Structură

Iată o descriere simplă a acestui tip de text: Textul argumentativ reprezintă un text care are
ca obiectiv susținerea sau „demontarea” unei ipoteze (o idee) cu ajutorul
unor argumente personale și subiective.

Ipoteza susținută trebuie argumentată în mod corespunzător, deoarece nu are un caracter

incontestabil și este posibil ca profesorul corector să nu fie de aceeași părere cu tine.

În plus, conform definiției, textul argumentativ trebuie să respecte o anumită structură,

aceasta reflectându-se și în modul în care sunt aranjate paragrafele în pagină.

Cuprins

 Ipoteza
 Argumentarea
 Concluzia/Încheierea

Textul argumentativ este este structurat astfel: 

 ipoteza expusă în primul paragraf;

 argumentarea dată de acceptarea sau respingerea ipotezei prin argumente ce
dezvoltă premisa inițială;
 concluzia reluată printr-un enunț ce rezumă argumentele.

1. Introducerea reprezintă ideea de la care se pornește și care trebuie argumentată.

2. Structura textului argumentativ vizează, în al doilea rând, argumentarea, aceasta

presupunând demonstrarea ipotezei cu ajutorul argumentelor. Acestea din urmă au
drept scop convingerea receptorului. Argumentarea propriu-zisă reprezintă partea cea mai
extinsă a unui text argumentativ.

3. La final, concluzia apare ca un rezumat al întregului demers argumentativ.

Pentru punctajul maxim al cerinței B subiectul I asigură-te că ai respectat structura textului

argumentativ.

Notă! În cazul textului pe care îl vei avea de scris pentru examenul de Bacalaureat, ipoteza
poate coincide cu enunțarea unei opinii personale față de problematica pusă în discuție.

Ipoteza
Ipoteza reprezintă ideea directoare ce trebuie justificată cu ajutorul argumentelor într-un
text argumentativ. Ipoteza poate fi expusă într-un mod foarte clar de către autor și astfel
devine o ipoteză exprimată explicit, în timp ce aceeași ipoteză se poate deduce pe parcursul
argumentației, devenind implicită.

Exemple de ipoteze expuse explicit pot fi enunțuri de tipul: „Practicarea unui sport este o
activitate complexă pentru trup și minte” sau „Prietenia este un sentiment reciproc, ca
urmare a unor afinități comune”. Așadar, justificarea ipotezei se realizează printr-o suită
de elemente abstracte, numite argumente.

Pentru a susține o ipoteză, se poate recurge la elemente de stil, precum comparația, care

evidențiază atât elementele comune, cât și diferențele, sau antiteza, care pune în opoziție
concepte și idei. Citatul poate, de asemenea, întări ideea directoare numită ipoteză.

Argumentarea
Argumentarea, element constitutiv al unui text argumentativ, presupune două etape.
Prima etapă se constituie din acceptarea sau respingerea ipotezei în timp ce a doua etapă
implică dezvoltarea ipotezei cu ajutorul argumentelor. Ambele sunt explicate în detaliu mai
jos.

Autorul unui text argumentativ prezintă fiecare argument folosind conectori logici,
ordonând părțile componente ale discursului argumentativ.

Elementele conectoare pot exprima analogia (de asemenea, așa cum, ca și, măcar

etc.), opoziția (ori … ori, sau … sau etc.), cauza (căci, pentru că, deoarece
etc.), consecința (așadar, prin urmare, deci, și atunci etc.) sau opinia (părerea mea este că
…, cred că …, voi arăta că … etc.).

De asemenea, argumentarea presupune demersuri

argumentative precum: argumentul de autoritate, ce vizează opinia unui expert citat
în textul argumentativ, argumentul pragmatic, ce implică un scop vizat (având drept
scop …), argumentul de reciprocitate, ce exprimă puncte de vedere simetrice (pe o
parte, … pe de altă parte) și argumentul de comparare (precum …, ca și …, ca și cum …
etc.).

Astfel, textul argumentativ se construiește urmând o succesiune logică a argumentelor,

apelând la judecăți ce pot susține sau respinge o ipoteză. De exemplu, o ipoteză ca „Prietenia
este un sentiment reciproc ca urmare a unor afinități comune” atrage argumente ordonate
succesiv după cum urmează:
(1) Prietenia este un sentiment, deoarece se sprijină pe afecțiunea reciprocă dintre oameni.
(2) Prietenia se bazează, de asemenea, pe idei și pasiuni comune, pe care oamenii le
împărtășesc.
(3) Așadar, prietenia reprezintă un sentiment sincer, ce produce o bucurie puternică.

Prin urmare, o bună argumentare este ilustrată atât prin argumente, cât și prin exemple,
precum: (1) Prietenul meu din copilărie este … sau mă ajută în situații precum … (2)
Punctele noastre comune sunt … (3) În compania prietenului meu, mă încearcă mereu un
sentiment de …
 Concluzia/Încheierea
Încheierea sau concluzia unui text argumentativ reprezintă un rezumat al argumentelor
și al exemplelor expuse anterior. În partea finală a unui text argumentativ, se revine
asupra ipotezei sau premisei, rezumându-se argumentele cele mai semnificative.

Un enunț despre prietenie ce poate reprezenta o concluzie poate fi următorul: „Prin urmare,

prietenia reprezintă, alături de iubire, cel mai frumos sentiment uman, bazat pe idei și
pasiuni comune, ce induce o bucurie de neegalat”.

O bună argumentare se încheie cu elemente conectoare precum: În concluzie, … Așadar,

… Prin urmare, … etc. În concluzie, textul de tip argumentativ se bazează pe o luare de
poziție, urmărind atât adeziunea la anumite idei, cât și convingerea receptorului de adevărul
din spatele unei ipoteze.

Conectori
Atunci când redactezi un text argumentativ este foarte important să ții cont și de elementele
conectoare/conectorii, care pot exprima diferite raporturi. Astfel, te poți folosi de adverbe,
conjuncții, prepoziții, locuțiuni sau expresii verbale pentru a exprima diferite idei. Există
două mari tipuri de conectori.

Tipuri de conectori

Cuprins

 1. După locul ocupat de argumentul pe care îl introduc

 2. După natura relației între secvențele discursive pe care le leagă:

1. După locul ocupat de argumentul pe care îl

introduc
 conectori care introduc teza: părerea mea este că, voi arăta că;
 conectori care leagă argumentele de tezele pe care le susțin: prin urmare,
așadar, în consecință, fiindcă, deoarece, întrucât;
 conectori care introduc argumente: căci, pentru că, de fapt, dovadă că, având
în vedere, de altfel;
 conectori care introduc primul argument: în primul rând, mai întâi de toate,
să începem prin, prima remarcă este că;
 conectori care introduc următoarele argumente: în al doilea rând, pe de
cealaltă parte, în continuare, în plus;
 conectori care introduc argumentul final: în ultimul rând, în fine, în final;
 conectori care introduc concluzia: concluzionând, în concluzie, așadar, în
încheiere.
 2. După natura relației între secvențele
discursive pe care le leagă:
 de analogie: și, de asemenea, adică, precum, ca și, ca și cum, asta amintește de, să
ne amintim de;
 de exemplificare sau ilustrare: de exemplu, de pildă, anume, să luăm în
considerare;
 de explicare: adică, altfel spus, mă refer la, vreau să spun, de fapt;
 de disjuncție: sau, fie, ori, exceptând, ceea ce exclude, spre deosebire;
 de opoziție, de rezervă, de rectificare, de respingere: dar, or, totuși, cu toate
acestea, în schimb, din contră, de fapt, în realitate, în timp ce, în loc să, nici, pe de o
parte, ceea ce contrazice, ceea ce interzice;
 de concesie: chiar dacă, cu toate acestea, totuși, să admitem totuși, în ciuda;
 de cauzalitate: pentru că, fiindcă, deoarece, căci, având în vedere, dat fiind că, din
moment ce, de aceea;
 de consecință: deci, în consecință, ca urmare, ceea ce implică, de unde decurge,
ceea ce antrenează, ceea ce ne trimite la, ceea ce produce, de frica, de teama;
 de finalitate (ca o consecință dorită): pentru ca, în speranța că, la urma urmei,
ca să, în consecință.

Sfaturi utile
Pentru a te ajuta să te pregătești așa cum se cuvine în vederea susținerii examenului de
Bacalaureat, echipa Liceunet.ro s-a gândit că ți-ar fi de mare folos și câteva sfaturi
practice de care să ții cont atunci când vei redacta propriul tău text argumentativ.

Cuprins

 Sfaturi practice
o Cum să eviți greșelile comune
o Limbajul specific, subiectiv
o Checklist
 Respectarea baremului pentru Bacalaureat
o Cerință
o Acordarea punctajului

Sfaturi practice
Este foarte important ca după ce ai terminat de scris un text de tip argumentativ să te
verifici pentru a vedea dacă ai respectat toți pașii importanți. Structura textului de tip
argumentativ, conectorii specifici folosiți și o concluzie pertinentă sunt doar câteva dintre
aspectele pe care trebuie să le iei în calcul atunci când faci lectura finală.
Pentru a veni în ajutorul tău, profesorii noștri din echipa Liceunet au alcătuit o listă cu cele
mai importante detalii de care trebuie să ții cont. Citește cu atenție elementele menționate
la Checklist la finalul textului argumentativ, iar după ce ai terminat de scris textul să te
verifici pe baza celor enumerate. Respectând reperele de aici, șansele de a obține punctajul
maxim sunt ridicate.

Un prim pas important atunci când creezi un text argumentativ este să te asiguri, de fiecare
dată când ai de răspuns unei asemenea cerințe, că ai înțeles exact mesajul și știi despre ce
trebuie să scrii. Pentru asta îți recomandăm să citești cu atenție enunțul, pentru că din
grabă sau din cauza emoțiilor este posibil să omiți să notezi anumite informații pe foaia de
examen.

În plus, dacă ai posibilitatea, îți recomandăm să te documentezi despre subiectul

respectiv înainte să începi să scrii pentru că îți va fi mult mai ușor să găsești argumentele
potrivite. Nu uita! Fiecare argument pe care îl enunți trebuie să fie însoțit de un exemplu
potrivit.

Totodată, îți recomandăm să plasezi argumentele de la cel mai puțin convingător la cel mai
convingător, întrucât, în felul acesta, îți vei evidenția mult mai bine opinia. Un text
argumentativ împărțit în patru paragrafe bine structurate este mult mai ușor de
urmărit, iar acest lucru va atrage atenția profesorului examinator.

După cum spuneam, este esențial să folosești argumente și exemple pentru a-ți susține
opinia, însă ai grijă să nu încarci textul cu informații de prisos. Cuvintele în plus pot duce la
un punctaj mai mic. 

Utilizează corect conectorii și nu uita că, oricare ar fi tipul textului pe care trebuie să-l scrii,
trebuie să ai obligatoriu o introducere și o concluzie, iar acestea să fie bine evidențiate.

Cum să eviți greșelile comune

Una dintre greșelile pe care mulți dintre elevi o fac atunci când redactează o argumentare
pentru școală este aceea de a nu respecta structura textului argumentativ. Astfel, dacă vrei
să primești punctajul maxim și să ai un text corect și complex din punctul de vedere al
structurii, asigură-te că ai introducere, argumente și o concluzie (4 paragrafe în total). 

De asemenea, nu uita de exemplele concrete care ar trebui să însoțească argumentele. Mulți

dintre elevi neglijează acest aspect, motiv pentru care sunt depunctați considerabil.

Mai mult decât atât, nu uita de conectorii specifici textului argumentativ. Este foarte util să-i
folosești pentru că astfel îți întărești argumentele, dar și pentru a-i dovedi profesorului
examinator că nu ai probleme de exprimare și știi cum să „ambalezi” informația pentru a
avea un text corect și convingător. În capitolul Conectori specifici găsești o întreagă listă
cu aceștia și situațiile în care poți să-i folosești.

Fii foarte atent la limbaj! Atunci când redactezi un text argumentativ trebuie să ai în

vedere că acesta este pentru școală sau pentru examenul de Bacalaureat, prin urmare,
limbajul nu trebuie să fie unul elevat, academic, însă nici unul colocvial.
Așadar, la final, recitește fiecare propoziție cu atenție și asigură-te că limbajul folosit de tine
este simplu și concis, iar exprimarea este corectă.

Pentru a evita toate aceste greșeli frecvente îți recomandăm câteva sfaturi utile:

 asigură-te că ai înțeles termenul abstract sau citatul primit;

 formează-ți o opinie. Gândește-te dacă ești pro sau contra afirmației pe care trebuie
să o argumentezi;
 notează pe o ciornă, schematic, argumentele (în felul acesta nu îți uiți ideile și îți va fi
mai ușor să structurezi informațiile în funcție de importanța lor);
 caută exemple solide care să-ți susțină argumentele (te poți folosi de experiențele din
viața de zi cu zi, de cărțile citite etc.);
 asigură-te că ai respectat structura textului argumentativ: introducere, două
argumente, concluzie;
 nu uita de conectorii specifici;
 la final, recitește textul pentru a fi sigur că nu ai greșeli de ortografie, punctuație sau
chiar greșeli de exprimare.

Limbajul specific, subiectiv

Din fericire, atunci când redactezi un text argumentativ nu ai nevoie de formulări

complicate sau de informații greu de reținut. Prin urmare, limbajul folosit de tine trebuie
să fie simplu, specific stilului tău personal de exprimare.

Ai grijă să nu cazi într-o extremă și să uiți că aceste texte sunt totuși pentru clasă (teme,
teste, teze) sau pentru examenul de Bacalaureat. Acordă o atenție sporită felului în care te
exprimi în textul argumentativ și semnelor de punctuație folosite. De asemenea, ironiile sau
glumele nu sunt binevenite și pot aduce depunctări.

Iată ce fel de limbaj a abordat o profesoară de limba română pentru redactarea unui text
argumentativ despre influența traducerilor asupra literaturii naționale:

„În primul rând, consider că niciodată o operă scrisă într-o limbă străină și tradusă apoi în
română nu va fi la fel de „bogată” în înțelesuri precum este atunci când se află în varianta
originală. Totuși, trebuie să admitem că ideile, evenimentele și profunzimea personajelor se
păstrează și în traduceri, chiar dacă nu în totalitate. În plus, chiar autorii români pot fi
ajutați și se pot simți inspirați citind traduceri, operele străine contribuind astfel la
îmbogățirea literaturii naționale ...”.

În ceea ce privește citatele, sfatul nostru este să folosești doar citate relevante

pentru ipoteză, de a căror corectitudine și sursă ești sigur. De asemenea, nu uita să
menționezi autorul citatului la sfârșitul acestuia sau la început printr-o formulare precum
„După cum a scris poetul Mihai Eminescu” sau „Conform lui Ion Creangă, ...”.

Dacă îți aduci aminte „ceva din Caragiale” despre literatură, dar nu ești sigur, cel mai bine
este să nu folosești citatul respectiv. Fie că alegi sau nu să folosești un citat reprezentativ,
acest lucru nu va influența punctajul final pentru subiectul I, cerința B, iar profesorul îți
poate acorda cele 20 de puncte și dacă folosești doar cuvintele tale pe parcursul întregului
text.

Important este să ai o ordonare logică a ideilor, să respecți structura și să folosești

argumente adecvate.

Checklist

La final, după ce ai terminat de redactat textul, asigură-te încă o dată că ai respectat

toți pașii.

Pentru a veni în ajutorul tău îți facem câteva recomandări:

1. Ai respectat enunțul cerinței;

2. Textul prezintă o introducere, argumente și o concluzie;
3. Argumentele sunt susținute de exemple sau citate;
4. Dacă folosești citate, acestea sunt exacte și menționezi autorul;
5. Textul tău este structurat în 4 paragrafe;
6. Ții cont de conectorii specifici;
7. Nu ai un text nici mai lung, nici mai scurt decât a fost precizat în cerință;
8. Exprimarea nu pune probleme, ci impresionează prin claritate, coerență, creativitate
și modul în care sunt formulate ideile;
9. Scrisul este lizibil și ușor de înțeles;
10. 0 greșeli de ortografie sau de punctuație.

Respectarea baremului pentru Bacalaureat

La examenul de Bacalaureat de la Limba și Literatura Română, subpunctul al doilea de la
primul subiect presupune redactarea unui text argumentativ în care să susții cu opinii
personale și exemple un citat sau o anumită idee regăsită în textul primit.

O bună metodă pentru a te familiariza cu structura acestui text este să consulți modelele pe
care profesorii noștri le-au redactat pentru a-ți veni în ajutor. 

În plus, trebuie să știi că toate textele de pe Liceunet.ro respectă cu strictețe cerințele de

la BAC, așa că vei putea învăța cum se rezolvă corect și complet acest subiect.

În vederea primirii celor 20 de puncte care se acordă pentru rezolvarea corectă a acestui
subiect, trebuie să te asiguri că ai respectat cerințele impuse. Profesorul corector te poate
depuncta pentru că nu ai respectat structura textului argumentativ, nu ai folosit elemente
conectoare, nu ți-ai exprimat opinia sau ai făcut câteva greșeli de exprimare.

Cerință

Iată cum sună cerința pe care au primit-o elevii de clasa a XII-a la examenul de
Bacalaureat din iunie 2022:
Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă întâlnirea cu o
personalitate (istorică, socială, culturală etc.) produce sau nu emoție, raportându-te atât la
informațiile din fragmentul extras din textul Doamna Elena Cuza de Nicolae Iorga, cât și la
experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea

corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare

(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea,
respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte

În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus

Acordarea punctajului

Iată cum arată baremul după care profesorii evaluează la examenul de

Bacalaureat:

‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct

– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate:
enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2
puncte = 4 puncte

‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2
puncte = 4 puncte

‒ valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe

din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui
argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte

‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct

‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial

adecvată – 1 p. 2 puncte

‒ respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2

sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct

‒ respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0 –1 greșeli ortografice și de

punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct

Rolul muzicii
Citește textul argumentativ despre rolul muzicii în viața tinerilor pentru a fi cât mai pregătit
pentru examenul de Bacalaureat pe care urmează să îl susții. Profesorii Liceunet au rezolvat acest
subiect, iar accesând materialul următor vei putea citi despre avantajele pe care le aduce muzica
și cum influențează această artă viața tinerilor.

Rolul muzicii în viața tinerilor

Cerința pe care au primit-o elevii olimpici de la profilul real la sesiunea specială a examenului de
Bacalaureat din data de 6 iunie 2017 a fost aceea de a redacta un text argumentativ despre rolul
muzicii în viața tinerilor.

Muzica are o importanță deosebită în viața noastră, a tuturor. Nu întâmplător, o întâlnim peste
tot: în magazine, în restaurante, chiar și în mijloacele de transport în comun. Ea are efect
terapeutic, putând schimba cu ușurință dispoziția oamenilor. Tinerii se înconjoară adesea de
muzică, aceasta ocupând un loc important în viața lor de zi cu zi.

În primul rând, muzica face adesea parte dintr-un anumit curent cultural sau dintr-o subcultură. A
adera la un anumit stil muzical semnifică, în general, aderarea la cultura de care acesta este
atașat. De exemplu, muzica rap face parte din cultura hip-hop, iar ascultătorii de
muzică rock sau metal fac și ei parte din propria comunitate. Astfel, tinerii își creează
sentimentul de apartenență la un grup anume, ceea ce îi face să se simtă mai puțin singuri.

În al doilea rând, muzica are efect terapeutic. Ea este adesea utilizată fie în cabinetele
psihologilor, fie în mod individual, deoarece are puterea de a modifica radical starea de spirit a
indivizilor. Când suntem îngrijorați sau furioși, a asculta muzică relaxantă, sau, dimpotrivă,
muzică agresivă (spre a încuraja descărcarea emoțională și exprimarea sentimentelor), ne
eliberează de stresul inițial. Terapia prin muzică este o metodă bine-cunoscută de tratament
pentru probleme emoționale sau de comportament.

În concluzie, muzica este deosebit de importantă în viața tinerilor. Astfel, ea ajută la stabilirea și
păstrarea unei identități într-o perioadă dificilă, de căutare de sine și formare a personalității. De
asemenea, muzica poate contribui la îmbunătățirea unei stări emoționale negative, prin
intermediul terapiei sau al ascultării individuale.

Școală