NUVELA ISTORICĂ-ROMANTICĂ

ALEXANDRU LĂPUȘNEANU

DE COSTACHE NEGRUZZI

1. ÎNCADRARE IN CONTEXT

♣ Costache Negruzzi (1808 1868) a fost prozator , poet și dramaturg iar cea mai importantă
scriere a se ră mâ ne Alexandru Lă pușneanu . Aceasta este prima nuvela romantică de inspirație
istorică din literatura româ nă , considerată o capodoperă a speciei și un model pentru autorii care
au cultivat-o ulterior .
♣ Publicată în primul numă r al revistei ”Dacia literară ” în anul 1840 nuvela istorică ”Alexandru
Lă pușneanu” scrisă de Costache Negruzzi este o capodoperă a genului. Ea ră spunde articolului
program ”Introducție” scris de Mihail Kogă lniceanu publicat în același numă r al revistei , fiind o
compunere originală inspirată din istoria neamului .

2.ÎNCADRARE IN TIPOLOGIE
♣ Textul aparține speciei literare nuvela deoarece are o construcție riguroasă , cu un fir narativ
central și un conflict concentrate , personajele sunt relativ puține și caracterizate succinct , fiind
puse in lumină tră să turile personajului principal .
♣ Este o nuvelă romantică prin tema de inspirație istorică , personaje excepționale
(Lă pușneanu ) care acționează în situații excepționale (uciderea boierilor) , construite în antiteză
(blâ ndețe a doamnei - cruzimea domnitorului) . O altă trasatură este culoarea epocii în descriere cu
valoare documentară (portretul fizic al doamnei , vestimentația lui Lă pușneanu din biserică , masa
boierilor) , gesturi spectaculoase (arderea cetă ților , confiscarea terenurilor ) și replici célèbre ( Ai
să dai samă doamnă ) .
♣ Este o nuvela istorică pentru că se inspiră din trecutul istoric , în ceea ce privește tema ,
subiectul personajele , și culoarea epocii .

3.TEMA
♣ Tema centrală a nuvelei o constituie evocarea unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei , și
anume cea de a doua domnie a lui Alexandru Lă pușneanu din secolul 16 , în care se evidențiază
lupta dintre domnitori și boieri pentru putere .
♣ O secvență semnificativă pentru temă , este întâlnirea dintre Lă pușneanu și solia domnească ,
formată din cei patru boieri : Stroici , Spancioc , Moțoc și Veveriță . Aceștea îl informează pe
protagonist despre faptul că , poporul nu își dorește revenirea lui în țară dar Lă pușnea nu se lasă
influențat și își continuă drumul spre Moldova
♣ O altă scenă , este uciderea celor 47 de boieri , conform unui plan sâ ngeros și viclean gâ ndit și
puse în aplicare de protagonist . Lă pușneanu merge la mitropolie îmbră cat ”cu toată pompa
domnească ” , și ține un discurs centrat pe tema pocă inței si a umilinței , discurs care a convins
mulțimea sa participle la ospă ț .

4. TITLUL
♣ Titlul este specific nuvelei istorice , și focalizează atenția asupra protagonistului ,  erou literar
de mare complexitate şi forţă , un personaj romantic ce tră dează putere și vitalitate. Folosirea
acestui nume in titlu indica o trasatura a nuvelei istorice.
5.PERSPECTIVA NARATIVĂ
♣este obiectivă naraţiunea este la persoana a III-a, naratorul este omniscient, prezintă cu
dexteritate comportamentul personajelor, avâ nd cunoştinţă cu privire la gâ ndurile şi atitudinile lor.
Naratorul este parţial obiectiv, în mare parte evitâ nd să-şi expună judecă ţile vizavi de personajele
sale.
6.RAPORTUL REALITATE-FICȚIUNE
♣ Raportul realitate ficțiune este ilustrativ pentru tema și viziunea despre lume a scriitorului
pașoptist care se inspiră din Letopisețul Ț ă rii Moldovei scris în prima sa parte de Grigore Ureche și
fiind continuat de Miron Costin Negruzzi percepe evenimente consemnate în cronici ( solia ,
măceluri boierilor) însă naratorul , modifica unele fapte istorice transfigurâ ndu-le artistic , astfel
elemente de ficțiune sunt pă strarea lui Moțoc , personajul Stroici , etc .
7.CONFLICTE
♣Conflictul nuvelei este inspirat de lumea pe care Negruzzi o cunoaste din cronici sau din viata
imediata.
♣ Conflictele nuvelei sunt de trei tipuri , cel principal de natură politică între domnitor și boieri ,
unul secundar dintre domnitor și Motoc urmat de cel social între boieri și popor .
8.REPERELE SPATIO-TEMPORALE
♣  Actiunea este bine fixate in timp si spatiu, coordonatele spatio-temporale avand astfel rolul de
a orienta cititorul sis a creeze impresia veridicitatii, a realitatii. Evenimentele se desfasoara in
Moldova, in a doua jumatate a secolului al-XVI-lea, prezentand intoarcerea lui Lapusneanul la tron,
in a doua sa domnie. 
9.COMPOZIŢIE
♣ Textul este organizat în patru capitole Care fixează momentele subiectului literar capitolele
poartă câ te un motto fiind replici importante rostite de personaje
♣ Capitolul 1 cu mottul ”Dacă voi nu mă vreți eu vă vreu” , cuprinde expozițiunea în care fixează
reperele spațiu temporale : 7 ani de la detronare a protagonistului , în Moldova , în secolul 16
personajele fiind Lă pușneanu cu asta turcească și cei patru boieri . Tot aici avem intriga care
surprinde momentul în care Alexandru Lă pușneanu este întâmpinat de soliar regelui trimisă să îl
împiedice pe protagonist să intre Moldova, spunâ ndu-I că norodul nu îl vrea , însă acesta își
continuă hotă râ t drumul spre tron .
♣ Capitolul 2 , intitulat cu ”Ai să dai sama doamnă ” cuprinde desfă șurarea acțiunii , unde
Alexandru Lă pușneanu își recapă tă tronul ușor , Tomșa fugind în Valahia . Urmează arderea
cetă ților , considerate locuri de complot , desființarea armatei pă mâ ntene , deținâ nd astfel întreaga
putere , confiscarea averilor boierești și uciderea lor la cea mai mică abatere , aceste fapte ,si
vorbele unei vă duve determinâ nd-o pe Ruxandrasă -si roage soțul sa inceteze cu omorurile , acesta
promițâ ndu-I un leac de frică .
♣ Capitolul 3 , caruia îi corespunde mottoul ”Capul lui Moțoc vrem” surprinde aspecte din
desfă șurarea acțiunii și anume invitația boierilor la ospă ț , urmat de măcelul acestora . Punctul
culminant surprinde acest macel al celor 47 de boieri și umorul lui Moțoc . Acesta este ucis de norod
considerâ ndu-l responsabil pentru să ră cie , după care urmează ridicarea unei piramidei din
capetele celor 48 de boieri , leacul de frică promis pentru soția protagonistului .
♣ Capitolul 4 cu mottul ”de mă voi scula pre multi am sa popesc și eu” care cuprinde
îmbolnă virea domnitorului și moartea acestuia prin otră vire în brațele călăilor să i .

2
10.PERSONAJE
♣ Personajele sunt relativ putine si sunt construite conform esteticii romantice : personaje
exceptionale puse in situatii exceptionale, antiteza fiind principalul mod de constructie, alturi de
replicile memorabile si liniaritatea psihologica.Alexandru Lapusneanul este personajul
principal al operei, prezentat in toate scenele nuvelei, in jurul caruia se polarizeaza intraga actiune
si personajele operei. El intruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran, crud, cu o psihologie
complexa, plin de defecte si calitati puse in slujba raului, un adevarat “damnat romantic”(G.
Calinescu)
♣ Prin forța sa excepțională domină relație cu celelalte personaje caracterizat în antiteză cu
doamna Ruxandra (blâ ndețe-cruzime , caracter slab-caracter puternic) ea nu acționează prin voința
proprie nici câ nd îi cere soțului , să înceteze cu omorurile. Boierul Motoc , este tipul boierului
tră dă tor , vicleanul , lași , lingușitor și nu urmă rește decâ t propriile interese , tră dâ ndu-l astfel pe
domnitor la prima sa domnie. Personajul colectiv , norodul apare pentru prima dată în literatura
româ nă , psihologia mulțimii fiind surprinsă în mod realist . Nicolae Manolescu spunea că „gesturile
și cuvintele personajelor au menirea de a fi memorate”.
11. LIMBAJUL
Limbajul operei este foarte complex deoarece gasim cuvinte arhaice, populare, regionalisme. El are
rolul de a prezenta cu exactitate timpul istoric. Avem ca si exemple “Moldavia”, “manastirea”,
“lespezi”, “mesii”, “vornic”, “pre”, “ocarati”, “ferte”.
12.STATUT
♣Alexandru Lapusneanul este personajul principal al operei, prezentat in toate scenele
nuvelei, in jurul caruia se polarizeaza intraga actiune si personajele operei. El intruchipeaza
tipul domnitorului sangeros, tiran, crud, cu o psihologie complexa, plin de defecte si calitati puse in
slujba raului, un adevarat “damnat romantic”(G. Calinescu
♣Din punct de vedere social , protagonistul a fost alungat din prima sa domnie , de că tre
domnitoril și boierii care l-au tră dat pentru interesele lor proprii . După șapte ani Lă pușneanu
hotă ră ște să își recapete tronul , se reîntoarce cu ajutor turcesc în Moldova , fiind întâmpinat de
aceeași boieri tră dă tori care încearcă acum să-i oprească venirea în Moldova , dar Lă pușneanu nu se
lasă influențat și își continuă drumul spre ton .
♣ Protagonistul reprezintă tipul domnitorului crud si disimulat , evidențiindu-se prin contraste
interioare calită ți (bun cunoscă tor al psihologiei umane , diplomat , intelligent) și defecte puternice
( cruzimea diabolică dorința de ră zbunare) .Totodată portretul sau psihologic este conturat si de
contrastele exterioare , în relație cu alte personaje , față de care se plasează în antiteză . Exemplul
perfect , soția sa , Ruxandra, relatia dintre cei doi este construita pe baza antitezei romantice:
angelic-demonic , menita sa puna in evidenta, prin contrast, vointa puternica a personajului
principal , si defectele acestuia. Lapusneanul s-a casatorit cu ea ca sa “atraga inimile norodului”.
♣ Lă pușneanu are un caracter memorabil și extrem de puternic construit prin calită ți și defecte
puternice însă aceste calită ți pe care le posedă sunt folosite în scopuri diabolice și distractive . Spre
exemplu inteligența sa este pusă în valoare prin discursul să u de la mitropolie unde prin
vestimentație , prin citate biblice și cu ajutorul capacită ții sale de convingere îi atrage pe boieri în
capcana sa , reusind sa-I ucidă .
12.TRĂSĂTURI
♣ O trasatură de caracter a protagonistului ar fi hotă râ rea.♣ Această calitate reiese din prima
secvență a nuvelei ,care creionează întâ lnirea dintre Alexandru și solia boierilor trimiși de țară
pentru a-i spune că nu este dorit. Replica acestuia devine reprezentativă și ră mâ ne motto-ul
capitolului: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi și voi
merge ori cu voia ori fă ră voia voastră .
♣ Cruzimea este o altă tră să tura pe care o posedă . ♣ Aceasta este considerat un defect , care
poate fi vizibil in clipele in care  manifestă o atitudine tiranică . Cea mai mică greșeală

3
administrativă sau plâ ngere din partea oamenilor era un prilej de pedeapsă sau schingiuire a
boierilor , moartea devenind ceva comun.
13.CARACTERIZARE
♣ Alexandru Lă pușneanu este caracterizat direct de că tre narator și că tre și de alte personaje iar
indirecte este caracterizat prin acțiunile sale și relația cu celelalte personaje .
♣ Prin caracterizarea în mod direct , tră să turile personajului sunt în primul râ nd evidențiate de
că tre narator care , îl prezintă prin descriere, notâ nd puţine tră să turi fizice şi tră gâ nd atenţia
asapura „urâ tului său caracter”. Mimica îi este expresivă : „ai că rui ochi sâ nteiară ca un fulger”
(denotâ nd mâ nie greu reţinută ) sau „muşchii i se suceau în râ sul acestaşi ochii lui hojma clipeau”
(dezvă luind crisparea râ sului şi neliniştea interioară ).
♣ Detaliat, este prezentat în biserică prin descrierea înfă ţişă rii exterioare: „. . . era îmbrăcat cu
toată pompa domnească . Purta coroana Paleologilor şi peste dulama poloneză de catifea stacojie,
avea că bă niţă turcească
♣ Celelalte personaje îşi exprimă de asemenea, în mod direct pă rerile: pentru tâ nă rul boier Stroici
, Lă puşneanu este „un tiran cu sâ nge pâ ngă rit”; mitropolitul Teofan îl numeşte „crud şi cumplit”,
doar doamna Ruxanda îi gă seşte calită ţi, adresâ ndu-i-se cu apelativele : „bunul meu domn” şi
„viteazul meu soţ”.
♣ Este deasemnea prezentă si autocaracterizarea Domnitorul însuşi recunoşte: „. . . m-am ară tat
cumplit şi ră u, vă rsâ nd sâ ngele multora”, mă rturisire ce, aparent, poartă masca umilinţei, pentru a-i
convinge pe boieri de bunele sale intenţii şi pentru a le obţine iertare.
♣ Dar, în toată complexitatea sa, figura voievodului se întregeşte prin procedeele caracteriză rii
indirecte, tră să turile lui reieşind din faptele să vâ rşite, din atitudini, comportament, din relaţiile cu
celelalte personaje.
♣ Încă de la sosirea sa în Moldova, dă dovadă de voinţă şi tenacitate în vederea ocupă rii tronului,
hotă râ t fiind să -şi îndeplinească dorinţa, în ciuda tuturor opreliştilor ,atunci câ nd constată
împotrivirea boierilor.
♣ Ajuns la râ vnitul scaun al Moldovei ,dorinţa lui de ră zbunare este mai puternică decâ t raţiunea,
căci ucide fă ră să se gâ ndească la consecinţe, cruzimea şi violenţa manifestâ ndu-se în voie
♣ Uciderea celor patruzeci şi şapte de boieri dezvă luie o cruzime ce se înscrie în sfera
patologicului; el punâ nd în scenă un spectacol al groazei .
♣ Este tandru cu doamna Ruxanda, o să rută pe frunte, o îmbră ţişează : „ridicâ nd-o ca pe o pană şi
punâ nd-o pe genunchii să i”, pentru ca – imediat ce află scopul venirii sale – să o numescă „muiere
nesocotită ”, reprimâ ndu-şi cu greu gestul de a o lovi .
♣ Atitudinea lui faţă de Moţoc, vornicul însetat de putere este una rațională . Nu-l iubeşte, dar îl
pă strează lâ ngă sine, fiindcă „îi este trebuitor”, ca să -l uşureze de „blestemurile poporului”,
dovedind, astfel, abilitate politică
14. CONCLUZII
TV ♣ În concluzie putem afirma că opera cu caracter romantic ”Alexandru Lă pușneanu” se
încadrează în specia nuvelei istorice , romantismul împletindu-se cu realismul și clasicismul pentru a
da naștere unor personaje excepționale care participă la acțiuni excepționale cu scopul de a
valorifica istoria națională și de a ajuta la înflorirea literaturii româ nești din perioada pașoptistă .
CA ♣ În concluzie Costache Negruzzi este un deschiză tor de drumuri în proza cu tematică
istorică , reușind să realizeze un personaj memorabil aflat în centrul tuturor evenimentelor , un
personaj care însumează toate tră să turile unui domnitor tiranic dornic de ră zbunare , Alexandru
Lă puşneanu a lă sat o neagră amintire – ca domnitor – şi a impresionat puternic ca personaj.

4
5