TRASATURI

Romanul – trăsături și caracteristici Este o specie a genului epic în proză;

Are numeroase personaje, construite și caracterizate într-un mod complex;

Prezintă o imagine amplă asupra vieții cotidiene;

Existența unor coordonate spațio-temporale ample;

Modul de expunere predominant în romane este narațiunea. Ea se îmbină perfect și cu

descrierea, monologul și dialogul;

Cunoaște o varietate mare de forme; Acțiunea este prezentată în mai multe episoade și se
desfășoară pe mai multe planuri narative.

TEMA si VIZIUNEA
Viziunea despre lume infatisata in acest roman este strans legata despre conceptia scriitorului
despre lit si despre menirea ei. Pentru L.R. literature este creatie si de viata , iar romanul este
discursul care fixeaza curgerea vietii de vietii un tipar care ii surprinde dinamismul si fluiditatea.
De asemenea viziunea autorului este una realista romanul Ion oferind reprezentare veridica a
vietii romanilor din Ardeal la sf sec al xix lea si inceputul sec xx lea.

Tema romanului este sociala prezentarea problematicii pamantului particularizata in

confruntarea devastattoare intre doua pasiuni puternice si la fel de indreptatite vazute ca doua
jumattati ale aceluiasi intreg iubirea pentru pamant si iubirea pentru o singura femeie.

Incipitul si finalul
Incipitul si finalul construite pe motivul drumului evidentiaza aspectul de corp sferoid al
romanului care inchide in sine un bogat univers rural stratificat social si economic dar si
cultural. Naratorul conduce cititorul pe drum spre Pripas si numeste componentele unui topos
care pare sa fie acolo de multa vreme cu Rapele Dracului cu Cismeaua Mortului la fel ca soseaua
indentificabila pe harta insotind Somesul spre Cluj
Conflictul

Conflictul exterior dintre Ion şi Vasile Baciu ia proporţii pentru că bătrânul ţăran
preferă ruşinea decât să i se dea pământurile ,,tâlharului”. Pe de altă parte, Ana
îndură bătăi cumplite de la tatăl său. Împăcarea are loc la intervenţia preotului
Belciug şi a învăţătorului Herdelea, dar soarta Anei este tragică, pentru că ea
asistă cum în sufletul lui Ion renaşte glasul iubirii pentru Florica. Ana se sinucide,
copilul neglijat moare, iar Ion este nevoit să cultive prietenia cu George Bulbuc,
bogătanul care o luase de soţie pe Florica. Surprins noaptea în ograda Floricăi, Ion
este omorât cu sapa, încheindu-se astfel conflictul tragic dintre pământ şi
chemarea iubirii.

Ion - PERSONAJUL
Ion este protagonistul, persoanjul ,,rotund”, principal, tipic specific realismului. Este tipul
ţăranului însetat de pământ. De asemenea, este un personaj eponim şi simbolic. În construcţia
personajului, pus în evidență prin tehnica basoreliefului, sunt folosite predominant mijloacele
de caracterizare directe şi indirecte, specifice romanului de creaţie. Procedeul retrospectivei
biografice clarifică situaţia iniţială a persoanjelor. Tatăl său ,,sărac şi lenevitor” pierduse
pământurile aduse ca zestre de Zenobia, mama sa. Deşi era bun la învăţătură, Ion nu-şi
continuase şcoala din dragoste pentru pământ. Tehnica punctelor de vedere suprapuse face
ca Ion să apară “silitor, harnic, muncitor și isteț“ în ochii doamnei Herdelea, dar “stricat și
bătăuș, om de nimic“ – în ochii preotului. După ce lasă pământurile bisericii, acesta devine
“mândru creștin“. Caracterizat direct de narator, Ion apare “iute și harnic“, munca fiindu-i
“dragă“.O secvenţă revelatoare pentru relaţia dintre Ion şi pământ este aceea a cositului din
capitolul Zvârcolirea, când ţăranul are sentimentul că pământul este o divinitate: “glasul
pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului ca o chemare . Pământul întreg părea că
respiră şi trăieşte.“ Un sentiment de umilință îl încearcă pe Ion , sentiment redat prin
comparațiile “se simțea mic cât un vierme“ sau ca “o frunză pe care vântul o vâltorește“.