Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul

Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2020 Proba

E. d)
Filosofie
Test 4
Profilul umanist din filiera teoretică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu
excepţia profilului militar.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile
de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Concepția morală a lui Aristotel aparține eticii:

a. eudaimoniste
b. deontologice
c. utilitariste
d. hedoniste

2. Etica aplicată a apărut ca reacție la teoriile:

a. politice
b. morale, teleologice și deontologice
c. ontologice
d. politice și ontologice contemporane

3. În teoria morală a lui Imm. Kant, un rol important revine conceptului de:
a. adevăr
b. cunoaștere
c. datorie
d. politică

4. Etimologic, prin termenul democrație se înțelege:

a. puterea suveranului
b. supremația legii
c. puterea poporului
d. supremația dreptății

5. Filosoful utilitarist care, analizând diferențele existente între plăcerile spiritului și cele ale
corpului, afirmă superioritatea plăcerilor spiritului, este:
a. Platon
b. J.P. Sartre
c. J. St. Mill
d. Aristotel

6. Pentru ca o problemă să constituie obiect al eticii aplicate, ea trebuie să îndeplinească simultan

două condiţii și anume să fie o problemă:
a. controversată și să aibă caracter moral explicit
b. controversată și să aibă caracter public explicit
c. controversată și fără caracter moral
 d. necontroversată și care să permită cel puţin două soluţii

7. Pentru Aristotel, moralitatea presupune acțiunile bune:

a. guvernate de principii universale și necesare
b. conforme cu datoria
c. guvernate de principiul celei mai mari fericiri
d. conforme cu virtutea

8. Imperativul categoric kantian este formulat ca o regulă cu valoare:

a. universală și necesară
b. absolută și individuală
c. individuală și generală
d. relativă și necesară

Probă scrisă la filosofie Test 4

Pagina 1 din 2
Ministerul Educaţiei și Cercetării Centrul
Naţional de Evaluare şi Examinare

9. Responsabilitatea social-politică presupune ca individul:

a. să acționeze fără nicio constrângere impusă din exterior
b. să aleagă în mod arbitrar
c. să își urmărească propriul interes, acționând așa cum este mai convenabil pentru el
d. să acționeze în mod rațional, fiind conștient de consecințele faptelor sale

10. Accentul este pus pe valoarea de bine sau rău a unei acțiuni în:
a. teoria cunoașterii
b. filosofia morală
c. estetică
d. empirism

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. În coloana din stânga sunt enumerați filosofi care au abordat problematica naturii umane iar în
coloana din dreapta sunt numerotate perspective filosofice aparținând acestora. Scrieţi pe foaia
de examen asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana din stânga şi cifra
corespunzătoare din coloana din dreapta.

a. L. Blaga 1. Formulează întrebarea ce valoare are adevărul în bani

gheață?
b. Aristotel 2. Omul este o imagine a Trinității.
3. Statul este o instituție naturală iar omul este, prin natura
c. A. Augustin sa, o ființă socială.
4. Omul își dobândește plenitudinea și demnitatea prin
d. R. Descartes modul de existență în orizontul misterului și pentru revelarea
acestuia.
5. Omul se descoperă pe sine ca gândire; din luciditatea
gândirii omul extrage evidența existenței de sine: Cogito ergo sum.
16 puncte

B. Argumentați, în aproximativ zece rânduri, în favoarea sau împotriva afirmației conform căreia
omul este ființa creatoare de cultură, prin excelență. 8 puncte
C. Construiți un exemplu prin care să evidențiați rolul/importanţa sociabilității în definirea naturii
umane. 6 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Citiți, cu atenție, textul de mai jos:
Singura libertate demnă de acest nume este aceea de a-ți urmări binele propriu, în felul tău
propriu, atâta timp cât nu încerci pe alții să-i lipsești de binele lor sau să-i împiedici să și-l
dobândească. Fiecare este adevăratul paznic al propriei sănătăți, fie ea trupească, mintală sau
sufletească. Omenirea are mai mult de câştigat lăsând pe fiecare să trăiască aşa cum crede el că
e mai bine decât silind pe fiecare să trăiască aşa cum li se pare celorlalţi că ar fi mai bine.
(J.St. Mill, Despre libertate)
Răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați, pe baza textului dat, două caracteristici ale libertăţii social-politice. 4 puncte
2. Evidenţiaţi, în aproximativ o jumătate de pagină, o corelaţie existentă între termenii
responsabilitate şi libertate individuală, utilizând termenii menționați în sens filosofic. 10
puncte
3. Formulaţi un punct de vedere personal referitor la actualitatea perspectivei filosofice prezentată
în textul dat. 6 puncte

B. Teoriile despre dreptate fac distincție între: dreptatea distributivă, dreptatea procedurală și
dreptatea corectivă.
1. Menționați două caracteristici specifice conceptului de dreptate procedurală. 6 puncte
2. Ilustrați, printr-un exemplu concret, dreptatea corectivă. 4 puncte

Probă scrisă la filosofie Test 4

Rezolvare:

Subiectul al II-lea
B. Afirmatia conform careia „Omul este fiinta creatoare de cultura, prin
excelenta” denota un caracter complex al fiintei umane, aducandu-i omului un
destin remarcabil, acela de a crea. Unul dintre cei mai remarcabili filozofi
romani, Lucian Blaga, prezinta in filozofia sa omul ca fiind rezultatul unei
mutatii ontalogice si nu doar un animal mai evoluat, conform evolutionismului.
Asadar, Blaga afirma ca omul este fiinta capturata de un destin creator,
nascator de traditii si obiceiuri. Acesta considera omul ca fiind „existenta intru
mister si pentru revelare”, astfel incat omul este situat la mijloc intre orizontul
imediatului si marele Anonim care impune o cenzura transcendenta. Asadar,
afirmatie mai sus prezentata aduce in vedere un unic si important scop al
fiintei umane, acela de a crea prin excelenta.
C. Spre exemplu, persoana X este inzestrata sa fie cu altii, conform lui
Aristotel, asadar, prin intermediul sociabilitatii invata sa fie integrata in
societate prin limbaj articulat, invata modul de viata al societatii in fapt si chiar
simtirea binelui si al raului, avand o constiinta morala. Societatea este
anterioara persoanei X si aceasta se naste ca sa traiasca in societate.
Subiectul al III-lea
A. 1. Cele doua caracteristici ale libertatii social-politice conform textului
prezentat sunt: existenta libertatii individuale, respectiv a libertatii in planul
social.
2. In relatia dintre libertatea individuala si responsabilitatea social-
politica, John Stuart Mill arata existenta a trei niveluri: exista o libertatea
individuala in sfera personala in care libertatea se manifesta prin ganduri,
convingeri, credinte; exista o libertate in sfera sociala a carei limita este
libertatea ceeluilalt. In sfera sociala individul e responsabil sa nu incalce
libertatea altuia prin opinii si atitudini dominante; nivelul autoritatii politice
intervine in sfera sociala doar cu o justificare negativa atunci cand un individ
s-a folosit de libertatea sa pentru a incalca libertatea altuia. Aceasta
interventie se face prin intermediul legilor. Prin urmare, nu exista justificare
pozitiva a interventiei puterii in libertatea individuala. Asadar, libertatea
individuala sta in stransa legatura concordanta cu responsabilitatea intrucat
trebuie sa fim responsabili atat pentru libertatea noastra individuala cat si
pentru libertatea altora, nu trebuie sa depasim limita acesteia.
3. In actualitate, libertatea individuala ne este aparata de regulile
formale, respectiv legile. Asadar libertatea noastra ca indivizi in societate
trebuie sa nu fie incalcata de libertatea altora, dar unii indivizi lipsiti de
moralitate o incalca aducand in discutie dreptatea corectiva. Deci, odata ce
limita libertatii celuilalt a fost incalcata intervine autoritatea prin intermediul
legilor.
B. 1. Dreptatea procedurala se refera la a fi egal in fata legii, respectiv nu
trebuie sa fie nimeni si nimic „deasupra legii” si nimeni nu ar trebui sa fie
tratat diferit din acest punct de vedere.
2. De exemplu, individul X se foloseste de libertatea sa individuala
pentru a intra in sfera libertatii altui individ, ceea ce atrage consecinte,
respectiv individul X va plati pentru greselile produse.