CERINTE PRIVIND APARTENENTA LA GEN

Genul liric
Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare in care autorul isi
exprima in mod direct gandurile, sentimentele, ideile, trairile prin intermediul
subiectivitatii, folosind un limbaj expresiv.
O prima trasatura ce incadreaza textul in genul liric este data de prezenta
eului liric subiectiv identificat in text de prezenta marcilor lexico-gramaticale de
persoana I si a II-a. (exemple)
O alta trasatura a genului liric o reprezinta modurile de expunere (monologul
liric impletit cu descrierea) si a imaginilor artistice (exemple comentate) si figurilor
de stil (exemple comentate).
Elementele de versificatie/prozodie (ritm, rima,m masura) sunt de asemenea
o marca specifica a genului liric.
Concluzie...

Genul epic
Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare in care autorul isi
exprima in mod indirect gandurile, sentimentele, ideile, trairile prin intermediul
actiunii si a personajelor.
O prima trasatura ce incadreaza textul in genul epic este reprezentata de
modurile de expunere predominante (naratiunea, dialogul, descrierea).
O alta trasatura a genului epic este prezentata de prezenta unui narator (tip
de narator si naratiune) si a personajelor (exemple) ce particica activ la actiune
+rezumat.
Prezenta indicilor spaatio-temporali sunt tot o marca distinctiva a genului
epic.
Concuzie....
Genul dramatic
Genul dramatic cuprindetotalitatea operelor in care lectorul esteintrodus
in universul scenic, acesteafiindscrisepentru a fi jucatepescena.

O prima trasatura ce incadreaza fragmentul in genul dramatic o reprezinta:

 PREZENTA DIALOGULUI
1. Care este realizat prin succesiunea
intrebare-raspuns +citat
si
2. Este folosit ca modalitate de caracterizare a personajelor
+citat
O alta trasatura a genului dramatic este sugerata de DIDASCALII (indicatiile
scenice).
1. DIDASCALIILE SUB FORMA DE NARATIUNE
 ofera detalii despre:
 decor
 intrarea in scena a personajelor
 vestimentatie
 coordonate spatiale, temorale
 uneorianticipandconflictul dramatic, introducandlectorul in universul
scenic
2. DIDASCALIILE DIN PARANTEZA
 ofera explicatii cu privire la:
 gesturi
 mimica
 starea de spirit a persomajelor
 constituie totodata o modalitate de caracterizare
directa/indirecta a acestora
 Prezenta conflictului dramatic(tema discutiei) conturat prin
intermediul DIALOGULUI si al DIDASCALIILOR,reprezinta o alta trasatura a genului
dramatic.
 Atunci cand textul este o comedie si ni se cere sa specificam tipurile
de comic si rolul acestuia,
identificam:
COMICUL
 De nume
 De limbaj
 De situatie
 De moravuri
 De caracter
+scene care sa-l exemplifice si spunem ca are rolul de a caracteriza
indirect personajul si de a spori conflictul dramatic, si de a face diferenta intre
esență si aparență.

Asadar, avand in vedre toate trasaturile enuntate anterior, fragmentul X de

Y apartine genului dramatic.

CARACTERIZARE PERSONAJ
 epic
Intregul discurs narativ se focalizeaza pe conturarea trasaturilor
personajului principal .........., ce participa activ la intreaga actiune.
Acesta este caracterizat direct de catre narator/celelalte
personaje/autocaracterizare ca fiind un om ....... +citat
 Statutul sau social, moral, psihologic este ........ .
Portretul fizic este conturat tot prin intermediul caracterizarii directe ..........
+citat .
Prin intermediul caracterizarii indirecte, conturata pe intreg parcursul
fragmentului prin limbaj si fapte, se evidentiaza portretul moral al
protagonistului ............... (bunatate, milostenie, ambitie, curaj etc.) +citat .
Asadar, personajul .......... este unul complex, incadrandu-se in
tipologia ........... (avarului, harnicului, intelectualului etc.) ce participa activ la
actiune, oferindu-i dinamicitate.
 dramatic
Intregul discurs dramatic se focalizeaza pe conturarea trasaturilor
personajului principal .........., ce participa activ la intreaga actiune.
Trasaturile acestuia sunt conturate prin intermediul DIDASCALIILOR +citat,
folosite ca mijloc de caracterizare DIRECTA (imbracaminte)/INDIRECTA(stari
sufletesti).
Portretul sau moral este amplificat de existenta CONFLICTLUI DRAMATIC
(interior/exterior) si prin intermediul DIALOGULUI, ca mijloc de caracterizare
indirecta (se specifica trasaturile morale +citat).
Asadar, personajul .......... este unul complex, incadrandu-se in
tipologia ........... (avarului, harnicului, intelectualului etc.) ce participa activ la
actiune, oferindu-i dinamicitate.

RELATIA DINTRE IDEEA POETICA SI MIJLOACE ARTISTICE

COMENTAREA A DOUA FIGURI DE STIL DIFERITE
COMENTAREA A DOUA PROCEDEE ARTISTICE
COMENTAREA A DOUA MOTIVE LITERARE
 Intregul discurs liric se focalizeaza pe tema .........
(iubire,iubirea pierduta, natura, creatie, trecerii ireversibile a
timpului, comuniunii omului cu natura, mortii etc.), SPECIFICA
UNUI POET CARE VREA SA SENSIBILIZEZE CITITORUL. Aceasta
tema este anticipata inca din TITLU “..........”, prag
texual/element paratextual, folosit cu sens CONOTATIV-figurat/
DENOTATIV-de baza, SINTETIC-format dintr-un cuvant/
ANALITIC-mai multe cuvinte, ce sugereaza ideea poetica a
textului (sentimentele ce se desprind din poezie: dor,
melancolie, tristete, extaz, conditia poetului damnat etc.).
Aceasta idee poetica este conturata prin intermediul
imaginilor artistice si ale figurilor de stil (exemple imagini
artistice si figuri de stil COMENTATE)
Motive literare precum cel al (stelelor, lunii etc.)
contureaza de asemenea ideea poetica, imbogatesc procedeele
artistice si creioneaza imaginarul poetic al textului (evadarea
prin intermediul visului, cadrul nocturn, relatia dintre planul
exterior si interior).
Intreaga creatie reprezinta o chintesenta (rezumat,
conspect, sinteza) a mesajului poetic, astfel, sentimentele
desprinse se afla in deplin acord cu elementele.

PERSPECTIVA NARATIVA

Intregul discurs narativ se focalizeaza pe tema .........(iubirii, iubirea

pierduta, natura, creatie, trecerii ireversibile a timpului, comuniunii omului cu
natura, mortii etc.), anticipata inca din TITLU “ .....”, prag texual/element
paratextual, folosit cu sens CONOTATIV-figurat/ DENOTATIV-de baza, SINTETIC-
format dintr-un cuvant/ ANALITIC-mai multe cuvinte. FAPTELE SUNT RELALATE
DIN PRISMA UNUI NARATOR (tipul de narator) ce prezinta evenimentele dintr-o
perspectiva (subiectiva/obiectiva), + tip de viziune, + tip de focalizare, identificata
in text prin marci lexico-gramaticale de persoana I/III +EXEMPLE, +REZUMAT.

PERSPECTIVA NARATIVA-reprezinta pozitia/unghiul din care sunt prezentate

evenimentele; acestea se afla in relatie directa cu tipul de narator si implica
raportarea acestuia la personaj.
1. DACA NARATIUNEA SE FACE LA PERSOANA I
 esteHOMODIEGETICA-cand naratorul este martorsiAUTODIEGETICA-
cand naratorul este personaj, protagonist
 Naratorul estesubiectiv, implicat, necreditabil-adica stie cat stiu si
celelalte personaje
 Viziunea este “impreuna cu”
 Focalizareainterna

2. DACA NARATIUNEA SE FACE LA PERSOANA a III-a

 este HETERODIEGETICA
 naratorul este omniscient, omniprezent, obiectiv, neutru,
detasat, neimplicat,
creditabil-adica stie mai mult decat stiu personajele sale
 Vizunea este “dindarat”
 Focalizarea “zero”

1. ÎNCADRARE ÎN ROMANTISM
a) Liric
Întregul discurs liric este construit pe canoanele estetice ale romantismului
identificate încă din titlu ”...”, prag textual, ce anticipează tema (iubirea, natura,
condiția omului de geniu, timpul ireversibil) și ideea poetică a textului: sentimentul
de dor, melancolie, regret față de imposibilitatea împlinirii idealului erotic,
comuniunea omului cu natura/ cadrul exterior reflectă sentimentele celor doi
îndrăgostiți, protejându-le iubirea sau omul superior ce își asumă propria condiție.
O primă trăsătură a liricii romantice este evidențiată prin motive poetice
specifice (al ochilor, al visului, al luceafărului, al codrului, al lacului, al florilor, al
izvoarelor, al lunii ...).
O altă trăsătură specifică romantismului este sugerată de procedeul antitezei, de
ipostazele angelic-demonic ale femeii iubite sau ale eului poetic, prozodia clasică,
multitudinea de imagini artistice și figuri de stil (exemple imag. artistice+figuri de
stil comentate).
Așadar, prin argumentele anunțate anterior, poezia X de Y se încadrează în
tiparele estetice ale romantismului.

b) Proză
Întregul discurs narativ este constituit pe canoanele /tiparele estetice ale
romantismului evidentiate inca din titlu ”...”, prag textual ce sugerează tema
(istorică, a iubirii, a timpului ireversibil sau evaziunea in spații imaginare prin
intermediul visului).
O primă trăsătură a prozei romantice este evidențiată prin tipologia personajului
principal aflat în ipostaza ... (domitorului crud, tiran, a omului de geniu + portret
fizic, moral+citate).
O altă trăsătură romantică este sugerată de prrocedeul antitezdei ca mijloc de
caracterizare sau de recursul la imaginație ca principiu fundamental al creației sau
atracția față de natură și trecutul istoric sau antiteza trecut-prezent-viitor sau
evadarea prin intermediul visului+citate+rezumat 2-3 randuri.
Așadar, prin argumentele anunțate anterior, fragmentul X de Y apartine
curentului literar romantismul.

2. ÎNCADRARE ÎN SIMBOLISM

a) Liric
Întregul discurs liric este construit pe canoanele estetice ale simbolismului
identificate încă din titlu ”...”, prag textual ce anticipează tema (melancolie,
angoasei, spleen-ului-teama de exterior si sentimentul de claustrare, tristetea, frica,
disperarea) și ideea poetică a textului: sentimentul de melancolie, tristete, apasare
sufleteasca, frica unui eu liric damnat sa traiasca intr-o societate meschina,
incapabila sa-l integreze sau sa-l inteleaga/sentimentele de frica in fata dezlantuirii
elementelor naturii-”Lacustra”.
O primă trăsătură este data de cultivarea sugestiei, a corespondentelor, prezenta
simbolurilor (exemplu: plumb) si muzicalitatea versurilor+citate.
O altă trăsătură simbolica este valorificata prin principiul sintezei celor doua
planuri: planul exterior reflecta sentimentele eului liric/ planul interior. Totodata
decorul/imaginarul poetic este unul citatin (al orasului, al parcurilor dezolante, al
strazilor pustii+citate).
Concluzie...

3. ÎNCADRARE ÎN MODERNISM

a)Liric
Întregul discurs liric este construit pe canoanele estetice ale modernismului
identificate încă din titlu ”...”, prag textual ce anticipează tema (cunoasterii, a
creatiei, conditia creatorului, mostenirea spirituala, iubirea ca forma de
cunoastere/ca experienta a cunoasterii) si ideea poetica transmisa: conditia poetului
in lume, efortul creator, mostenirea spirituala lasata urmasilor, importanta operei
pentru posteritate, strigatul interior al eului liric in fata propriului destin,
sentimentul erotic privit ca o experienta a definitivarii/a intregirii fiintei umane.
O prima trasatura a intrigii moderniste este data de subiectivism (exemple de
verbe si pronume la persoana I) intelectualizarea sentimentelor ca expresie noua a
rafinamentului omului modern+citat (totul este vazut de sus, ca o meditatie
filosofica asupra experientei in iubire, cunoastere).
O alta trasatura a modernismului este evidentiata prin folosirea excesiva a
metaforei+citate, de exploatarea fondului muzical al limbajului poetic, dar si de
prezenta versului liber si tehnica ingambamentului+citat.
Concluzie...
b)Proza
Întregul discurs narativ este construit pe canoanele estetice ale
modernismului identificate încă din titlu ”...”, prag textual ce anticipează tema
(iubirii, conditiei intelectualului, a meditatiei filosofice).
O prima trasatura a prozei moderniste este data de prezenta unui
narator-personaj ce relateaza faptele dintr-o perspectiva narativa subiectiva cu
”focalizare interna”-conflict interior- si viziune ”impreuna cu”identificata la nivel
textual prin marci lexico-gramaticale de persoana I+CITATE.
O alta trasatura a prozei moderniste este data de prezenta intrebarilor retorice
+citate, autoanaliza lucida, introspectia,portretul intelectualului inadaptat ce
traieste intr-o lume a ideilor pure, tematica citadina+rezumat text.
Concluzie...

4. ÎNCADRARE ÎN NEOMODERNISM

Intregul discurs liric este construit pe canoanele estetice ale

neomodernismului identificare inca din titlu ”...”, prag textual, ce anticipeaza
tema (iubirii, a reflexiei filosofice a conditiei umane, a individului modern) si ideea
poetica a textului: meditatia filosofica, strigatul exacerbat al eului liric fata de
ipostazele iubirii, cunoasterea, autocunoasterea, asumarea destinului.
O prima trasatura a liricii neomoderniste este sugerata de limbajul ambiguu,
prezenta metaforelor subtile si a imaginilor artistice +citat.
O alta trasatura a poeziei neomoderniste este data de prezenta versului liber
si de tehica ingambamentului.
Concluzie...

5. ÎNCADRARE ÎN TRADITIONALISM

Intregul discurs liric este construit pe canoanele estetice ale

traditionalismului, identificate inca din titlu ”...”, elemant paratextual, ce
anticipeaza tema (rurala, a trecerii timpului, imaginea satului, a taranului, a
traditiilor) si a ideii poetice: recuperarea imaginii trecutului prin intermediul
valorificarii prezentului, al obiceiurilor stravechi si al cultului religios.
O prima trasatura a liricii traditionale este evidentiata prin imaginarul poetic,
dominat de zugravirea patriarhala a satului si a simbolurilor spirituale +citat.
O alta trasatura a traditionalismului este cultivata de prezenta unui lexic
arhaic (prezenta arhaismelor, inspiratia din folclor si a unor elemente simbol-casa
bunicilor, ceasornicul, clopotul, biserica) ce devin laitmotive +citat.
Concluzie...

6. ÎNCADRARE ÎN PASOPTISM
Intregul discurs liric se focalizeaza pe canoanele estetice ale
pasoptismului identificate inca din titlu ”...”, prag textual, ce anticipeaza
tema (istorica, a naturii, a creatiilor folclorice) si ideaa poetica a textului:
sentimentul patriotic, elogierea unei figuri marcante din istoria neamului
 (portret de domnitor) indemnul la lupta pentru emancipare si eliberare
sociala si nationala, prezentarea năzuințelor (doruri, idealuri, ofuri de
veacuri ale poporului roman).
O prima trasatura a liricii pasoptiste o reprezinta inspiratia din trecutul
istoric, din lupta pentru eliberarea poporului roman si lupta pentru unitate
nationala +citate.
O alta trasatura a pasoptismului rezulta din pretuirea frumusetilor patriei
si ale creatiilor folclorice in care se reflecta bogatia si varietatea spiritului
popular ori problemele sociale ale unei epoci ori sunt satirizate viciile
feudale +citate+2-3 figuri de stil/imagini artistice comentate.
Concluzie...

7. ÎNCADRARE ÎN REALISM
Intregul discurs narativ se focalizeaza pe canoanele estetice ale
realismului identificate inca din titlu ”...”, prag textual ce anticipeaza tema
( tema sociala a familiei, a parvenitismului, a avaritiei, a singuratatii).
O prima trasatura a prozei realiste este sugerata de prezenta unui narator
obiectiv, omniscient si omniprezent, ce relateaza faptele dintr-o perspectiva
obiectiva, heterodiegetica, cu viziune ”din darat” si focalizare zero
identificata in tet prin marci lexico-gramaticale de persoana a III-a
(exemple), pe un ton impersonal, neutru+rezumat 2-3 randuri.
O alta trasatura a realismului este evidentiata prin elemente reale de
cronotop, de prezentarea moravurilor unor epoci/realizarea unor fresce ale
operelor prin care acestea din urma devin adevarate monografii ale lumii
prezentate, personajele intruchipeaza mai multe categorii sociale complex
caracterizate (avirist) incadrandu-se in tipologii umane dominate de o
trasatura principala de caracter (lacomul, avarul) *se specifica trasatura si se
exemplifica prin citat*. De asemenea, este utilizata tehnica detaliului pentru
o redare cat mai fidela a mediului, realizandu-se astfel o legatura stransa
intre individ si mediul din care provine+citat +concluzie
CERINTA PRIVIND ROLUL DIALOGULUI

a) Epic
 Intregul discurs narativ se focalizeaza pe prezentarea personajului
principal ........, pe tema ......... +rezumat text.
O prima functie a dialogului este aceea de a dinamiza actiunea si de a
stabili relatiile dintre personaje (exemple+citat).
Un alt rol al dialogului este de a caracteriza indirect personajul
(trasaturi morale+citate).

b) Dramatic
Intregul discurs dramatic este focalizat pe tema .... anticipata inca din
titlu ”...”.
O prima trasatura a dialogului este aceea de a dinamiza actiunea
+citate.
Pe de alta parte rolul acestuia este de a contura conflictul dramatic
(interior-exteruior) si de a caracteriza indirect personajul (trasaturi
morale+citate).

CERINTA PRIVIND ROLUL DESCRIERII

Fragmentul X de Y este o descriere subiectiva/obiectiva de tip
tablou/peisaj/portret in care autorul zugraveste aspecte ale ..... (obiectului
descris).
Este o descriere stiintifica (literara datorita neimplicarii/implicarii) in
prezentarea detaliilor si a registrului stilistic folosit (neologisme/limbaj
trehnic sau figuri de stil, prezenta grupului nominal (substantiv-adjectiv)
+citate.
Unghiul din care se observa porneste de la general spre particular sau
invers; de sus, din spate, de aproape, de la departare +rezumat.
Asadar, fragmentul este o descriere ..... in care autorul se implica/nu
se implica afectiv in zugravirea evenimentelor.
DESCRIEREA este modul de expunere ce consta in zugravirea unor
trasaturi ale obiectelor/fenomene ale naturii/personaje (de tip
tablou/portret/peisaj) si se imparte in descriere stiintifica, exacta cu limbaj
apartinand unui anume registru stilistic/camp semantic (medicina,
astronomie, fizica) cu termeni tehnici si neologici, limbaj clar, precis,
miutios ( nu se evita niciun detaliu in care nu se neglijeaza niciun amanunt
important, ci sunt explicate cu exactitate si descrieri literare artistice ce
pornesc de la impresii personale si se straduiesc sa nu se faca sa simtim
frumusetea aspectelor descrise prin prezenta numeroaselor imagini artistice
si a figurilor de stil).
In functie de gradul de implicare al emitatorului in zugravirea
aspectelor, descrierea poate fi:
1. Obiectiva (neutra) oferind informatii despre obiecte, cladiri,
inovatii stiintifice, persoane;
2. Subiectiva, atunci cand impresiile celui care descrie sunt sugerate
prin pronume personale si posesive (verbe, adverbe sau imbinari de
termeni care evidentiaza faptul ca este vorba de o perceptie
subiectiva).
FUNCTIILE DESCRIERII intr-o opera literara pot fi de vizualizare,
de recrearea unui univers cu implicare afectiva, de exprimare a propriilor
viziuni artistice sau de sensibilizarea lectorului cu privire la aspectele
descrise.