Colegiul Național „Petru Rareș”, Piatra-Neamț

Disciplina: Filosofie
Anul școlar: ........
Clasa: a XII-a .....
Nume și prenume elev ..............................
2. Morala
2.1. BINELE ȘI RĂUL

1.Binele și răul sunt categoriile fundamentale ale filosofiei:

a. politice sau ale teoriilor politice;
b. morale;
c. critice sau ale criticismului;
d. analitice.

2. Pentru Platon, Binele suprem:

a. se găsește în lumea sensibilă;
b. este o consecință a bunătății lui Dumnezeu;
c. este suma scopurilor subiective;
d. se află în vârful ierarhiei Ideilor și Formelor Perfecte.

3. Conform teoriei platoniciene, accesul la bine se realizează prin:

a. practicarea unei vieți în acord cu imperativele filosofiei teoretice;
b. practicarea virtuții;
c. practicarea unor activități culturale;
d. practicarea pasiunilor și a sentimentelor.

4. Spre deosebire de Platon, Aristotel consideră că:

a. Binele poate fi găsit doar în lumea Ideilor și a Formelor Perfecte;
b. Binele suprem este Dumnezeu;
c. nu există un Bine în sine;
d. Binele este suma plăcerilor din această viață.

5. Oamenii, susține Aristotel, identifică Binele suprem cu:

a. fericirea;
b. rațiunea;
c. averea;
d. plăcerea.

6. Pentru Aristotel, viața morală presupune:

a. cultivarea plăcerilor de orice tip;
b. activitatea intelectuală;
c. acțiunea făcută din sentiment;
d. activitatea conformă cu interesul personal.

7. Morala, consideră Nietzsche, este:

a. un rău necesar al societății;
b. expresia voinței de putere;
c. un subterfugiu inventat de clasa sclavilor;
d. o modalitate de exprimare a voinței clasei stăpânilor.

1
 Colegiul Național „Petru Rareș”, Piatra-Neamț
Disciplina: Filosofie
Anul școlar: ........
Clasa: a XII-a .....
Nume și prenume elev ..............................

8. Conform analizei lui Nietzsche, ideea de bine:

a. își are originea în acțiunea neegoistă;
b. își are fundamentul în ideea de utilitate;
c. își are originea în ideea de acțiune valabilă pentru toți;
d. își are originea în ideea de nobil, superior.

9. Morala sclavilor, afirmă Nietzsche, are la baza valori, precum:

a. mila și interesul egoist;
b. mila și modestia;
c. compasiunea și încrederea în sine;
d. compasiunea și afirmarea vieții.

10. Pentru Nietzsche, morala stăpânilor se bazează pe:

a. o voință de putere puternică;
b. valorile creștinismului;
c. tot ceea ce desemnează slăbiciunea;
d. afirmare valorilor morale aflate dincolo de această lume.

Teste
1. Explicați, printr-un text de aproximativ 5 rânduri, ce înțelege Platon prin conceptul de Bine
suprem.

2. Explicați, printr-un text de aproximativ 5 rânduri, ce înțelege Aristotel prin afirmația

„binele uman este activitatea omului potrivită cu virtutea”.

3. Explicați, printr-un text de aproximativ 5 rânduri, ce înțelege F. Nietzsche prin morala

stăpânilor și morala sclavilor.

4. Identificați două deosebiri între concepțiile lui Platon și Aristotel, despre natura binelui.

5. Știind că în cadrul concepțiilor etice, binele are o poziție centrală:

A. Menționați trei determinații ale conceptului de bine în cadrul gândirii filosofice.
B. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care reflecția unui adolescent asupra naturii
binelui și a răului poate contribui la dezvoltarea unei atitudini constructive față de activitățile
practice.

6. Citiți cu atenție următorul text: „Există morale de stăpâni și morale de sclavi. (...)
Aristocratul simte că el este cel care determină valorile, că pentru aceasta nu are nevoie să
obțină încuviințarea cuiva, apreciind că „ceea ce îmi dăunează mie este dăunător în sine”, el
fiind acela care conferă cel dintâi prestigiu lucrurilor, care creează valori (...) o astfel de
morală constă în glorificarea sinelui. (...) sclavul prețuiește compătimirea, mâna serviabilă și
săritoare, inima caldă, răbdarea, hărnicia, modestia, amabilitatea, căci acestea sunt calitățile
cele mai utile, aproape singurele mijloace de a îndura povara existenței. Morala sclavilor este
esențialmente o morală a utilității.” (Fr. Nietzsche, Dincolo de bine și de rău)

2
 Colegiul Național „Petru Rareș”, Piatra-Neamț
Disciplina: Filosofie
Anul școlar: ........
Clasa: a XII-a .....
Nume și prenume elev ..............................
Răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați, pe baza textului dat, două caracteristici ale fiecărui tip de morală descrise în
text.
2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii morală
și voință de putere, utilizând termenii menționați în sens filosofic.
3. Formulați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice
prezentată în textul dat.

3
 Colegiul Național „Petru Rareș”, Piatra-Neamț
Disciplina: Filosofie
Anul școlar: ........
Clasa: a XII-a .....
Nume și prenume elev ..............................
2.2. TEORII MORALE

1. Atât hedonismul, cât și eudaimonismul sunt etici:

a. deontologice;
b. teleologice;
c. aplicate;
d. teologice.

2. Etica deontologică recunoaște valoarea morală a unei acțiuni dacă:

a. este realizată din instinct;
b. este săvârșită din datorie;
c. are ca scop fericirea;
d. se dovedește productivă.

3.Aristotel este unul dintre reprezentanții eticii:

a. deontologice;
b. eudaimoniste;
c. hedoniste;
d. sociale.

4. Pentru Aristotel, moralitatea presupune acțiunile bune:

a. guvernate de principii universale și necesare;
b. conforme cu datoria;
c. guvernate de principiul celei mai mari fericiri;
d. conforme cu virtutea.

5. Aristotel consideră că fericirea se identifică cu Binele suprem deoarece este:

a. o valoare-mijloc;
b. o valoare de bază;
c. o valoare-scop;
d. o valoare extrinsecă.

6. În concepţia lui Aristotel, moralitatea se referă la acţiunile bune:

a. conforme cu virtutea;
b. făcute din înclinaţie;
c. plăcute şi folositoare;
d. realizate din datorie.

7. Concepția etică a lui Aristotel este una eudaimonistă în care binele specific uman;
a. trebuie să se opună acțiunilor făcute din înclinație;
b. presupune a vrea, a face și a avea;
c. trebuie să se opună acțiunilor făcute din datorie;
d. presupune activitatea sufletului în acord cu virtutea.

8. Filosoful utilitarist care, analizând diferențele existente între plăcerile spiritului și cele ale
corpului, afirmă superioritatea plăcerilor spiritului, este:
a. I. Kant;

4
 Colegiul Național „Petru Rareș”, Piatra-Neamț
Disciplina: Filosofie
Anul școlar: ........
Clasa: a XII-a .....
Nume și prenume elev ..............................
b. J.P. Sartre;
c. J. St. Mill;
d. Aristotel.

9. Utilitatea este definită ca „principiul celei mai mari fericiri” în filosofia lui:
a. I. Kant;
b. J. Rawls;
c. J. St. Mill;
d. Augustin.

10. J. St. Mill, ca reprezentant al unei concepții etice de factură hedonistă, admite:
a. că fericirea, înțeleasă ca activitate conformă cu virtutea, rezidă în acțiunile în care păstrăm
măsura justă;
b. diferențierea cantitativă și calitativă a valorilor și consideră virtutea suficientă pentru obținerea
fericirii;
c. că fericirea, înțeleasă ca activitate conformă cu virtutea, rezidă în acțiunile realizate conform
datoriei;
d. diferențierea cantitativă și calitativă a plăcerilor, proclamând superioritatea plăcerilor spirituale.

11. I. Kant este un reprezentat al eticii:

a. liberaliste;
b. deontologice;
c. utilitariste;
d. hedoniste.

12. În teoria morală a lui I. Kant, un rol important revine conceptului de:
a. adevăr;
b. cunoaștere;
c. datorie;
d. politică.

13. Imperativul categoric, formulat de către I. Kant, presupune să acționezi numai conform acelei
maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină:
a. o lege a firii;
b. un principiu al plăcerii;
c. un principiu al gândirii;
d. o lege universală.

14. Imperativul categoric kantian este formulat ca o regulă cu valoare:

a. universală și necesară;
b. absolută și individuală;
c. individuală și generală;
d. relativă și necesară.

5
 Colegiul Național „Petru Rareș”, Piatra-Neamț
Disciplina: Filosofie
Anul școlar: ........
Clasa: a XII-a .....
Nume și prenume elev ..............................
Teste

1. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva teoriei hedoniste.

2. Explicați, printr-un text de aproximativ 5 rânduri, ce înțelege J. St. Mill prin afirmația „E mai
bine să fii o fiinţă umană nesatisfăcută decât un porc satisfăcut; e mai bine să fii un Socrate
nesatisfăcut decât un idiot satisfăcut. Iar dacă idiotul sau porcul sunt de altă părere, aceasta se
datorează faptului că ei văd numai o latură a problemei. Ceilalţi sunt, însă, conştienţi de ambele
laturi.” (J. St. Mill, Utilitarismul)

3. Explicați, printr-un text de aproximativ 5 rânduri, ce înțelege I. Kant prin afirmația „A acţiona
din datorie înseamnă a acţiona pe baza unei maxime formale, indiferent de obiectele facultăţii
dorinţei.” (I. Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor)

4. Identificați două deosebiri între concepția morală a lui J. St. Mill și I. Kant.

5. În coloana din stânga sunt enumerate concepte specifice filosofiei morale, iar în coloana din
dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen
asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana
din dreapta.
Teoria etică Descriere
a. Etica deontologică 1. Este concepția raționalistă asupra fericirii.
b. Etica hedonistă 2. Consideră că valoarea morală a unei acțiuni este determinată de
scopul pe care aceasta tinde să nu îl realizeze.
c. Etica aplicată 3. Apreciază că o acțiune are valoare morală dacă este guvernată
de anumite principii normative, care îi asigură necesitatea și
universalitatea.
d. Etica eudaimonistă 4. Derivă principii morale din analiza faptelor individuale.
5. Consideră că valoarea morală a unei acțiuni este determinată de
dobândirea plăcerii.
6. În coloana din stânga sunt enumerate concepte și teorii specifice eticii, iar în coloana din
dreapta sunt numerotate enunţuri adevărate referitoare la acestea. Scrieţi pe foaia de examen
asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra corespunzătoare din coloana
din dreapta.
Teoria etică Descriere
a. Hedonismul 1. Îl are ca principal reprezentant pe J. St. Mill.
b. Utilitarismul 2. Consideră că plăcerea este scopul vieții.
c. Eudaimonismul 3. Are ca element central problema datoriei morale.
d. Etica deontologică 4. Este conceptul central al filosofiei lui Karl Marx.
5. În sens literal înseamnă a avea spirit bun.
7. În cadrul teoriilor filosofice asupra moralei, un loc important îl ocupă etica deontologică.
1. Menționați două caracteristici ale eticii deontologice.
2. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care pedeapsa cu moartea poate intra în conflict cu
moralitatea.

8. Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/ importanţa acțiunilor din datorie în

6
 Colegiul Național „Petru Rareș”, Piatra-Neamț
Disciplina: Filosofie
Anul școlar: ........
Clasa: a XII-a .....
Nume și prenume elev ..............................
experiența practică a omului.

9. Citiți cu atenție textul de mai jos:

„Toate imperativele poruncesc sau ipotetic sau categoric. Cele dintâi exprimă necesitatea
practică a unei acțiuni posibile considerată ca mijloc pentru a ajunge la altceva pe care-l vrem
(sau totuși e posibil ca să-l vrem). Imperativul categoric ar fi acela care ar exprima o acțiune
ca obiectiv necesară în sine, independent de orice alt scop. (...)” (I. Kant, Întemeierea
metafizicii moravurilor)
Răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați, pe baza textului dat, o caracteristică fiecărui tip de imperativ prezentat în text.
2. Evidențiați, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelație existentă între termenii morală
și datorie, utilizând termenii menționați în sens filosofic.
3. Formulați un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice
prezentată în textul dat.

10. Un bărbat care operează șinele de tren își dă seama că trenul poate deraia, ucigând 5
oameni, dar există o opțiune prin care deviază trenul pe o rută mai optimă. Totuși, pe ruta
respectivă, se află prins pe șine un alt om. Bărbatul are de ales între a salva viața a 5 oameni și
a sacrifica un om, sau a lăsa trenul să deraieze, și să moară 5 oameni, dar a salva viața omului
de pe șina alternativă.

a) Cum credeți că ar răspunde un adept al utilitarismului și unul al eticii kantiene la această

problemă?

b) Care dintre cele două variante de a acționa poate fi considerată ca fiind mai morală?

7
 Colegiul Național „Petru Rareș”, Piatra-Neamț
Disciplina: Filosofie
Anul școlar: ........
Clasa: a XII-a .....
Nume și prenume elev ..............................
2.3. ETICA APLICATĂ

1. Etica aplicată a apărut ca reacție la teoriile:

a. politice;
b. morale, teleologice și deontologice;
c. ontologice;
d. politice și ontologice contemporane.

2. O problemă specifică de etică aplicată are caracter:

a. controversat;
b. de principiu;
c. etern;
d. de certitudine.

3. Pentru ca o problemă să constituie obiect al eticii aplicate, ea trebuie să îndeplinească

simultan două condiţii, și anume să fie o problemă:
a. controversată și să aibă caracter moral explicit;
b. controversată și să aibă caracter public explicit;
c. controversată și fără caracter moral;
d. necontroversată și care să permită cel puţin două soluţii.

4. O problemă de etică aplicată este:

a. avortul;
b. drepturile pozitive;
c. fericirea;
d. libertatea.

5. Potrivit lui M. Tooley, avortul nu este un infanticid deoarece:

a. fetusul nu este o ființă biologică;
b. fetusul nu este o ființă morală;
c. fetusul nu este o persoană;
d. fetusul nu este botezat.

6. Eutanasia reprezintă o problemă abordată în cadrul eticii aplicate, deoarece:

a. este o problemă controversată și are caracter moral explicit;
b. presupune respectarea imperativului categoric;
c. este o problemă particulară de etică și are caracter ilegal;
d. presupune respectarea imperativului ipotetic.

7. Eutanasia pasivă înseamnă că:

a. viața unui pacient este luată împotriva voinței lui;
b. medicul întrerupe tratamentul care susține viața unei persoane;
c. medicul administrează un medicament pentru a lua viața unei persoane;
d. persoana care dorește să moară este sănătoasă.

8
 Colegiul Național „Petru Rareș”, Piatra-Neamț
Disciplina: Filosofie
Anul școlar: ........
Clasa: a XII-a .....
Nume și prenume elev ..............................
Teste

1. Știind că etica aplicată a apărut ca reacție la teoriile morale:

a. Menționați două caracteristici ale eticii aplicate.
b. Enumerați trei probleme care aparțin eticii aplicate.

2. Știind că una dintre problemele eticii aplicate este eutanasia:

a. Explicaţi una dintre formele eutanasiei, menţionată explicit.
b. Ilustrați, printr-un exemplu concret, modul în care practicarea eutanasiei poate intra în
conflict cu moralitatea.

3. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva practicării eutanasiei

active.

4. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva practicării avortului.

Teste Recapitulative

1. Identificați trei concepții filosofice despre natura binelui.

2. Identificați trei teorii morale și numiți câte o caracteristică esențială a fiecăreia dintre ele.

3. Analizaţi succint problematica raportului existent între utilitatea şi moralitatea unei

acţiuni, din perspectivă filosofică, având în vedere următoarele repere:
- numirea unui filosof care, în scrierile sale, a făcut referiri la problematica raportului existent
între utilitatea şi moralitatea unei acţiuni;
- explicarea unei teze/idei filosofice despre raportul existent între utilitatea şi moralitatea unei
acţiuni, precizată explicit;
- ilustrarea tezei/ideii filosofice pe care aţi precizat-o, printr-un exemplu concret de situaţie
din societatea contemporană;
- formularea unei obiecţii la adresa tezei/ideii filosofice pe care aţi precizat-o;
- precizarea modului în care este evaluată moralitatea unei acţiuni caritabile, din perspectiva
unui reprezentant al eticii utilitariste.

4. Identificați două probleme de etică aplicată, descriind și câte un răspuns pentru fiecare.