Analiza unei poezii:

Semnifica ia titlului:
Ce sugereaz:
Stri poetice
Atmosfera
Locul
Timpul
Perspectiva
Specia
Sentimentul dominant
Starea principal/sentimentul dominant transmis;
Tema, ideea
Personaul
!nten ia autorului
" #in ce se compune
Constituie/este e$primat%cuv&nt, &m'inare de cuvinte, figur de stil(
" Ce legtur are cu tema i mesaul te$tului
)ste reluat &n te$t
)ste e$picit/incifrat
*+Con ine titlul o sintez a ideilor transpuse &n p&nza literar,
-( modelTitlul .de c&te ori, iu'ito+++. este reluat &n incipitul poeziei pentru a accentua suferin a
provocat de remorarea clipelor de fericire pierdut+ /ocativul .iu'ito. constituie t&nirea
disperat a eului liric, iar punctele de suspensie prelungesc, parc &ntr0un timp nedefinit,
sentimentul de melancolie+ Structura .de c&te ori. e$prim frecven a amintirii, neputin a eului
liric de a uita fericirea trecut i devenit acum .ocean de g1ea .+ 2r iu'it, eul liric se simte
.din ce &n ce mai singur.+ !u'irea lor este ne&mplinit i se eternizeaz prin starea de dorin +
Titlul este o metafor revelatorie pentru ti1na sufleteasc necesar poetului pentru reculegere,
regsire i &ntoarcere la rdcini+ &ntr0un cadru nocturn, c&nd Toat natura se demole te%.Se
retrag &n pdure i0n pe tere potecile,/ gomicul nu mai vor'e te.; .se lini tesc psri, s&nge, ar
i aventuri., . &ntunericul fr martori.( eul liric se cufund &ntr0o stare profund de medita ie
asupra misterelor lumii: strmo ii, ie irea &n lumin, moartea etc+ : .3n somn s&ngele meu ca un
val, se retrage din mine/ &napoi la prin i.+
1
Titlul:
a( Algoritm
4+ Titlul e unul ordinar sau o formulare neo'i nuit, &ncrcat de semnifica ii,
5+ Cuv&ntul %cuvintele( e folosit cu sensul lui propriu sau comport o semnifica ie &n acest
conte$t,
6666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666666
7edacteaz o compunere de 48 0 49 r:nduri &n care s prezin;i semnifica;ia titlului
poeziei Noapte de iarn prin raportare la con;inutul fragmentului citat+ 3n compunerea ta, tre'uie:
0 s ilustrezi rela;ia dintre titlu <i con;inutul fragmentului de te$t liric; =
puncte
0 s eviden;iezi dou miloace artistice prin care este sus;inut ideea sugerat de titlu; =
puncte
0 s ai o structur adecvat tipului de te$t <i cerin;ei formulate; 5
puncte
0 s te &nscrii &n limitele de spa;iu indicate+ 5
puncte
PLA>?L C@AP?>)7!! C@AP?>)7)A
!ntroducere
un enun; general despre poezie <i
poet
Cuprins
0 un enun; &n care artm
despre ce este vor'a &n poezie ;
0 prezentarea con;inutului
te$tului strof cu strof

0 imagini

0 figuri de stil

0 idei, sentimente transmise de
autor
B >oapte de iarn C este una dintre cele mai frumoase poezii ale
lui Deorge Top:rceanu+

Poetul creeaz ta'loul unei nop;i de iarn, &n care zpada se
a<terne peste ora<ul tcut+
Prima strof contureaz o imagine vizual care are &n centru
siluetele plopilor din ora<ul adormit su' ninsoare+ Autorul
surprinde frumuse;ea <i strlucirea fulgilor de nea, prin folosirea
metaforei Emrgritare.+ Se transmite totu<i o stare de melancolie,
mai ales datorit epitetelor Esolitare., Eneclintit., <i compara;iei
Eplopii +++ vistori ca amorezii C+ Putem presupune c eul liric
sufer din dragoste+
Strofa a doua con;ine acela<i amestec de frumuse;e feeric <i
triste;e melancolic+ Ta'loul vizual este &m'og;it cu imaginea
pomilor, a caselor <i a felinarelor acoperite cu zpad+ 2rumuse;ea
feeric este sugerat de compara;ia Elume ca din 'asme.+ Triste;ea
melancolic este transmis de epitetele B trist C, B somnoroase C,
B neclintit C, B 'izare C+
?ltima strof accentueaz frumuse;ea <i strlucirea ta'loului,
2
sco;:nd &n eviden; sentimentul de &nc:ntare &n detrimentul celui de
melancolie+ 2umurile care ies pe 1ornuri &nc1ipuie o colonad,
zpada se a<az &n B capiteluri C pe trunc1iurile copacilor, iar prin
crengile copacilor pune 'uc1ete de fulgi care se scutur u<or+ Strofa
a'und &n figuri de stil+ )pitetele B al' C, B coc1ete C, metaforele
B colonad C, B capiteluri C, B flori de marmur C, B g1irland de
'uc1ete C, B petale C, B roi de fluturi C contri'uie toate la crearea
unui sentiment de &nc:ntare <i ging<ie+
3nc1eiere Poezia se nume<te B >oapte de iarn C+ Titlul se potrive<te
con;inutului poeziei, &n care este descris un ta'lou nocturn <i
1i'ernal, care sugereaz discret, prin noapte <i frig, singurtatea <i
triste;ea eului liric &n ipostaz de &ndrgostit fr speran;+
Comentarea unor versuri, strofe:
a( Algoritm
" !deea central/ mesaul glo'ul;
" Sugestia conte$tual a imaginilor artistice i a figurilor de stil;
" Coeren a te$tului redactat;
'( 2ormule de utilizat:
" 3n conturarea atmosferei, scriitorul folose te o gam variat de figuri de stil+++
" Se creeaz senza ia c+++
" !mplicarea afectiv este sugerat prin prezen a % figurilor de stil(, suger:nd +++
" Ta'loul prinde contur prin surprinderea unui detaliu+++
" Aceast idee este sus inut prin surprinderea unui detaliu +++
" Aceast idee este sus inut la nivelul te$tului, at&t prin +++
" Cuv:ntul %e$presia( +++ genereaz ideea +++
c( Aodel
?ltima strof a poeziei .Ce opte ti at:t de tainic +++ . de Ai1ai )minescu &ncepe cu motivul
romantic al visului, epitetul personificator ./is ne'un. suger:nd faptul c iu'irea este un
sentiment efemer, idee e$primat prin metafora .florii.: .2loarea care, rece c&ntui0i.+ Speran a
revigorrii iu'irii s0a stins, inversiunea .de arte vor'eF. i semnul
e$clamrii ilustr:nd disperarea eului liric care sufer pentru iu'irea pierdut+ Certitudinea eului
liric este singular, el & i dore te s se poat eli'era de c1inurile sentimentului, idee e$primat
printr0o e$clama ie retoric: . i eu tiu numai at:ta/C0a dori odatGs m:ntui.+ 3n ceea ce
prive te prozodia, strofa este un catren msura versurilor este de H sila'e, iar ritmul este tro1aic+
3
Sugestia contextual a imaginii artistice
a( 2ormule de utilizat:
" !maginea +++ produce senza ii de +++
" Prin figura de stil se creeaz imagini artistice%vizuale, auditive, olfactive(
" !maginile +++ &ntipresc &n minte crampele din +++
" Poetul creeaz un anumit univers, o lume imaginar, at:t prin %con inutul de idei poetice(,
c:t i prin %imagini vizuale( +++
" Te$tul a'unde &n imagini auditive i vizuale care sugereaz+++
" @ melodicitate aparte creeaz e$presia+++
" Te$tul are o dinamic interioar sugerat de ver'ele de mi care;
" Pentru conturarea imaginilor +++ , se folosesc diferite figuri de stil ca +++
" !maginea dat se realizeaz printr0o diversitate de procedee artistice:
" !maginea din aceast strof este vizual i realizat prin intermediul personificrii +++ al
metaforelor +++ i ai epitetelor +++
" !maginile surprinztoare i inedite dau o profund semnifica ie strilor suflete ti e$primate
de poet+
" Sunetele i imaginile se &m'in pentru a conferi poetic un anumit fast
" !maginile auditive se altur celor vizuale care sugereaz o atmosfer %de lini te(
Tema operei literare( aspectul din realitate nf i at)
a( Algoritm
4+ Aedita ii pe marginea motivelor depistate i &ncerca i s remarca i:
" #espre ce este lucrarea;
" Ce aspect ia &n discu ia;
" Titlul, te$tul lucrrii nu ofer formularea temei,
" @pera se refer o tem general0uman sau la una specific na ional,
5+ Care alte pro'leme &n direct rela ie cu tema principal putem desprinde, 3ncerca i s
detecta i punctele lor de tangen +
'( 2ormule de utilizat:
" !maginea +++ produce senza ii de +++
" Prin figura de stil se creaz imagini artistice%vizuale, auditive, olfactive(
" !maginile +++ &ntipresc &n minte cr:mpeie din +++
" Poetul creaz un anumit univers, o lume imaginar, at:t prin %con inutul de idei poetice(, c&t
i prin %imagini vizuale(+++
" Te$tul a'und &n imagini auditive i vizuale care sugereaz+++
4
" @ melodicitate aparte creeaz e$presia +++
" Te$tul are o dinamic interioar sugerat de verele de mi care:
" Pentru conturarea imaginilor +++ , se folosesc diferite figuri de stil ca +++
" !maginea dat se realizeaz printr0o diversitate de procedee artistice:
" !maginea din aceast strof este vizual i realizat prin intermediul personificrii ++++
al metaforelor +++ i al epitetelor +++
" !maginile surprinztoare i inedite dau o profund semnifica ie strilor suflete ti e$primate
de poet
" Sunetele i imaginile se &m'in pentru a conferi cadrului poetic un anumit vast
" !maginile auditive se altur celor vizuale care sugereaz o atmosfer %de lini te(
Sentimentele fundamentale ale textului:
a( Algoritm
4+determina i i fi$a i sentimentele fundamentale ale te$tului" -ucurie; admira ie;
&nc&ntare; uimire; satisfac ie; satisfac ie; duio ie; dragoste;
" 3ncuraare; &ncredere; respect; mul umire; speran ; demnitate; m:ndrie;
" Triste e, resemnare; melancolie; ale; dor; durere; regret: compasiune: comptimire; fric;
" Suprare; nemul umire; ne&mpcare cu soarta; disperare; condamnare; ur; repulsie;
rz'unare; furie;
" >edumerire; confuzie; certitudine;
5+ desprinde i modalit ile de e$primare a sentimentelor fundamentale:" Prin destinuire
direct% numind direct sentimentul, fr ec1ivoc(; .Sunt trist+++., .Sunt m:ndru+++.
" Prin intermediul imaginilor artistice; paralel, compara ie, antitez, grada ie, 1iper'ol,
metafor, alegoric, sim'ol, etc+
" 3n mod direct: din su'te$t;
'( 2ormule de utilizat:
" Sentimentele sugereaz/ accentueaz/ eviden iaz/ contureaz/ creaz impresia/ se remarc/
impresioneaz%pentru opinii(/ emo ioneaz
" Prezentarea sentimentelor de +++ este mai mult un prete$t pentru a &nf i a triri general0
umane+++
" !ntensitatea sentimentelor e$primate de eul liric este eviden iat prin+++
" Cuvintele +++ genereaz sentimente de +++
" )ul liric & i e$prim cu mult pregnan %evident( metaforic i e$presiv tririle
" )ul liric se implic afectiv &n strofa a doua +++
" Sentimentele e$primate s&nt nu mai diverse i comple$e ci i profunde, dovad fiind folosirea
interoga iei retorice+
)ului liric I vocea prin intermediul creia autorul & i e$prim stri suflete ti, idei+
Prezen a eului liric:" Pronume la persoana ! singular%.eu., .din mine., .mea., .de mine.(;
" /er'e la persoana ! singular%.a avea., .a putea., .%m( furi ez., .nu pot.(;
" Adresare direct prin pronume i ver' la persoana a !!0a singular%.te0ai dus.(;
" /ocativ%.@, tinere , tinere ea meaF.(;
5
Prezen a eului liric este eviden iat de mrci le$ico0gramaticale specifice+++ frecven a ver'elor
i a pronumelor de persoana !, punctua ie e$presiv+!postaza eului liric &n te$t este aceea de
reprezentat al unei &ntregi categorii I cea a copiilor &n rela ia cu prin ii I vocea
poetic e$prim:nd sentimente general0umane+ Acest respect este ilustrat at:t de forma articulat
de plural a su'stantivului prin ii, c:t i de persoana ! plural a pronumelor personale+
!odalit i de caracterizare:
Caracterizare direct %autorul comunic direct trsturile difinitorii ale personaului(:"
#in spusele naratorului: fapte semnificative, atitudini relevante, opozi ie cu alte personae, date
'iografice, portret fizic, gesturi+
" Autocaracterizare: monologul interior, introspec ia, mrturia direct, sincer,
confesiunea, autoanaliz prin g&nduri, sentimente, fapte, lim'a, referire la detalii 'iografice;
" #e ctre alte personae: atitudinea i aprecierea personaului de ctre alte personae din
oper;
Caracterizarea indirect %deducerea unor calit i umane particulare("
Prin ac iunele &n care autorul i0a angaat personaul, fapte;
" Aodul personaului de a g&ndi i a se manifesta;
" Particularit ile de lim'a i a'ilit ile de comunicare prin care autorul i0a prezentat
personaul;
" Aediul, am'ian a &n care trie te i activeaz personaul;
" >umele;
" 3m'rcmintea;
Exemple:@ricare dintre, cu citatele ilustrative:"

Prin cuvintele autorului: avea sim ul umorului; s0a nscut pentru a fi li'er;
" Prin faptele relevante ale personaului: 'alansa cu di'cie; a protestat; s0a fcut a uita
invita ia; s0a 1otr&t; a r&s; a poruncit; a pornit &n urma;
" Prin modul &n care este perceput de alte personae: 'oierii+++ &ngrozindu0se; #ivanul a venit
cu plecciune
" Prin sentimentele personaului: era o stare de lucruri oarecum &nositoare dup frm&ntri
grele i &ndelungate; avea impresia c ei stau la p&nd;
" Caracterizarea direct prin spusele naratorului, prin procedeele; portret fizic, fapte
semnificative, atitudini relevante, gesturi, date 'iografice+
Trsturi morale:
" Tenacitate, perseveren , 1otr:re capacitate de a se concentra, cunoa tere for elor proprii
%autoevaluare adecvat(, disciplin mental, 'unvoin , optimism etc+
" #evotamentul, druirea, capacitatea de interorizare i &nsingurare, capacitatea de a privi
lumea prin prisma poeticului, gtin a de sacrificiu etc+
6
" @rice trstur moral ce deriv din te$t i este ilustrat cu citate din acesta: integritatea %s0a
1otr&t(, c1i'zuin a %dup frm&ntri grele i &ndelungate(, precau ia%a zis s0l a tepte(, sim ul
umorului%marele nenoroc al lui vod a fost sim ul umorului(, interesul pentru tre'urile rii
%pentru c avea grii destule(, capacitatea de a lua decizii %a r&s+++ a poruncit+++a pornit( +a+
" Curat,sensi'il, disperat, orgolioas, calm, &nc1is, rece, vistoare, lucid, calculat etc+
" Comunicativ, tenace, ama'il, coc1et, locvace %vor're (+
"alori:
Valori etice, morale:"
Li'ertatea %s0a nscut pentru a fi li'er(#uplicitatea %'alansa+++&ntre dou mari
puteri(#emnitatea%o stare de lucruri oarecum &nositoare(
Valori spirituale:"
Patriotismul, inspira ia, iu'irea, sacrificiu, fidelitatea, curaul, spiritul de dreptate, generozitatea
#ncadrarea persona$ului ntr%o tipologie etic:"
Tipul intelectualului;
" Tipul t&nrului &n plin formare;
" Tipul personaului reflector/g&nditor;
" Tipul coc1etei;
" Persona din categoria tipurilor umane e$perimentate i &ncercate de via , dar care
reu esc s0 i pstreze sufletul de copil+
&nterpretarea adecvat a atitudinii naratorului fa de
persona$ul su'atitudinii unui persona$ fa de altul:
" Admira ie, respect, apreciere, considera ie, recunoa tere etc+
" /enerare, respect, apreciere, considera ie, recuno tin , dragoste, o'sesie etc+
" Ail, &n elegere, comptimire, compasiune, &ngduin +
7
Atitudinea fa de persona$ul literar: "
#in urmtorul conte$t se &n elege c personaul+++
" /om sesiza v&rsta personaului prin urmtoarele detalii+++
" Personaul este pasionat de +++, ceea ce dovede te c este +++
" Pasiunea eroului pentru +++ demonstreaz c +++
" Ata amentul deose'it al personaului pentru +++ va elucida trsturile urmtoare+++
" Tenta ia personaului pentru %anumite o'iecte, ocupa ii etc+( +++ ne face s &n elegem c
acest se &nscrie printre +++
" 2ragmentul urmtor +++ vine s ne demonstreze faptul c personaul este cuprins &ntr0o
v&rst a +++
" >e permite s o'servm atrac ia protaginistului pentru %anumit domeniu, ocupa ie(+++
" Spunem cu certitudine c personaul este un adept al +++
" 2r &ndoial, personaul se &nscrie &n gama celor devota i +++ %anumitor situa ii, confesiuni
etc+( +++
" )roul va fi o'servat de mai multe personae ca un tip +++
" Privit din ung1iiul de vedere al +++ personaul ca un tip +++
" Se su'&n elege din anumite &mpreurri +++ c personaul apar ine unei categorii de v&rst+++
" >umele personaului sugereaz preocuprile acestuia pentru +++
" Personaul este un adevrat model de +++
" Prezentarea de ctre autor este elocvent+++
" Aarca personaului o constitue % o trstur general de caracter(
" 3n figuara personaului autorul a proiectat %o tipologie( +++
" Personaul prin infinita sa frumuse e ilustreaz +++
" #educem c+++
Aspect fizic:
" #in fragmentul +++ se desprind c&teva detalii ale caracterizrii, descrierii personaului+++
" Personaul se deose'e te printr0un stil+++
" Aodul de a se coafla ne vor'e te despre+++
" Tendin a de a atrage aten ie asupra anumitor elemente ale vestimenta iei vine s ne
concentreze+++
" !maginea personaului se deose'e te printr0o coloratur afectiv sporit+++
" #escrierea portretic consemneaz elementele+++
" La &nceput, se contureaz un portret static%dinamic(, deoarece+++
" #ar pe msur ce &ncepe s ac ioneze i portretul ei se dinamizeaz prin +++
" Portretul fizic se desprinde &n mod direct din cuvintele naratorului+
" 3n realizaea portretului, autorul folose te ca modalitate de e$primare+++
" #in punct de vedere fizic, perosnaul nu i se face nici o descriere, dar, se su'&n elege c,
fiind, personaul ce &ntruc1ipeaz 'inele, este+++
" Lipsesc detalii de portrec fizic, accentul cz&nd, &n viziunea creatorului pe trsturile
morale ale personaului+
" #imensiunile portretului sunt dominant morale, e$ist&nd doar un detaliu folosit ca element
8
de ordin fizic+
" A'sen a portretului fizic &i confer te$tului un grad mai mare de generalitate, &ntruc&t +++
" 3n conturarea trsturilor fizice i morale ale personaului, vom aprecia rolul% un mod de
e$punere dominant sau o e$presie, figur de stil +++(
Aspect moral:
" /om enumera calit ile de valoare ale personaului +++
" Stare sufleteasc general este accentuat% gradat, 1aotic+++( de +++
" #ac alte personae +++, atunci acest persona +++
" #eparte de a fi +++ , personul &n discu ia rm&ne a fi +++
" Posi'il paralel &ntre personaele +++ ar nuan a mai mult aspectul moral al personaului
aflat &n discu ie+
" Sunt puse &n eviden urmtoarele trsturi de caracter +++
" Trsturile de caracter% la itatea, trufia, 'untatea, principialitatea +++ se desprind din
urmtoarele fragmente +++
" Am o'servat din faptul c +++ o trstur de caracter ca +++
" Personaele &ncearc sentimente de % repulsie, admira ie, ur, dragoste, simpatie( +++
" Personaul este prezentat &n lucrare ca +++
" Personaul trie te sentimentul de +++
" Personaul se simte &n lumea operei+++
" Personaul poate fi considerat o sintez a +++
" Aparent, personaul e+++
" Comple$itatea sufleteasc a personaului reiese din +++
" Personaul poate fi considerat o sintez a +++
" Aparent, personaul e +++
" Comple$itatea sufleteasc a personaului reiese din +++
" Personaul se conduce dup +++
" )ste un persona care cunoa te +++
" Portretul moral se contureaz at&t prin miloace directe, c&t i prin miloace indirecte +++
" Portretul moral este conturat &n special prin caracterizarea %direct, indirect(
" Portretul moral se completeaz cu alte trsturi care se desprind din vor'e+
" Cele mai multe trsturi se desprind &n mod indirect din fapte, vor'e, gesturi, rela ia cu
celelalte personae i din numele ei+
" 3n cuprinsul %introducerea, &nc1eierea ( operei, este accentuat portretul moral, realizat prin
procedee ale caracterizrii directe i indirecte+
" Trsturile morale ale personaului sunt oferite de +++
Comportamentul:
" /om su'linia un comportament+++
9
" Ac iunile personaului vor'esc despre +++
" Personaul provoac interes cititorului prin +++
" Se simte atitudinea personaului fa de +++
" Comportamentul ++ este &ndrept it de +++ )nun ul +++ vine s argumenteze trstura de
caracter a personaului +++
" Se o'serv c urmtoarele elemente reconstituie imaginea veridic a eroului
" )roul admir % se &ntristeaz, se refugiaz, se &nstrineaz, depl&nge situa ia, se 'ucur, ale
sentiment(
" )roul &ncearc sentimentul de +++
" Protagonistul trece prin stri suflete ti ca+++
" Personaul sim'olizeaz+++
" Personaul &ntruc1ipeaz+++
" 3n discursul eroului liric predomin +++% ur, dispre , admira ie, respect, nostalgie, dragoste,
patetismul, etc+(
" )roul liric se identific cu++
" Personaul este inspirat de +++
" 3n centru aten iei revine personaul +++ prin for a sa de +++ % convingere, trire sentimental,
locvacitate+++(
" 3n spatele personaului se ascunde +++ % o trstur de caracter ce se las vzut cu oc1iul
li'er(
" Trstura de a % un ver' ce e$prim o trstur, de e$: a fi m&ndru( +++ se contureaz
gra ie +++
(ela iile cu alte persona$e:
" Prezint interes momentul &n care+++
" Personaele ce se afl &n rela ie cu eroul ne prezint caracterul acestuia prin+++
" 3n viziunea % scriitorul, altor personae( personaul este+++
" Atmosfera dominant &n oper literar influen eaz% pozitiv, negativ( asupra personaului ++
" #rept argumente ne servesc spusele, afirma iile, situa iile +++ &n care personaul+++
" /om preciza c personaul+++
" /om constata c personaul+++
" Autorul sugereaz c personaul este +++ prin urmtorul fragment+++
" Comportamentul personaului se asociaz cu cel al % alt persona din aceast oper, din alt
oper( +++
" Autorul reu e te s ne conving c protagonistul +++
" )$ist o rela ie de +++ &ntre alte personae
Comentarea unei figuri de stil:
a) Algoritm
4+ Ce figur de stil este,
5+ #in ce este alctuit,
*+ Ce imagine sugereaz,
=+ Semnifica ia ei &n te$t%idei, sentimente, &nsu iri ale unui persona(;
10
)) *ormule de utilizat:
" )$presivitatea lim'aului este sus inut &n continuarea poeziei de figuri de stil+++
" 3n conturarea atmosferei, scriitorul folose te o fam variat de figuri de stil+++
" !mplicare afectiv este sugerat prin prezen a %figurilor de stil(, suger&nd+++
" )$presia+++ sugereaz+++
" )$presia+++ valorific+++
" )$presia+++intensific+++
" )$presia marc1eaz+++
" )$presia poate fi interpretat ca un semn al+++
" Cuv&ntul %e$presia( +++ genereaz ideea +++
" Prin %figura de stil( +++ se creaz+++
" Se creaz senza ia c +++
" Ta'loul prinde contur prin surprinderea unui detaliu+++
" Se creaz o atmosfer de +++ prin+++
" )pitatele se disting prin noutate +++
" )pitatul &n inversiune accentuiaz +++
" )pitatele dau relief imaginilor poetice +++
" Compara ie men ionat ar putea trimite la ideea +++
c) !odel
Prin %cu autorul, prin intermediul etc( epitetul %compara ia, personificare, 1iper'ola, repeti ia,
enumera ia etc+( .J. %se citeaz secven a din te$t care con ine figura de stil identificat/selectat
pentru interpretare(, poetul %scriitorul, autorul acestei opere, creatorul, artistul etc( e$prim
%sugereaz, su'liniaz, creeaz impresia, accentueaz, amplific, creeaz o imagine, comunic,
transmite, scoate &n relief, aduce &n prim0plan, pune &n luminp, etc( +++ urmeaz ideea, sentimentul
starea sufleteasc, imaginea, senza ia, aspectul etc+
Aetafora personificatoare .izvor de c&nturi dulci. compune o imagine auditiv i sugereaz
ideea c oapta izvorului este asemenea unor vor'e dulci, &n'ietoare i tainice de iu'ire+ Aceast
metafor, este alctuit din termeni specific eminescieni, motivul romantic .izvor. i epitetul
.%c&nturi( dulci.+
+,A-., CA(ACT/(&0A(&& .-.& +/(S1-A2 ,&T/(A(
Personaele literare sunt persoanele implicate in actiunea unei opere literare:
11
Dupa locul ocupat in opera:
1. principale;
1. secundare;
1. episodice;
1. figurante.
Dupa modul de prezenta in opera:
4+ individuale;
4+ colective+
Dupa raportul cu realitatea:
4+ 7eale+
4+ !maginare %miraculoase(;
4+ Sim'olice;
4+ Alegorice+
Dupa metoda de creatie folosita de scriitor:
4+ romantice;
4+ realiste;
4+ clasice+
Dupa locul ocupat in opera:
a( principale;
'( secundare;
c( episodice;
d( figurante
Dupa modul de prezenta in opera:
e( individuale;
f( colective
Dupa raportul cu realitatea:
g( 7eale
12
1( !maginare %miraculoase(;
i( Sim'olice;
( alegorice
Dupa metoda de creatie folosita de scriitor:
K( romantice;
l( realiste;
m( clasice+
!+ !>T7@#?C)7):
4+ Ce loc ocupa personaul in opera,
5+ Ce fel de persona este %raportat la realitate(,
*+ Cine este personaul,
=+ !n ce impreurari este infatisat el,
!!+ C?P7!>S:
9+ Care sunt insusirile fizice si morale ale personaului asa cum se desprind ele:
a+ din prezentarea directa:
0 de catre autor
0 de catre alte personae
0 de catre personaul insusi %autocaracterizare(
'+ din prezentarea indirecta:
0 faptele personaului
0 comportarea, gandurile si framantarile lui sufletesti
0 relatia cu celelalte personae
0 aspectul fizic si vestimentar al personaului
0 incadrarea intr0un anumit mediu
0 punerea personaului in situatii limita
0 nume si felul de a vor'i
!!!+ !>CL)!)7):
M+ Care este atitudinea scriitorului fata de persona,
N+ Ce categorie tipologica mai larga reprezinta personaul,
H+ Ce modalitati %procedee( de caracterizare foloseste autorul,
*iguri de stil /pitetul
13
Cuv:ntul epitet %fr+ pithte, lat+ eptihetum, gr+epitheton 0 cuvnt adugat( desemneaz o figur de
stil care const &n alturarea unui cuv:nt calificativ l:ng altul, &n scop estetic+ Sau, cu alt defini;ie,
epitetele sunt cuvinte care e$prim &nsu<iri deose'ite ale unui o'iect sau ale unei ac;iuni, a<a cum se
reflect &n sim;irea <i fantezia cititorului+
3n func;ie de partea de vor'ire pe care o determin e$ist:
epitete ale su'stantivului:
o !iua era mohor"t, dar la lumina dulce a mestecenilor #mi plcea s stau $i s
pri%esc dezastrul &uhei. %D+ -ogza, +riveli3ti 3i sentimente(;
epitete ale ver'ului:
o Durduind soseau clrii ca un zid #nalt de suli'i.%Ai1ai )minescu, Scrisoarea &&&(;
o (ar pdurea lin suspin ... %Ai1ai )minescu, Clin, file din poveste(+
)pitetul poate sta:
dup cuv:ntul determinat:
o )mplu aerul vratic de mireasm $i rcoare... %A+ )minescu, Clin, file din
poveste(;
o (e$i !amfira*n mers iste + ,rumoas ca un g"nd rzle , + -u trupu*nalt, cu prul cre',
+ -u pas uor .%D+ Co<'uc, -unta 0amfirei(;
&naintea cuv:ntului determinat:
o Vesela %erde c"mpie acu*i trist, %estezit. %/+ Alecsandri, Sf4r3it de toamn(;
o Lin %iorile rsun... %A+ )minescu, Clin, file din poveste(+
Aten5ie6
>u orice element determinant %adectiv sau adver'( este epitet+ 3n situa;ii ca cele din te$tele
urmtoare determinarea este neutr din punct de vedere stilistic, fr s implice participarea
afectivit;ii sau imagina;iei scriitorului:
... $i prin'ii $i fra'ii $i surorile #mi erau snto$i... %!+ Creang,Amintiri din copilrie(;
.t"ta o/id se a/tu asupra lui, #nc"t su/ pleoapele #nchise#nchipuirea*i ddu /uzna. %!+
Teodoreanu, ,a !edeleni(+
3n aceste e$emple adectivele eviden;iate nu sunt epitete+
Ca s fie <i mai clar, compar urmtoarele serii:
&m'inri de cuvinte care con;in epitete: #ntunecimea magic a pdurii, somn lin,
glas tnguios, $oapte dulci, tei sfnt;
&m'inri de cuvinte care >? con;in epitete: mr ro$u, hol #ngust, curte dreptunghiular etc+
C1!/-TA(&. ,&T/(A(
!at o metod aplicat la strofa ! a poeziei O!arnaO, de /asile Alecsandri+
Din vzduh cumplita iarn cerne norii de zpad,
Lungi troiene cltoare adunate-n cer grmad;
Fulgii zor, plutesc !n aer ca un roi de fluturi ali,
14
"spndind fiori de ghea pe ai rii umeri dali#
4+ Citim cu aten;ie te$tul <i completm ta'elul de mai os+
C/ S+.-/ A.T1(.,7
(con5inutul de idei,
sentimente, imagini)
C.! S+.-/ A.T1(.,7
(lim)a$ul artistic: procedee
artistice, figuri de stil etc)
8/ C/ S+.-/ A.T1(.,7
(semnifica5ii artistice, efecte
artistice)
Cerul este acoperit de nori
imen<i, din care curge zpada+
%imagine vizual(
%versurile 4 0 5(
0 epitet : Ocumplita %iarn(O
0 5 epitete: Olungi %troiene(
cltoareO
0 personificare: Ocumplita iarn
cerne noriiO
grozvia iernii
team fa; de grozvia iernii
mre;ia iernii
teama concret fa; de amenin;area
vremii
2ulgii oac &n aer <i acoper
pm:ntul ;rii+ %imagine
vizual(
%versurile *0=(
0 compara;ie: Ofulgii z'or+++ ca un
roi de fluturi al'i+O
0 epitet: O%fiori( de g1ea;O
0 personificare: Oai ;rii umeri
dal'iO
frumuse;ea fulgilor
&nc:ntare fa; de frumuse;ea
fulgilor
&nfiorare
frumuse;ea iernii
&nc:ntarea fa; de frumuse;ea
peisaului
5+ Adunm constatrile din ta'el &ntr0un te$t organizat+ !at un e$emplu %aten;ie la culori, corespund
celor din ta'el(+
$n prima strof, autorul descrie imaginea ninsorii aundente care se revars din vzduh#
%rimele dou versuri !nfieaz cerul acoperit de nori imeni, din care curge zpada# &ste o
imagine vizual# 'utorul folosete epitetul (cumplita( )pentru sust# (iarn(*, pentru a sugera
grozvia iernii i a transmite un sentiment de team fa de ea# +ot pentru a e,prima mreia
iernii sunt folosite i epitetele (lungi( i (cltoare( )pentru sustantivul (troiene(*# De
asemenea, iarna este personificat )(cumplita iarn cerne norii de zpad(*, pentru a transmite
ideea de ameninare concret pe care o resimte eul liric#
Versurile - - . prezint o alt imagine vizual/ cea a fulgilor care 0oac !n aer i###
Argumentare c un text este descriere su)iectiv %
planul compunerii
Ce tip de descriere %o'iectiv sau su'iectiv( apare &n versurile date, Argumenta;iF
Nimica n*are ca pdurea mai multe farmece s*atrag
)n suflet ce iu/e te taina frunzi elor cu um/r drag
i nicieri nu po i mai /ine de lumea*ntreag s te pierzi
15
Dec"t pe*ngustele potece su/ /ol ile cu frunze %erzi.
,rumos e muntele ce*nal spre ceruri fruntea lui semea ,
,rumos e c"mpul ce se*ntinde ca i o mare de %erdea ,
,rumoas, marea lini tit sau cu talazul rz%rtit,
0ns nimica cu pdurea nu poate fi asemuit.1...2
3oetul dac se a az la %reo rsp"nte cu f"nt"n
Vor/e te cu iz%oru*al/astru de*a codrului frumoas z"n. 1...2
-io/anul dac se zre te printre desi ul tu cel %erde,
De r"nd de*ar fi la*nf i are, #nf i area lui i*o pierde. 1...2
%Ale$andru AacedonsKi 0 %durea(
Planul compunerii Compunerea
!ntroducere
afirma;ia care tre'uie dovedit;
3n versurile lui AacedonsKi apare
descrierea+++
Cuprins 0 argumenta;ia
argumentul 4: scopul te$tului;
argumentul 5: con;inutul te$tului;
argumentul *: lim'aul te$tului;
%)ste 'ine ca s faci mereu, &n compunerea ta, deose'irea dintre
descrierea su'iectiv <i cea o'iectiv+(
3n primul r:nd, scopul te$tului nu
este+++
Al doilea argument c descrierea
este su'iectiv+++
Al treilea argument c descrierea
este su'iectiv este+++
3nc1eiere
concluzia 0 rezumatul cuprinsului
A<adar, prin scopul urmrit, prin
con;inut+++
/xplic semnifica5ia unei figuri de stil identificate n prima
strof

&tau #n cerdacul tu4 Noaptea*i senin.
Deasupra*mi crengi de ar/ori se #ntind,
-rengi mari #n flori de um/r m cuprind
5i %"ntul mi$c ar/orii*n grdin.
Dar prin fereastra ta eu stau pri%ind
16
-um tu te ui'i cu ochii #n lumin.
.i o/osit, cu m"na ta cea fin
0n %al de aur prul despletind.
6*ai aruncat pe umeri de ninsoare,
Desfaci %is"nd pieptarul de la s"n,
0ncet te*ardici7 $i sufli*n lum"nare4
Deasupr*mi stele tremur prin ramuri,
0n #ntuneric ochii mei rm"n,
5*alturi luna /ate trist #n geamuri.
%Ai1ai )minescu, 1tau !n cerdacul tu2(
7 a se ardica, v'+ I a se ridica
/fectele stilistice ale semnelor de punctuatie
"irgula 9 :,:
" /irgula separarea unei apozi ii/e$plica ii suplimentare, izolarea unei construc ii &n
vocativ, separarea a dou idei aflate &n raport adversativ %dac &nt:lnim conunc ia dar, iar,
17
Planul compunerii Compunerea
!+ !ntroducere
identificarea figurii de
stil ;
punerea &n conte$t a
figurii de stil ;
3n prima strof a poeziei, )minescu folose<te +++
Poezia vor'e<te despre +++
Prima strof prezint +++
!!+ Cuprins
e$plicarea semnifica;iei
figurii de stil identificate ;
Aceast metafor I &n cone$iune cu restul strofei 0 sugereaz +++
!!!+ 3nc1eiere
concluzie I reluarea, cu
alte cuvinte, a ideii din cuprins+
3n concluzie, prin metafora Pflori de um'r., )minescu +++
&ns,ci( sau disunctive %dac &nt:lnim conunc ia .sau.(, elipsa predicatului %Aama vine, sora,
nu(, construc ie incident %vino, zise(+
" /irgula se folose te &n situa ii &n care este necesar s se accentueze s se releveze o
anumit parte a enun ului+
" /irgula scoate &n prim0plan ceea ce este mai important pentru acest conte$t+
,ormule de utilizat:
/irgula provoac cititorul spre +++
" Punctele de suspensie marc1eaz &ntreruperea irului g&ndirii i o pauz afectiv ce
accentueaz sentimentele e$primate &n te$t+
" Punctele de suspensie eviden iaz surprinderea, ezitarea, durere, regret, &ndoial, o
vor'ire incoerent, disperare, medita ie, nedumerire, renun are, 1aos &n g:ndire+
" 3n te$tul literar, reprezint un semn grafic, dar i de tonalitate, care marc1eaz discursul
fragmentar, de tip refle$iv/meditativ, semnific:nd interiorizarea tririlor sau a g:ndurilor+
" Punctele de suspensia marc1eaz &ntrerupere comunicrii+ Aotiva iile su'iectului vor'itor
sunt multiple; consider c destinatul su'&n elege ceea ce urmeaz; un moment de surpriz sau
oc emo ional, av:nd ca efect instaurarea tcerii semnificative; o pauz psi1ologic,
inten ionat, a vor'itorului, dup care urmeaz un cuv:nt nea teptat, care poate avea nuan
ironic+
" Punctele de suspensie interiorizeaz starea de spirit %a autorului, a eului liric(+ )le
constituie fundalul pe care se realizeaz triri i sentimente+
,ormule de utilizat:
Punctele de suspensie reprezint declan area unei game de emo ii %atitudini( +++
8odel:
7ar ninge0n noapte fr vindecare,
Cu leru0i ler peste un sfert de veac+++
Ai0e dor+++
" Punctele de suspensie marc1eaz &ntreruperea enun ului, a discursului liric+ Au valoarea de
a sugera starea profund a eului liric de retrire a amintirilor legate de frumuse ea tradi iilor, de
cas printeasc i de prin i+ )le angaeaz i cititorul &ntr0o stare de refle$ivitate+
" Punctele de suspensie folosite &n mod repetat &n te$t sunt pauze afective &n flu$ul narativ
i sugereaz reflec iile rememorrii unor &nt:mplri din trecut+
" Punctele de suspensie &ndeamn la medita ie, suger:nd totodat o puternic &ncurctur
emo ional a eului liric+
" Punctele de suspensie din ultimul vers au rol stilistic i semnific melancolia eului liric,
&ndemnul spre medita ie+
" Punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pentru a da o oarecare
continuitate a versului, au rolul de a atrage aten ia asupra spuselor sale i reprezint o pauz
de g:ndire a personaului suger:nd astfel i o stare emo ional+
,inia de pauz 9 :%:
" Linia de pauz este marca unei tensiuni lirice deose'ite, c:nd este plasat dup un enun
cu caracter confesiv, induc:nd cititorului con tiin a gravit ii mrturisirii:
.Car'onizat, amorul fumega I
18
Parfum de pene arse+++.
" Linia de pauz are rolul de a atrage aten ia cititorului asupra tririlor afective ale eului liric
i confer o frumoas not de e$presivitate+
" Linia de pauz este cea mai adecvat pentru a reda o pauz, care desc1ide perspectiva unei
dezvluiri, unei precizri, unei elucidri i a unei insistri+
.Cade
Tot ce0i frumos i unic I
Cade sufletul+.
" Linia de pauz are valoare de semn de egalitate, de ec1ivalen total &ntre dou realit i
Toamna I strugure de c1i1lim'ar
" Linia de pauz marc1eaz totodat o sc1im'are a intona iei i pune &n eviden o atitudine
afectiv a eului liric+
8ou puncte 9 :::
" #ou puncte au rolul de a atrage aten ia asupra a ceea ce urmeaz+
" #ou puncte introducere o contestare de mare valoare, de o mare revela ie
" #ou puncte marc1eaz o pauz, uneori mai mic dec:t punctul, pauz care pregte te i
anun o vor'i direct, o enumerare, o e$clama ie sau o concluzie+
" Semnul dou punct este un segment de pornire, demarare a unei constatri derivate din
ceea ce a trit i a concis autorul+
Semnul exclamrii 9 :6:
" Semnul e$clamrii marc1eaz grafic o atitudine a vor'itorului, o stare sufleteasc+ Aceasta
poate fi: suferin a, 'ucuria, dezndedea, admira ia, regretul, dezapro'area, ciuda etc+ Conte$tul
are un rol foarte important &n identificarea corect a acestei stri+
" Semnul e$clamrii marc1eaz conturul interna ional al unui enun e$clamativ, dar i
participarea afectiv a autorului, accentu:nd sentimentele e$primate; poate marca i adesarea
direct i evocarea unei personalit i istorice din trecut
" Prezen a propozi iilor e$clamative &ntr0un te$t narativ%c:nd nu apar in personaulor(
indic implicarea afectiv a naratorului, iar &ntr0unul liric reprezint o marc a eului liric+
3n am:ndou situa iile, propozi iile e$clamative, imprim te$tului o not puternic
de su'iectivitate+
,ormule de utilizat:
" Semnul de e$clamare vine s nuan eze+++
" Semnul de e$clamare eviden iaz+++
" Semnul de e$clamare scoate &n eviden +++
" Semnul de e$clamare e$teriorizeaz starea de spirit a eului liric+++
Semnul interogrii 9 :7:
" Semnul interogrii e$prim o implicare afectiv puternic: indoial, nedumerire, uimirea,
emo ia, surpriza, furia, dilema, incertitudine, cutare fe'ril, suferin a, ne1otr&rea, indignarea
etc+
" Semnul interogrii marc1eaz conturul intona ional al unui enu interogativ, eviden iaz
starea de incertitudine sau starea meditativ a eului liric%&n func ie de situa ie(:
19
,ormule de utilizat
" Semnul de interogrii provoac un interes+++
8odel:
2lorile surind &n tain;
@are ce0ar sur:de ele,
Semnul de interogrii relev starea de revela ie, de surprindere, pe care o trie te eul liric &n
raport cu personificarea 2lorile surind+ Semnul mai e$prim i o &ncercare a eului liric de a gsi
un rspuns, de a e$prima o nedumerire+
+unctul i virgula 9 :;:
" Punctul i virgula marc1eaz ezitarea autorului de a trece la alt segment de comunicare, el
face o legtur &ntre cele enun ate anterior i cele ce urmeaz s fie spuse &n comunicare+
8odel:
2lorile surind &n tain;
Punctul i virgula marc1eaz final unei descrieri a cadrului de natur, realizat printr0o stare
calm, feeric i trecerea la un alt segment de comunicare+
Texte +rogramatice :
Avizul:
20
Aviz
La 49 ianuarie, la ora 49+88, in sala de festivitati a Liceului Teoretic .Ale$andrul cel
'un. va avea loc o serata literara dedicata marelui poet, Ai1ai )minescu+Serata e
organizata de cenaculul 6uceafarul.Sint invitati toti cei indragostiti de versurile lui
)minescu+

Cenaclul 6uceafarul
Cererea:
Cererea este documentul prin care ne adresam oficial cu o rugaminte formulata in text. Aici
la fel trebuie sa indicam adresatul, data si semnatarul.
Cererea trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
Asezarea corecta a textului in pagina
La o distanta de 5, 6 cm de marginea superioara a foii, se scre cu majuscula formula
de adresare urmata in mod obligatoriu de virgula.
Prima unitate din alineat are scopul de a prezenta subsemnatul cu numele si
prenumele complet.
rmeaza formula de precizare a statutului solicitantului din cerere cu datele sale
generale de identificare.
Pina a data si a semna cererea, recomandam utilizarea unei formule de inc!eiere
rmeaza semnatura solicitantului si data redactarii.
"ntroducerea formulei de invocare a destinatarului.
Cererea se scrie sau se tipareste pe o foaie de format A#.
$xemplul unei cereri:
%omnului %irector de &estival
'"mportanta profesorilor(,
)icolae *arzarescu
%omnule %irector,
21
+ubsemnatul, ,!eorg!e -logger, elev in clasa a "./a din L"ceul 0eoretic 1+tefan cel 2are(,
satul ,ordinesti, raionul $dinet, va rog acceptati inscrierea mea ca participant cu drepturi
depline la concursul de preselectie a finalistilor etapei republicane a &estivalului '"mportanta
profesorului(, sectiunea 'Creatii proprii(.
*a informez cu certitudine ca, la aceasta etapa, ma voi prezenta cu trei poezii si doua
eseuri proprii la tema expusa in genericul festivalului.
34 iunie 4335
6+emnatura7 ,!eorg!e -logger
C/
C"%ul reprezint primul contact cu viitorul anga$ator <ti5i s scrie5i C"%ul potrivit pentru a v
asigura urmtorul post7
(egul elementar la redactarea unui C":
C/0ul dvs+ este scris pentru viitorul angaator, nu pentru dumneavoastr+ C/0ul dumneavoastr tre'uie s
fie relevant, concis <i, &n primul r:nd, )ine structurat+
Ce tre)uie s includ C"%ul dumneavoastr7
#ate personale <i de contact
!nforma;ii despre educa;ie, cursuri de instruire <i programe de studiu &n strintate %dup caz(
)$perien;a de munc &n ordine invers cronologic
Competen;e lingvistice, cuno<tin;e de folosire a computerului
Alte competen;e, cuno<tin;e, certificri <i licen;e
Permis de conducere
Ce nu sunte5i o)liga5i s scrie5i n C"7
>u sunte;i o'liga;i s scrie;i detalii personale, cum ar fi: se$ul, starea civil, numrul de copii, starea de
sntate <i informa;ii despre cazierul udiciar+
= sfaturi utile pentru C"%ul dumneavoastr
*i5i pregti5i s explica5i fiecare detaliu al C"%ului dumneavoastrPute;i discuta &n detaliu fiecare
element al C/0ului pe parcursul interviului+ Ar tre'ui s <ti;i ce a;i scris, dar nu s memora;i+
22
(edacta5i mai multe C"%uri 2iecare companie este diferit <i caut, de asemenea, candida;i cu
competen;e specifice+ Adapta;i0v C/0ul &n func;ie de pozi;ia pentru care aplica;i+
+stra5i C"%ul actualizat>u pute;i <ti niciodat ce oportunitate de munc vi se ive<te+ 2i;i pregti;i <i
actualiza;i0v C/0ul pentru a nu fi devansat de alt contracandidat la postul respectiv+
+rocura
P7@C?7Q
5866
%localitatea(
Prin prezenta procur 6666666666666666666666666, &n persoana 66666666666666
%denumirea <i locul aflrii pers+ ur+( %n+p+p+, func;ia(
activ&nd &n 'aza666666666666666666666666, &l &mputernice<te pe 66666666666666
%statutului, 1otr&rii, etc+( %n+p+p+(
seria 'uletinului666666666666666 , nr+ id+66666666 , eli'erat pe P666 O6666666666665886
%c&nd a fost eli'erat(
66666666666666666666 , s &nc1eie contractul 66666666666666666666666666 cu condi;iile
%organul care a eli'erat( %de indicat o'iectul contractului(
%de indicat condi;iile contractului, sau fraza Pla alegerea luiO(
<i s &ndeplineasc toate ac;iunile necesare, legate de &ndeplinirea acestei &nsrcinri+
Prezenta procur se eli'ereaz pe un termen de 666666666666666666,66666666666666666666
%cu drept de su'stituire sau fr drept de su'stituire(
Semntura66666666666666666
L+R+
8escrierea Textelor ,iterare sau a speciilor literare
>enul liric
23
8oina
0 are caracter anonim %nu are un autor cunoscut(;
0 are caracter oral %s0a transmis din genera;ie &n genera;ie prin viu grai(;
0 are caracter colectiv %este opera mai multor autori anonimi(;
0 are caracter sincretic %se im'ina muzica, poezia si dansul( +
0 reprezint lirica refle$iv % c&ntec al omului singuratic(;
0 reliefeaz tumultul sufletesc;
0 stil oral;
0 mare simplitate le$ical+
Sugestii de receptare:
0 sentimentele dominante s&nt e$primate su' forma unui monolog sau a unui dialog cu elementele
naturii;
0 motivele poetice pregrante s&nt dorul, motivul codrului, armonia om I natur;
0 implica;iile suflete<ti ale #oinei s&nt cu tonalitate trist, duioas;
8efinitie:
#oina este o specie a liricii populare, specific poporului nostru, &n care sunt e$primate direct
cele mai variate sentimente: dor, triste;e, iu'ire, ur impotriva asupritorilor, &nstrinare, regret,etc
Clasificarea:
de dor;
de ale;
de dragoste;
de 1aiducie;
de instrainare;
pastoresti;
de ctnie+
+articulariti:
0 e$plica;ia titlului <i a versului invoca;ie P2runz verde deS.;
0 lirismul discursului poetic oscileaz &ntre triste;e <i speran;;
24
0 te1nici specifice discursului oral: e$clama;ii, vocative, repeti;ii, formule consacrate,
imperative, interoga;ii;
0 procedee artistice %epitet, compara;ie, personificare, inversiune, invoca;ie retoric(;
0 elemente prozodice % vers tro1aic, monorim/ rim &mperec1eat, msur alternant(+
(eprezentan5i:
/+ Alecsandri P#oine.
A+ )minescu P#oin.
@+ Doga P#oin+ >oi.
)$+: )u nu strivesc corola de minuni a lumiiTT de Lucian -laga
Specii ale genului liric:
?/legie0specie a genului liric cult, meditative, care e ptruns de o triste;e, melancolie, ale,
dezndede printr0o filosofe profund, intr0o atmosfera de ad&nci framintari e$istentiale%sin
prezente metafore si sim'oluri+(+ )$+: ,,Trecut0au aniiTT de Ai1ai )minescu, ,,44 elegiiTT de
>ic1ita Stanescu
?(omanta0 cantec specific doar rom:nilor, trist,melancolic, sentimental+
?!editatie0 specie a genului liric, cu caracter filosofic in care sint puse pro'leme , teme mari,
legate de e$istenta omului: 'inele, raul, %societatea( trecerea timpului, conditia geniului, viata,
nasterea, moartea0 ca element al destinului+ )$+: ,,La steauaTT de Ai1ai )minescu, ,,#e ce0as fi
tristTT de Tudor Arg1ezi
?Satira0 specie a genului liric in care sunt 'iciuite defectele morale ale oamenilor sau ale
societatii cu intentii moralizatoare+ )$+: ,,Satira #u1ului meuTT de D+Ale$andrescu; ,,@ scrisoare
pierdutaTT de !+L+ Caragiale
?/pistola0 specie a genului liric in versuri apartinind poeziei didactice, in care se trateaza un
su'iect filosofic moral, artistic etc+ su' forma de scrisoare+
?&dila0 specie de poezie lirica si erotica din sfera poeziei 'ucolice in care este prezentata
dragostea in cadrul rustic; 'ucolica+

%oezie cu forma fi,a:
?Sonetul0 specie a genului liric alcatuit din dou catrene si trei ter;ene, ultima fiind cu un
continut de mesa+ )$+: ,,Cand insusi glasulTT de A+ )minescu
25
?(ondelul0 specie a liricii fi$e ,constituita din 4* si 4= %lit+ univers+( versuri si cu un refren, care
desc1ide poezia si care este reluat la milocul si la sfirsitul ei+ )$+ ,,7ondelul rozelor de augustTT
de A+ AacedonsKU
?>azelul0 specie a liricii culte cu forma fi$a alcatuita din 9049 disti1uri, originala in literaturile
orientale; in care fiecare al 50lea vers al strofelor rimeaza cu 4 disti1+
?>losa0 specie a liricii culte filosofice de forma fi$a ce este alcatuita din atitea strofe cite
versuri cuprinde ! , fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare, iar ultima e
prima inversata+ )$+: ,,DlossaTT de Ai1ai )minescu
?1da: e specia genului liric in care se elogiaza, se preamaresc fapte eroice, trasaturi deose'ite
ale unor personalitati, avand un caracter solemn, prin care poetul isi e$prima sentimentele de
admiratie fata de patrie, fata de lim'a materna, fata de o idee, fata de natura sau arta etc+ @da a
aparut in Drecia antica+ )$+: ,,@da ostasilor romaniTT de /+ Alecsandri, ,,@da simplissimei floriTT
de L+-laga

>enul epic )$+: ,,!onTT de Liviu 7e'reanu
Specii ale genului epic:
?+oem0 specie a genului epico0lirica, alcatuita din mai multe episoade de intindere mare, in care
se evoca fapte glorioase din istoria unui popor, cu unul sau mai multe personae a$ate in urul
unui erou e$ceptional, legendar+ )$+: ,,!liadaTT de Lome
?+oemul eroic: e o specie a genului epic, in versuri, de proportii mai mari decat 'alada, dar mai
mici decat epopeea+ Poemul eroic evoca fapte istorice sau legendare dn trecutul unui popor,
punand accent pe figura unui erou e$ceptional, care se detasaz dintre alte personae cu insusiri
deose'ite, pe care acesta le domina+ )$+: ,,#um'rava rosieTT de /+ Alecsandri su'intitulat de
poet ,,Poem istoric I 4=VNTT, care se refera la personalitatea e$ceptionala, legendara a lui Stefan
cel Aare si la victoria pe care acesta a repurtat0o in lupta impotriva polonezilor
?@alada0 specie a genului epic in versuri in care sint descrise real, fantastic sau mi$t, momente
incordate, de regula tragice, din viata unui popor %fapte neo'isnuite, intimplari dramatice din
trecutul istoric, social, national(+ )$+: ,,Toma AlimosTT, ,,AioritaTT I 'alade populare, ,,Aistretul
cu colti de argintTT de St+ Augustin #oinas I 'alada culta
?+ovestirea0 specie a genului epic in proza, in care se descrie o intimplare, un fapt real din viata,
in care actiunea se petrece intr0o perioada de timp nu prea mare+ )$+: /olumul de povestiri
,,Lanul AncuteiTT de A+ Sadoveanu
G@asm0 specie a genului epic, cu elemente fantastice supranaturale care sim'olizeaza fortele
'inelui si ale raului in lupta pentru sau impotriva fericirii omului+
?+oveste0specie a genului epic in proza in care se relateaza intimplarile fantastice ale unor
personae imaginare in lupta cu personae nefaste in care 'inele triumfa+
26
?Snoava0 specie a genului epic in proza, de dimensiuni mici, care ironizeaza viciile societatii si
ale oamenilor %minciuna, lasitatea, lenea, mindria, aviditatea, avaritia(
?,egenda I secie a genului epic in versuri sau in proza in care se impleteste armonios realitatea
cu fantasticul, in care se e$prima geneza unui lucru, fiinta, fenomen, eveniment, istorie, eroi
?-uvela0 specie a genului epic in proza de dimensiuni mai mari decit sc1ita si mai reduse ca
romanul %cu un fir narativ(, in care este prezentat un episod, un eveniment de mare importanta
din viata personaului principal )$+: ,,Aoara cu norocTT de !oan Slavici
?ScAita0 specie a genului epic in proza de dimensiuni reduse ce infatiseaza o intimplare scurta,
dar caracteristica unui persona )$+: ,,Aomente si sc1iteTT de !+L+ Caragiale
?(omanul: e specia genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune comple$a ce se poate
desfasura pe mai multe planuri, cu personae numeroase a caror personalitate e 'ine
individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile de caracter si de intamplarile ce
constituie su'iectul operei+ )$+ ,,AorometiiTT de Aarin Preda
>enul dramatic )$+: ,,7azvan si /idraTT de -ogdan Petriceicu Lasdeu
Specii ale genului dramatic:
?Comedia0 specie a genului dramatic, in versuri ori in proza, cu un conflict comic, ce
satirizeaza viciile omenesti si sociale, avind deznodamint vessel si caracter moralizator+ )$+: ,,@
scrisoare pierdutaTT
?8rama0 specie a genului dramatic in proza, plasata intr0e comedie si tragedie , avind conflicte
puternice intre personae, conceptii si actiuni cu deznodamint grav )$+: ,,7azvan si /idraTT I
drama istorica, ,,Aesterul AanoleTT I drama de idei+
GTragedia0 specie a genului dramatic in versuri sau in proza, care are conflicte puternice,
actiune grava si deznodamint tragic+ )$+: ,,AntigonaTT de Sofocle
27