Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă renunțarea la

conveniențele sociale poate fi sau nu o cale spre o comunicare autentică, raportându-te atât la
informațiile din fragmentul de interviu citat, cât și la experiența culturală.
Premisă: Comunicarea reprezintă un element fundamental al existenței umane care
presupune un schimb de informații dintre două sau mai multe persoane. Scopul comunicării
autentice este acela de a reuși de a ne înțelege pe noi înșine, de a fi sincer cu noi și de a arăta
atenție asupra noastră în fața altor persoane.
Introducere: În opinia mea, comunicarea este un lucru greu de realizat, fiind diferită pentru
fiecare persoană. Într-o discuție toată lumea ar trebuie să participe și să-și exprime opinia
pentru ca aceasta să fie autentică.
În primul rând, trebuie să intervină pentru a nu crea mislead signals atâta timp cât sunt
persoane interesate de subiect. Unul dintre receptori și-ar putea crea singur impresia că nu
este o prezență plăcută. Cel mai greu în a crea o comunicare autentică este atunci când cele
două persoane se întâlnesc pentru prima dată. În acest caz, conversația ar putea fi
neobișnuită.
Un exemplu potrivit ar fi dialogul din fragmentul din Tu, Nichita de Mircea Cărtărescu.
Naratorul povestește în ipostaza receptorului, din tinerețea lui, contextul în care a întâlnit unul
dintre oamenii pe care îi admiră și îi respectă cel mai mult. Impresia pe care i-a creat-o Nichita
Stănescu a fost una așa de puternică, încât tânărul a rămas fără cuvinte. Acest lucru i-a indus o
stare de nesiguranță, dar a încercat să se poarte prietenos. Acest gest din partea lui Nichita
Stănescu este un exemplu de comunicare autentică, în care și-a dorit să renunțe la formalități
pentru a discuta și vorbi la fel ca în fața unui prieten drag.
În al doilea rând, comunicarea nu trebuie întotdeauna să fie numai cu ajutorul cuvintelor. Unul
dintre cele mai frumoase căi de comunicare care există este cea creată cu ajutorul semnelor.
Acest lucru arată faptul comunicarea nu se rezumă doar la statutul de cuvinte, ci și al
gesturilor. Un exemplu potrivit ar fi Charlie Chapline. Fiind actor cel mai important lucru este
comunicarea cu publicul și crearea senzațiilor. Acest actor a reușit să amuze specatorii și să
creeze senzații de fericire fără a vorbi un cuvânt de-a lungul carierii sale în actorie.
În concluzie, comunicarea este unul dintre elementele fără de care omul nu poate trăi, aceasta
ajutând la dezvoltarea personală, încrederea în sine și în cunoașterea altor oameni.
Comunicarea autentică se realizează atunci când membrii conversației se acceptă așa cum
sunt unul pe altul, conectându-se găsind subiecte și interese comune.