFLICT
8.REPERE SPAȚIO-TEMPORALE
9.COMPOZIȚIE
[16:56, 03.09.2019] Sampetrean Dan: Romanul este alcătuit din două părți glasul pământului și glasul iubirii
cuprinzând 13 capitole cu titluri semnificative prin tehnica planurilor paralele este prezentată viața țărănimii iar
prezentată de Ion și cea a intelectualilor reprezentată de preotul Belciug și familia herdelea primul plan narativ
prezintă și incipitul operei care surprinde drumul până la pripas și Hora satului la care participă intreaga colectivitate
acest plan narativ îl are în centru pe Ion care o iubește pe Florica fată frumoasă dar săracă însă se însoară cu Ana fata
bogată crezând că va scăpa de sărăcie trădată cu dispreț de soț și de tată Ana se spânzură și în acest timp moare și
copilul acestora ceea ce îl de mulțumește pe Ion crezând că își pierde averea Florica se căsătorește cu George iar Ion
care o iubește încearcă să revină la ea Însă este prins de logodnicul anii și este ucis al doilea plan narativ prezintă
viața intelectualității rurale și a Târgului ardelenesc este prezentată familia învățătorului herdelea si preotul Belciug
care se implică în problemele țăranilor Și de aici apar neînțelegeri între cei doi intelectuali ajung să se duce mâna
astfel să se insulte să se dușman ească dar în final se împacă în acțiunea acestui plan apar și alți intelectuali notarul
avocatul judecătorul
[16:58, 03.09.2019] Sampetrean Dan: Acțiunea romanului În ce pentru o zi de duminică în care locuitorii satului se
aflau la hora Hora reprezintă un dans tradițional tipic ardelenesc care are rolul de a Uni intreaga colectivitate și de a
pune evidența stratificarea Socială această acțiune fixează expozițiunea venirea lui Vasile Baciu la hora și
confruntarea se verbală cu Ion pe care îl va numi tâlhar și sărac cuprinde intriga desfășurarea acțiunii a cuprinde
dezumanizarea eroului în goana lui după avere dorim să obțină repede mult pământ Ion o seduce pe Ana și îl forțează
pe Vasile Baciu Să accepte căsătoria la nuntă Ion Nu cred acte pentru pământ ce urmează să revină ca zestre apoi se
simte înșelat și începe să o bată Pe Ana Care este alungată fie de tată fie de soț sinuciderea Anei nu trezește vreun
riglele lui Ion pentru că în Ana și în Petrișor nu vede decât garanția asupra terenurilor Ion se reîntoarce apoi la Florica
măritată cu George Bulbuc deznodământul este previzibil Ion este prins de George și este ucis cu sapa instrument al
pământului George este arestat Florica rămâne singură iar averea lui Ion revine bisericii romanul cuprinde conflicte
conflictul central reprezentat de a lupta pentru pământul între un sat tradițional în care acesta era principalul criteriu
de apreciere al omului conflictul de tip social între Ion și Vasile Baciu pentru pământ sunt prezentate de asemenea
conflicte secundar între Ion și Simion și între Ion și George pentru Florica și pentru Ana
10.PERSONAJE
Pe lângă conținut și structură în romanul impresionează și prin personaje surprinzând diferențele sociale Din lumea
satului relația cetățenilor cu autoritățile și familia ca instituție Socială personajului sunt tipice Ion și Florica
reprezentând țărănimea săracă și George alături de Ana sora mea bogată iar reprezentanții intelectuale sunt
părintele Belciug și iar Delia Ion este personajul principal a pornit monumental și complexe cu însușiri contradictorii
viclenie naivitate insistență cinism Ion se dezumanizează în goana după avere iar moartea extra specia intenții
moralizator a scriitorului încercarea de a obține pe Ana și prin flori care nu se confruntă cu George și cu Vasile Baciu
simbolului cu toată comunitatea instanță morală caracterizarea indirectă dezvăluie trăsăturile personajului
consemnând ule gesturile faptului și limbajul la caracterizarea directă prin portret sau prin biografie este făcută de
către narator Sion narativ este neutru sobre fiind specifice prozei realiste obiective autorul respecte antichitate a
limbajului Regional romanul adună în fața cititorului o monografie a satului artanis din secolul al 20-lea cu personajul
tip Toate aceste aspecte referitoare la tema la conținut și la personaje formează imagine reprezentativă a satului
ardelenesc prezentate cu mijloacele specifice naratorului omniscient și omniprezent care exprimă un punct de
vedere obiectiv ceea ce face din Ion tipul de creație realistă obiectivă cu tematică socială
11.LIMBAJ
12.STATUTUL
Personajului romanului se încadrează în anumite tipologii Stabiliți dintre ele anumite relații și fiind purtătoarele
mesajului autorului un astfel de personaj tipic este Ion protagoniștii eponim al romanului ale cărui însușiri sunt
evidențiate prin tema acțiune conflict și relația cu alte personaje și prin diverse procedee de caracterizare încă de la
început se poate constata că eu nu se află în centrul întâmplărilor statutul său fiind de țăran sărac dar harnic care își
dorește să depășească această condiție prin orice mijloace Ion iubește nespus de mult pământul și de aceea din
punct de vedere psihologic Ploiești obsesie îmbogățirii dar această iubire se lovește de cealaltă dorință Iubirea pentru
flori ca o fată tot săracă față de care nutrește o pasiune sfâșietoare din punct de vedere moral personajul parcurge
un drum puternic tensionat tocmai din cauza aceste oscilații între cele două iubirii în final Ioan aparent burta la de
victima din cauza incapacității de a gestiona gândurile
13.TRĂSĂTURI
n capitolul zvarcolirea și sărutarea în care un exclamă cât pământ Doamne Și când cad în genunchi și sărută pământul
ca pe o ibovnica pun în lumină dragostea lui Ion față de Pământ însușirile personajului sunt puse în relație cu tema
romanul trăsătura principală a eroului fiind dorința de a avea pământ puse în evidență numai prin temă ce și de a
lungul întregii acțiuni desfășurate pe două planuri primul plan narativ în care în centru pe un Care iubește pe Florica
însă se însoară cu Ana fata bogată Ioan reprezintă nu știu ce
14.CARACTERIZARE
Este caracterizat direct de către autori iubirea pământului la stăpânit de molid alte personaje Vasile îl facem husa
rock tâlhari și prin autocaracterizare a și eu nătăfleață să dau cu piciorul norocului este caracterizat indirect prin fapte
de exemplu atunci când intră cu plugul pe se pământului Simion prin vorbe atitudini comportament relații cu alte
personaje Ion este un personaj tip reprezentând întreaga țărănime săracă măcinată de dorința de a alunga cu orice
preț sărăcia deși este un personaj timp prin prin scopul măriți este tipic prin modalitatea obținerii a acestei dorințe
precum și prin buciumul interior între cea de a doua glasuri acțiunea de finalizând dus cu moartea sa
15.CONCLUZIE
Toate aceste aspecte referitoare la tema la conținut și la personaje formează imagine reprezentativă a satului
ardelenesc prezentate cu mijloacele specifice naratorului omniscient și omniprezent care exprimă un punct de
vedere obiectiv ceea ce face din Ion tipul de creație realistă obiectivă cu tematică socială