28 martie - Simulare națională

Cuprins

 Subiectul I (real și uman)

 Subiectul II (real și uman)
 Subiectul III 
o Real
o Uman

Subiectul I (real și uman)

Citește fragmentul din textul „Destăinuiri” de Profira Sadoveanu.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre

următoarele cerințe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței de multe ori. 6 puncte

2. Menționează două trăsături fizice ale Profirei Sadoveanu, utilizând informațiile din textul
dat. 6 puncte

3. Precizează orașul în care locuia George Topîrceanu în momentul colaborării la revista

coordonată de Garabet Ibrăileanu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din
textul dat. 6 puncte

4. Explică motivul pentru care, în copilărie, autoarea se sfiește de Topîrceanu. 6 puncte

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, relația dintre Topîrceanu și copiii familiei Sadoveanu, așa

cum reiese din textul dat. 6 puncte

Răspuns:

1. În text, secvența „de multe ori” este utilizată cu sensul de „adesea”, „frecvent”, „deseori”.

2. Două trăsături fizice ale Porfirei Sadoveanu sunt: nasul cam lung și tenul rozaliu.

3. În momentul colaborării la revista coordonată de Garabet Ibrăileanu, Topîrceanu locuia

la Iași („ieșean de adopțiune”).

4. Autoarea se sfia de Topîrceanu în copilărie fiindcă, sub privirile lui pătrunzătoare, se

simțea „transparentă”, având impresia că acesta îi cunoștea gândurile și sentimentele.
5. Citind textul dat, aflăm că între George Topîrceanu și copiii familiei Sadoveanu exista o
relație prietenească, iar autoarea declară că „pentru noi, venirea lui era întotdeauna o
sărbătoare”. Scriitorul se juca și inventa noi jocuri alături de copii, care apreciau „poetul și
omul de spirit, veșnic prezenți în ființa lui ca o coardă-ntinsă”.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă

păstrarea discreției în legătură cu viața privată este importantă sau nu,
raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul
Destăinuiri de Profira Sadoveanu, cât și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea

corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare

(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea,
respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.
6 puncte

Răspuns:

În fragmentul extras din „Destăinuiri”, Porfira Sadoveanu povestește cum una dintre
calitățile pe care tatăl ei, Mihail Sadoveanu, le aprecia cel mai mult la George Topîrceanu,
era discreția. Această discreție, spune ea, se manifesta atât în privința altora, cât și în cea a
propriei vieți, ceea ce-l învăluia într-o aură de mister. Este, așadar, importantă discreția în
legătură cu viața privată?

În primul rând, discreția manifestată în raport cu viața noastră privată poate evita posibile
neplăceri pentru noi înșine. De exemplu, dacă dezvăluim informații delicate în ceea ce ne
privește, iar persoana căreia i le-am oferit nu este de încredere, ele pot ajunge și la
„urechile” altora. O situație și mai gravă este aceea în care oamenii sunt șantajați în vederea
păstrării unor informații confidențiale.

În al doilea rând, discreția impune respect, întrucât ea reprezintă trasarea unor limite de
ordin personal, care separă viața noastră privată de cea publică. Lipsa ei poate avea
consecințe nefericite. Un exemplu este reprezentat de rețelele sociale și cantitatea de
informații pe care alegem s-o postăm, în condițiile în care ele pot fi făcute publice. În multe
cazuri, persoanele care au manifestat o lipsă de discreție pe rețelele sociale au ratat locuri de
muncă, întrucât au creat impresia neseriozității și pe cea a lipsei de integritate.

În concluzie, discreția în legătură cu viața privată este foarte importantă. Ea ne protejează

de cei care s-ar putea folosi de informațiile primite în interes personal. De asemenea, ea ne
ajută să creăm o impresie mai bună celor din jur, astfel încât să nu ratăm oportunități
importante.
Subiectul II (real și uman)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul din textul
„Idolul și Ion Anapoda” de George Mihail-Zamfirescu. 

Răspuns:

În fragmentul extras din „Idolul și Ion Anapoda”, de George Mihail-Zamfirescu, notațiile

autorului au mai multe roluri importante. În primul rând, ele stabilesc contextul, atmosfera
în care se petrece acțiunea, precum și aspectul decorului scenic, acestea fiind didascaliile
exterioare („S-a înserat [...] În casă e o atmosferă plăcută”, „Stau acum la masă”). În al
doilea rând, indicațiile scenice sunt menite să ajute actorii, ghidând jocul acestora: mimica,
gesturile, costumele („cu o figură surâzătoare”, „Râde îngânat, cu o jenă prefăcută”).

Subiectul III 
Real
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți
particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi. 30 de
puncte

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o
perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;

– analiza a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales
(de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice,
elemente de prozodie etc.).

Răspuns:

 Testament - Particularități ale textului poetic

 Flori de mucigai - Particularități ale textului poetic

Uman
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți
particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu. 30 de
puncte

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o
perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;

– analiza a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales
(de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice,
elemente de prozodie etc.).

Răspuns:

 Riga Crypto și lapona Enigel - Particularități ale textului poetic

 Joc secund - Particularități ale textului poetic
 25 ianuarie - Iași
Subiectele de pe această pagină au fost primite de elevii care au susținut simularea
examenului de Bacalaureat organizată de Inspectoratul Școlar Iași, în data de 25 ianuarie
2022.

Cuprins

 Subiectul I (real și uman)

 Subiectul II (real și uman)
 Subiectul III (real și uman)
o Real
o Uman

Subiectul I (real și uman)

Citește fragmentul din textul „Iubirea, în volumul Impudoare. Despre „eu” va fi vorba” de
Gabriel Liiceanu.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre

următoarele cerințe cu privire la textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței face față. 6 puncte

2. Menționează ce este un edificiu afectiv în viața unei persoane, așa cum reiese din textul
dat. 6 puncte 

3. Precizează modalitatea de a reînvia, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă

din textul citat. 6 puncte 

4. Explică motivul pentru care, în viziunea autorului, experiența iubirii este unică. 6 puncte 

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, un aspect ce definește identitatea noastră ca inși, potrivit

informațiilor din textul-suport. 6 puncte

Răspuns:

1. În text, secvența „face față” este utilizată cu sensul de „rezistă la...”, „se confruntă cu...”,
„înfruntă”.

2. Prin expresia „edificiu afectiv”, Gabriel Liiceanu asociază un grup de oameni pe care-i
iubim necondiționat cu un element protector, manifestat de-a lungul existenței noastre. El
sugerează faptul că dragostea purtată acestor oameni are efecte vizibile și asupra noastră,
ajutându-ne să depășim cu succes greutățile vieții.
3. Pentru Gabriel Liiceanu, „reînvierea” se referă la capacitatea noastră de a exista după
moarte, în condițiile în care facem parte din „edificiul afectiv” al celor rămași în viață. Prin
iubirea pe care acești oameni ne-o poartă și modul în care acest sentiment îi formează,
înfrumusețându-i mereu, existența noastră continuă, deși într-o altă formă: „a fi purtat la
nesfârșit în memoria celor care te-au integrat, ca să poată traversa viața, în edificiul lor
afectiv”.

4. Pentru Gabriel Liiceanu, unicitatea iubirii este dată de „amprente pe care fiecare cuplu le
lasă în urma sa, pentru ca, după desenul lor inconfundabil, el să poată fi recunoscut în
eternitate”. Prin această afirmație, autorul descrie modul în care doi indivizi, aduși
împreună, contribuie la o combinație unică de gesturi și manifestări ale iubirii. Fiindcă
acestea nu pot fi replicate de nimeni, ele proiectează cuplul în eternitate.

5. Potrivit informațiilor din textul-suport, identitatea noastră ca inși este dată de modul în
care simțim, precum și de felul în care iubim. Conform lui Gabriel Liiceanu, fiecare iubire
are unicitatea ei „absolută”, obținută prin intermediul „gestului fondator”, care reafirmă
identitatea noastră individuală, precum și pe cea de cuplu.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă

oamenii cu care interacționăm ne pot influența sau nu evoluția, raportându-te
atât la informațiile din fragmentul extras din textul Iubirea de Gabriel
Liiceanu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea

corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte 

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare

(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6
puncte

Răspuns:

Modul în care ceilalți acționează sau reacționează în interacțiunea cu noi este foarte greu,
uneori chiar imposibil de controlat. Astfel, pentru a avea control asupra modului în care
interacțiunea cu ceilalți ne influențează evoluția, trebuie să ne concentrăm, în primul rând,
asupra atitudinii noastre.

În primul rând, așa cum precizează Gabriel Liiceanu, a avea alături de noi persoane pe care
le iubim necondiționat (și care formează, potrivit autorului, un „edificiu afectiv”) ne
modelează personalitatea în mod decisiv. Astfel de persoane ne ajută să evoluăm, formând
în jurul nostru un „strat de protecție care ne ajută să trecem prin viață”. Este, însă, foarte
important să le permitem să facă acest lucru și să fim mereu deschiși către progres, atât în
plan fizic, cât și emoțional. 
În al doilea rând, avem nevoie de mai mult decât interacțiuni pentru a evolua, în adevăratul
sens al cuvântului. Iubirea purtată altora ne face mai buni, însă este nevoie și de o educație
emoțională corespunzătoare pentru a învăța să permitem sentimentelor pozitive să ne
influențeze în bine. De exemplu, Ana Blandiana a influențat evoluția multor persoane
datorită acțiunilor și proiectelor în care este implicată, reprezentând un model pentru
tânăra generație.

În concluzie, influența pe care interacțiunile cu ceilalți o are asupra modului în care

evoluăm depinde, în cea mai mare măsură, de noi înșine și de dorința de cunoaștere.

Subiectul II (real și uman)

Comentează textul „Sus” de Tudor Arghezi, în minimum 50 de cuvinte,
evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice. 10 puncte

Răspuns:

Tudor Arghezi este unul dintre cei mai cunoscuți poeți moderniști, acesta având o mare
influență în literatura română, abordând diferite teme și exprimându-și viziunea despre
lume în texte foarte cunoscute precum: „Testament”, „Flori de mucigai”, „Epigraf” etc. 

Prin intermediul mijloacele artistice se pune în evidență ideea poetică, astfel, între cele două
existând o relație foarte strânsă. Având drept temă principală vulnerabilitatea și
efemeritatea ființei umane, poezia „Sus”, de Tudor Arghezi, provoacă omul la curajul de a
înfrunta această slăbiciune în fiecare zi. Așadar, epitetele „omule de carne” și „lacrima
durută” au rolul de a accentua fragilitatea umană, în timp ce metafora „câinele tău, leul”
sugerează capacitatea perpetuă a omului de a se îmbărbăta. De asemenea, se observă
dispunerea textului într-o singură strofă, precum și folosirea ingambamentului.

Subiectul III (real și uman)

Real
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți
particularități de construcție a unui personaj dintr-un basm cult studiat. 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: 

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; 

– evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate;

– analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale textului narativ
studiat, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict,
modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative,
instanțe ale comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.).
Răspuns:

 Povestea lui Harap-Alb

Uman
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația
dintre două personaje într-un basm cult studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al celor două personaje;

– evidențierea evoluției relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe
comentate;

– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj ale basmului cult studiat,
semnificative pentru evoluția relației dintre personaje (de exemplu: acțiune, conflict,
modalități de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative,
instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Răspuns:

 Povestea lui Harap-Alb

26 ianuarie - Constanța
Subiectele de pe această pagină au fost primite de către elevii care au susținut simularea
examenului de Bacalaureat organizată de către Inspectoratul Școlar Județean Constanța, în
data de 26 ianuarie 2022.

Subiectul I
Citește fragmentul din textul „Jurnal de vacanță” de Mircea Eliade.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre

următoarele cerințe cu privire la textul dat. 

1. Indică sensul din text al secvenței rezistă ispitei. 6 puncte

2. Menționează două dintre condițiile de călătorie pe care le enumeră tovarășul de drum al

autorului. 6 puncte

3. Precizează prima destinație la care face referire autorul, justificându-ți răspunsul cu o

secvență semnificativă din textul dat. 6 puncte 

4. Explică motivul pentru care omul suportă cu greutate frumusețea unui anumit peisaj. 6
puncte

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, motivele pentru care unele persoane poartă discuții

despre alte locuri decât despre cele pe care le vizitează în momentul în care călătoresc, așa
cum reiese din textul dat. 
6 puncte

Răspuns:

1. Sensul din text al secvenței „rezistă ispitei” este „face față tentației”.

2. Două dintre condițiile de călătorie pe care le enumeră tovarășul de drum al autorului

sunt: „pe noapte cu lună” și „în timpul festivităților”.

3. Prima destinație la care face referire autorul este Delta Dunării, așa cum reiese din
fragmentul: „În Delta Dunării, cineva îți vorbește despre Riviera”.

4. Omul suportă cu greutate frumusețea unui anumit peisaj din cauză că absolutul este greu
de „digerat” pentru ființa umană, întrucât nu se află în conformitate cu natura acesteia.
Autorul adaugă faptul că, tot astfel, omului îi este greu să „ducă” și alte astfel de manifestări
ale absolutului, precum: credința, dragostea sau etica.
5. Anumite persoane poartă discuții despre alte locuri decât despre cele pe care le vizitează
în momentul în care călătoresc, întrucât au nevoie să se laude cu ceea ce au văzut sau, pur și
simplu, apelează la amintiri ca mijloc de „conservare” a frumuseții prezente, copleșitoare.
Un alt motiv poate fi reprezentat de faptul că spiritul omului înclină către mai mult decât
are la dispoziție, precum și către regretul pentru ceea ce a trecut. Astfel, mulți au tendința de
a-și aminti locuri „mai frumoase” decât cel în care se află în momentul prezent.
 

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă

călătoriile reprezintă experiențe de învățare, raportându-te atât la informațiile
din fragmentul extras din textul Jurnal de vacanță de Mircea Eliade, cât și la
experiența personală sau culturală. 20 de puncte

Răspuns:

În fragmentul extras din „Jurnal de vacanță”, de Mircea Eliade, autorul face referire la
propriile experiențe de călătorie, menționând tendința oamenilor de a evita momentul
prezent. Astfel, în loc să trăiască frumusețea clipelor petrecute admirând peisajele din
călătoria actuală, ei preferă să se gândească la alte călătorii, care țin de trecut. Se poate,
astfel, învăța din experiența călătoritului?

Pe de-o parte, a fi prezent în orice activitate depusă este deosebit de important. În acest fel,
ne asigurăm că trăim intens experiența călătoriei și astfel, învățăm mult mai multe despre
locurile în care ne aflăm. Anumite informații nu se mai pot acumula retrospectiv în același
fel în care le-am fi asimilat în timpul experienței propriu-zise.

Pe de altă parte, faptul că ne amintim de călătoriile trecute, comparându-le cu cele care le-
au urmat, nu este întotdeauna un obicei prost, care ne împiedică de la a ne bucura pe deplin
de ceea ce vedem. Acest obicei poate trăda o gândire analitică, astfel încât, analizându-ne
experiențele ulterior manifestării lor, putem descoperi lucruri noi și dobândim o altă
perspectivă asupra evenimentelor pe care le-am trăit.

În concluzie, călătoriile sunt întotdeauna experiențe de învățare. Fie că ne propunem sau nu

să învățăm din ele, faptul că ieșim din mediul nostru cotidian și ne aventurăm într-un loc
nou, acestea ne vor învăța mereu câte ceva, atât despre destinația noastră, cât și despre noi
înșine.

Subiectul II
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, instanțele comunicării din fragmentul din
textul „Cântecul iubirii” de Liviu Rebreanu. 10 puncte

Răspuns:

În fragmentul extras din „Cântecul iubirii”, am identificat următoarele instanțe ale

comunicării: naratorul și personajele (moș Costan și Ileana). La început, acțiunea este
relatată de către un narator omniscient, omniprezent, detașat, neimplicat în evenimentele
care au loc în text. Apoi, însă, moș Costan preia rolul naratorului, însă, de această dată,
avem de-a face cu un narator participant la evenimentele relatate („A trecut potop de vreme
de atunci, dar îmi aduc aminte de ea, parcă numai ieri aș fi văzut-o.”).

Subiectul III
Real
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți
particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Lucian Blaga sau lui
Ion Barbu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: 

– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o
perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; 
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; 

– analiza a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales
(de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice,
elemente de prozodie etc.). 

Răspuns:

 Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

 Joc secund
 Riga Crypto și lapona Enigel

Uman
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți
particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Mihai Eminescu sau
lui Tudor Arghezi.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: 

– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o
perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; 

– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; 

– analiza a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales
(de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice,
elemente de prozodie etc.).

Răspuns:
 Luceafărul
 Floare albastră
 Testament
 Flori de mucigai
 27 ianuarie - Brăila
Aceste subiecte le-au primit elevii care au susținut simularea examenului organizată de
Inspectoratul Școlar Brăila, în data de 27 ianuarie 2022.

Cuprins

 Subiectul I (real și uman)

 Subiectul II (real și uman)
 Subiectul III
o Real
o Uman

Subiectul I (real și uman)

Citește următorul fragment: Bogdan Crețu, Ioana Pârvulescu: „Tu” le spun romanelor,
„dumneavoastră” poeziei, în revista Timpul, 6 octombrie 2021.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre

următoarele cerințe cu privire la textul dat. 

1. Indică sensul din text al secvenței crește în timp. 6 puncte 

2. Menționează ce reprezintă profesoratul pentru scriitoarea Ioana Pârvulescu. 6 puncte 

3. Precizează una dintre semnificațiile atribuite de către autoare educației, justificându-ți

răspunsul cu o secvență reprezentativă din textul dat. 6 puncte 

4. Explică motivul pentru care Ioana Pârvulescu preferă să trăiască în perioade diferite de
timp. 6 puncte 

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, atitudinea scriitoarei Ioanei Pârvulescu față de discipoli,

așa cum reiese din textul dat. 6 puncte

Răsăuns:

1. În text, secvența „crește în timp” este utilizată cu sensul de „se dezvoltă”, „evoluează”.

2. Pentru scriitoarea Ioana Pârvulescu, profesoratul reprezintă o importantă moștenire de

familie, întrucât mama ei fusese profesoară de liceu.

3. Una dintre semnificațiile atribuite educației de către Ioana Pârvulescu este cultivarea
spiritului. Aceasta declară că, pentru ea, educația este „o lume întreagă, dintr-o carte citită
de plăcere, e cartea pur și simplu” și implică „doar efortul de a citi: cărțile-cărți, oamenii cu
cetatea lor și problemele ei cu tot, viața”, încheindu-se abia „în ultima clipă a vieții”.

4. Ioana Pârvulescu preferă să trăiască în perioade diferite de timp fiindcă agreează ideea
învățatului din fiecare perioadă a istoriei („Să înveți de la oamenii fiecărei perioade câte
ceva. De la cei de pe la 1900, politețea inimii, altruismul,[...] de la interbelici, excelența,
libertatea femeii”).

5. În privința discipolilor, Ioana Pârvulescu declară că preferă să-i trateze pe aceștia ca pe

niște prieteni. În caz contrar, ea consideră că există riscul ca discipolii să devină, cu timpul,
„epigoni” (scriitori mediocri, care imită stilul celor consacrați). Ea insistă asupra
importanței experienței individuale când vine vorba despre alegerea unui stil și a
informațiilor expuse.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă

educația implică sau nu un proces continuu de învățare, raportându-te atât la
informațiile din fragmentul extras din textul „Tu” le spun romanelor,
„dumneavoastră” poeziei, interviu cu Ioana Pârvulescu, cât și la experiența
personală sau culturală. 20 de puncte 

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: 

- formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea

corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
14 puncte 

- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare

(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea,
încadrarea în numărul minim de cuvinte. 6 puncte 

Răspuns:

În fragmentul extras din interviul lui Bogdan Crețu cu scriitoarea Ioana Pârvulescu, aceasta
susține că, pentru ea, educația implică un proces continuu de învățare. 

În opinia mea, Ioana Pârvulescu are dreptate. Procesul educațional constă în pregătirea
oamenilor pentru a înfrunta viața, iar șirul experiențelor noastre se sfârșește numai atunci
când existența noastră încetează. Până în momentul morții, ne confruntăm cu situații
diverse, diferite și neașteptate, din care avem ocazia să învățăm lecții importante.

Pe de o parte, educația aduce beneficii tuturor, iar acest lucru este observat de Ioana
Pârvulescu încă de la vârsta fragedă de șase ani, moment în care așeza caietele de teză în
ordinea crescătoare a notelor. Responsabilitatea avută atunci o făcea să se simtă importantă.
Mult mai târziu, și-a dat seamă că educația seamănă cu o carte citită, plină de fel de fel de
personaje, plină de situații noi și dificile, dar toate având ca scop educarea fiecărui om:
„Cred că anii de formare durează până în ultima clipă a vieții, iar asta pentru că viața ne
pune mereu și mereu în fața unor situații noi și de obicei dificile.”
Pe de altă parte, educația înseamnă mai mult decât ceea ce se întâmplă în școli, iar
instituțiile nu vor putea crea niciodată cadrul propice pregătirii noastre în avans pentru
orice situație. Este datoria fiecărui om să fie atent la pregătirea sa, să fie curios și să
cerceteze diferite lucruri. Astfel, se începe un proces de autoeducare, mult mai valoros, ce
implică o continuă învățare.  

Așadar, putem concluziona faptul că Ioana Pârvulescu înțelege corect educația. Viața în sine
este un bun „profesor”, care ne oferă lecții importante în fiecare zi. Cu cât suntem mai
deschiși la noi oportunități de a învăța, cu atât mai mulți „profesori” vom avea.
 

Subiectul II (real și uman)

Comentează textul „Plumb de iarnă” de George Bacovia, în minimum 50 de
cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice. 10
puncte

Răspuns:

Volumul de debut al autorului, „Plumb”, a fost publicat în anul 1916, în timpul Primului
Război Mondial. Acest eveniment istoric a inspirat, cu siguranță, atmosfera sumbră a
poeziilor lui Bacovia, iar gândul la moarte, asociat zgomotului de tun („Vor auzi în tunuri, se
vor uita cum ninge...”), este provocat de realitățile crude ale acestui fapt istoric. 

Între idea poetică și mijloacele artistice există o strânsă legătură, căci cu ajutorul limbajului
artistic, poetul conturează universul liric, punând în evidența viziunea sa despre lume. În
poezia „Plumb de iarnă”, de George Bacovia, eul liric meditează asupra morții, idee
susținută de simboluri precum corbii („Și corbii azvârliți de-al nopților pustiu”) și noaptea.
Metafora-epitet „noaptea viforoasă” descrie ororile războiului, proiectate asupra psihicului
uman. Epitetul cromatic „frig violet”, alături de epitetul dublu „hohot sec, târziu” creează o
atmosferă morbidă, prefigurând apropierea morții. 
 

Subiectul III
Real
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți
particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Ioan Slavici.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o
perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

– comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat; 

– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru
textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit,
final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre
stilistice, limbaj etc.).

Răspuns:

 Moara cu noroc
 Mara

Uman
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți
particularități de construcție a unui personaj dintr-un tex narativ studiat,
aparținând lui Ioan Slavici. 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: 

- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; 

- evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvențe comentate; 

- analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj ale nuvelei studiate,
semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalități
de caracterizare, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale
comunicării narative, registre stilistice, limbaj etc.). 

Răspuns:

 Moara cu noroc
 Mara