Eseuri structurate – Ion Creangă – ”Povestea lui Harap-Alb”

SCHEMĂ ESEU STRUCTURAT BASM – particularități ale unui text (epic) studiat, de Ion Creangă

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ/poetic/dramatic studiat, aparținând lui …….
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ/poetic/dramatic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar
sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ/poetic dramatic studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul narativ/dramatic studiat (de exemplu: acțiune,
conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj/ notații ale
autorului,/ procedee artistice, elemente de versificație etc).

INTRODUCE APARIŢIE Pentru a prezenta particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă, am ales basmul cult
RE ”Povestea lui Harap-Alb”.
Basmul „Povestea lui Harap-Alb” a fost publicat în anul 1877, în revista Junimii, „Convorbiri literare”.
GENEZĂ Pornind de la modelul basmului popular, Ion Creangă creează o operă originală, veritabil Bildungsroman,
după cum aprecia George Călinescu.
CUPRINS Reper 1
curent literar Basmul „Povestea lui Harap-Alb” se încadrează în realism fabulos.
Trăsătura care determină încadrarea în realism este dată de faptul că în basm este proiectată lumea
Specie humuleșteamă, oglindită însă în mod fabulos: personajele au comportamentul oamenilor din satul natal al
literară autorului. Însujși Harap-Alb se comportă ca un flăcău de la țară, după cum afirma George Călinescu. Cei cinci
prieteni, Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă sunt oameni cu defecte întâlniți în lumea reală.
Defectele lor însă devin calități în împrejurările în care este pus Harap-Alb, care se dovedește un bun prieten.
Trăsătura care determină încadrarea basmului în fabulos este dată de faptul că timpul și spațiul își pierd
coordonatele în basm. Incipitul basmului, ”Amu cică era odată într-o țară” proiectează acțiunea în timp și
spațiu mitice.

Reper 2 Tema basmului constă în confruntarea dintre rău şi bine, în deznodământ binele fiind victorios.
tema- titlu Protagonistul, Harap-Alb, după o ce este pus la încercare de tatăl său la pod, porneşte spre Împăratul Verde
2 secvenţe pentru a deveni împărat, pentru a-l face mândru pe tatăl său, craiul.
O secvenţă narativă semnificativă în realizarea temei este secvenţa în care Harap-Alb, păcălit de spân, intră
în fântână pentru a se răcori. În acest moment spânul îşi arată adevărata faţă, luându-i identitatea, reprezentată

1
 Eseuri structurate – Ion Creangă – ”Povestea lui Harap-Alb”
de haine, de paloş și de ”carte”. Pe paloș crăişorul îi jură credinţă spânului până va muri şi iar va învia
(condiţie paradoxală de scăpare de sub puterea jurământului). Din acest moment, crăişorul devine Harap-Alb,
sluga spânulu. Din această poziție își va dovedi calităţile de bun conducător. Această secvenţă reprezintă intriga
conflictului epic privind devenirea protagonistului.
A doua secvenţă narativă semnificativă în realizarea temei este secvenţa corespunzătoare punctului
culminant. Întors de la Împăratul Roş după îndeplinirea probelor, Harap-Alb, fidel jurământului, vrea să i-o dea
pe fată spânului. În acest moment fata, ”farmazoană”, dezvăluie adevărata identitate a spânului, acesta tăindu-i
protagonistului capul cu paloşul pe care a jurat. Este momentul în care se rupe jurământul, condiţia
paradoxală realizându-se: Harap-Alb a murit şi a înviat, murind băiatul și născându-se bărbatul. Spânul este
pedepsit de cal (simbol al destinului, al norocului protector), care îl ridică în înaltul cerului de unde-i dă drumul,
spânul făcându-se mii fărâme. Deznodământul îl găseşte pe Harap-Alb în dubla ipostază de soţ şi împărat,
împlinindu-şi destinul hărăzit de Sfânta Duminică: de a fi un împărat iubit şi slăvit cum n-a mai fost altul.
Astfel, prin calităţile umane pe care le are, protagonistul trece prin tripla ipostază de naiv-învăţăcel-învăţat,
împlinindu-se şi împlinind dorinţa tatălui, care l-a şi determinat să plece la drum.

Reper 3 Componentele relevante în realizarea temei sunt incipitul și finalul și perspectiva narativă.
2 Incipitul şi finalul realizează intrarea şi ieşirea cititorului din lumea basmului, însoţit de povestitor. Incipitul
componente basmului, „amu cică era odată într-o ţară un împărat care avea trei feciori” are rolul de a ne introduce din timp
relevante în real (amu –acum) în timp fabulos (era odată – indicativ imperfect cu valoare continuă, durativă, determinând ca
realizarea timpul să devină mitic).
temei Finalul basmului ne scoate din lumea extraordinară a acestor valori: „Iară pe la noi, cine are bani, bea şi
mănâncă, iară cine nu, se uită şi rabdă.” Cu o tonalitate jovial-amară (veselă și tristă, în același timp), naratorul
ne pune astfel în faţa unui fapt concret: lumea reală nu este o lume în care valorile pozitive să-şi găsească locul.
Perspectiva narativă este obiectivă, dindărăt, naraţiunea fiind la persoana a III-a, în care naratorul ştie mai
mult decât personajul. De asemenea, naratorul este implicat, fiind permanent alături atât de cititor, cât şi de
personaj, după cum observăm din secvenţa: „ Eu sunt dator să spun povestea şi vă rog să ascultaţi.”
ÎNCHEIERE Aprecieri Aşadar, basmul „Povestea lui Harap-Alb” este „un chip de a dovedi că omul de soi bun se vădeşte sub orice
critice strai şi la orice vârstă”, după cum observa George Călinescu.
675 cuvinte

2
 Eseuri structurate – Ion Creangă – ”Povestea lui Harap-Alb”

SCHEMĂ ESEU STRUCTURAT BASM– construcţia personajului

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcţie a unui personaj dintr-un text naratiuv/dramatic
studiat, aparținând lui….

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales prin două episoade/secvenţe comentate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale nuvelei, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu:
acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final, tehnici narative, instanţe ale comunicării narative,
perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

INTRODU APARIŢIE Pentru a prezenta particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ion
CERE Creangă, l-am ales pe Harap-Alb din basmul cult ”Povestea lui Harap-Alb”.
Basmul „Povestea lui Harap-Alb” a fost publicat în anul 1877, în revista Junimii, „Convorbiri literare”.
GENEZĂ Pornind de la modelul basmului popular, Ion Creangă creează o operă originală, veritabil Bildungsroman, după
cum aprecia George Călinescu.
CUPRINS Reper 1 Harap-Alb este protagonistul actant al basmului „Povestea lui Harap-Alb”, personaj eponim, pozitiv, prezent în
prezentarea toate momentele conflictului epic. Acesta este personaj rotund, construit din calităţi şi defecte: este milostiv şi milos,
statutului respectuos, prietenos, optimist, dar şi naiv, plângăcios, uneori deprimat.
social, Ca statut social, protagonistul este surprins în triplă ipostază: este crăişor (mezinul craiului), Harap-Alb (slugă) şi
psihologic, împărat (stăpân). Acesta parcurge un drum inițiatic, confruntându-se cu răul necesar: spânul. Harap-Alb porneşte
moral etc al spre Împăratul Verde pentru a deveni împărat. Trecând prin pădurea-labirint, întâlneşte răul necesar, spânul, de care ar
personajului fi trebuit să se ferească, după cum l-a sfătuit tatăl său. Viclenia spânului învinge însă naivitatea crăişorului. Identitatea
ales; îi este luată de spân la ieșirea din fântână. Ajuns la Împăratul Verde, Harap-Alb trebuie să aducă salăţi din grădina
ursului, pielea cerbului cu pietre nestemate şi pe fata Împăratului Roş. Ajutat de Sfânta Duminică, de cal, de furnici,
albine şi de cei cinci prieteni (Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă), Harap-Alb reuşeşte să ducă la
îndeplinire sarcinile.
Reper 2 Harap-Alb este asemenea unui flăcău simplu de la ţară (G. Călinescu), care, datorită calităţilor pe care le are,
Evidenţiere reușește să depășească încercările la care este supus. Respectarea cuvântului dat și prietenia sunt calitățile care îl

3
 Eseuri structurate – Ion Creangă – ”Povestea lui Harap-Alb”
a a două ajută să depășească piedicile ce îi apar în cale.
trăsături ale Trăsătura care consider că îl individualizează pe Harap-Alb este loialitatea, respectându-și până la capăt cuvântul
personajului dat.
ales prin O secvență semnificativă în ilustrarea loialității este cea în care Harap-Alb intră în fântână. Închis de spân în fântână,
câte o Harap-Alb jură pe paloș că îi va fi credincios spânului până va muri și iar va învia. De la spân primește probele care
secvenţă/ trebuie să ducă la pierzania lui, probe pe care le depășește cu ajutorul prietenilor pe care îi câștigă onest. Harap-Alb va
scenă fi credincios spânului până în punctul culminant al basmului, când jurământul este rupt prin moartea și învierea eroului.
comentată Loialitatea este determinată nu de faptul că Harap-Alb îl respectă pe spân, ci de dorința de a duce la îndeplinire dorința
tatălui său.
A doua secvență semnificativă în construcția personajului este în punctul culminant al basmului. Întors de la
Împăratul Roș cu fata acestuia, Harap-Alb vrea să i-o dea spânului, pentru a-și respecta jurământul. Nici în ultimul
moment nu renunță la cuvântul dat, fiind pregătit să renunțe la ceea ce iubește. Însă fata dezvăluie adevărata identitate
a spânului. Harap-Alb este ucis de spân cu o lovitură de paloș, fiind înviat de fată cu ajutorul elementelor magice: apa
vie, apa moartă și smicelele de măr dulce. Spânul va fi ucis de cal. Harap-Alb, dezlegat de jurământ, va deveni soț și
împărat. Așadar, prin această metodă Harap-Alb reușește să scape de controlul spânului, care își arată adevăratul
caracter.

Reper 3 2 Elementele pe care le consider semnificative în construcția personajului sunt titlul și modalitățile de caracterizare.
elemente Titlul basmului conține numele personajului eponim, ilustrând statutul său de protagonist. Acesta conține numele
semificative personajului, care este modalitate indirectă de caracterizare: Harap-Alb este un epitet oximoronic, ilustrând dubla
pentru ipostază a personajului, de slugă-stăpân : harap înseamnă negru, supus, camuflat, slugă; alb înseamnă stăpân,
constr victorios.
personajului Personajul este caracterizat direct de celelalte personaje din basm. Sfânta Duminică i se adresează cu „luminate
crăişor”, spunându-i „ai să ajungi împărat, care n-a mai stat altul pe faţa pământului aşa de iubit, de slăvit şi de
puternic”. Harap-Alb este caracterizat indirect, prin limbaj: „din copilăria mea sunt deprins a asculta de tată”.
ÎNCHEIE Aprecieri Aşadar, basmul „Povestea lui Harap-Alb” este „un chip de a dovedi ca omul de soi bun se vădeşte sub orice strai şi la
RE critice orice vârstă”, după cum observa George Călinescu. Protagonistul dovedeşte faptul că, dacă eşti loial, perseverent,
prietenos, milos, respectuos şi uneori vesel, poţi depăşi piedicile ivite pe drumul vieţii. Însă cel mai important aspect
este cel care îl determină pe Harap-Alb să plece pentru a deveni împărat: dorința fiului de a-și mulțumi tatăl.