In perioada interbelica s-au manifestat in literatura romana doua directii:
modernismul si traditionalismul. Directia modernista a fost promovata de Eugen Lovinescu prin revista si cenaclul "Sburatorul" aparuta la Bucuresti in anul 1919. Obiectivele gruparii celor de la Sburatorul au fost promovarea tinerilor scriitori si modernizarea literaturii si culturii romane prin sincronizarea ei cu cea din Occident. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor scriitori precum: Ion Barbu, Camil Petrescu, George Calinescu, etc.
Unul dintre reprezentantii directiei moderniste in literatura romana este
Tudor Arghezi pentru ca innoieste atat universul poetic cat si limbajul poetic folosind toate registrele limbii. Principalul element de modernitate in lirica lui Arghezi il reprezinta introducerea esteticii uratului, poetul demonstreaza ca nu exista universuri sau cuvinte nepoetice, frumosul poate fi exprimat si din elemente grotesti.