ÎNTREBĂRI EXAMEN FILOSOFIE JURIDICĂ

Lect.univ.dr.ALEXANDRU CORDOȘ

1. În ce fel este filosofia o formă a culturii occidentale?

Filosofia este o forma a culturii occidentale in primul rand, daca nu chiar si exclusive,
pentru ca termenul respective, in etimologia lui, apartine substratului grec al
acestei.Filosofie are numele pe care il-au dat grecii si care inseamna "iubire de
intelepciune". Ea a aparut in lumea greaca intr-un context de criza a traditiei si valorilor.
Filosofia a aparut ca o succesoare a religiei in asumarea de catre om a propriei existente
deoarece religia incetase sa mai aiba forta de a prescrie cu rigurozitate atitudini, norme si
conduite culture.

2. Ce diferențiază cunoașterea filosofică de cunoașterea științifică?

Diferenta specifica dintre filosofie si stiinta ar fi ca diferenta dintre domenii, legii si

notiuni situate la nivelul generalului si la cel al particularului. S-a afirmat ca diferenta
dintre filosofie si stiinta este difernta dintre judecata de valoare si judecata de fapt,
difernta dintre formularea scopurilor si formularea mijloacelor. Filosofia face judecati de
valoare asupra realitatii, judecati de la care nu putem pretinde decat o motivare rationala,
prin criterii, care nu reprezinta totusi decat o cunoastere la nivelul semnificatiilor. Stiintei
ii revin judecatile de fapt, verificabile, testabile experimental si, prin urmare, adevarata
cunoastere care este cea operatinala,adica la nivelul procedeelor prin care se pot obtine
efecte precise. Cea mai larga , rezumativa si actuala formula a diferentei specific dintre
filosofie si stiinta. Ea este diferenta dintre o cunoastere semnificativa si o cunoastere
operationala.

3. Ce este filosofia?

In formula deplina a filosofiei germane moderne, filosofia a fost considerata stiinta absoluta a
absolutului. Intr-o formula ponderata si logica, ea a fost considerata o stiinta a totalitatii
existentei si a celor mai generale legi care pot fi formulate asupra acesteia. Intrucat vizeaza
sensul, filosofia are ca scop interpretarea semnificatiilor, cautarea sensurilor lumii si omului, a
sensurilor existentei. Filosofia este o hermeneutica existentiala, o interpretare care se poarta
asupra omului si valorilor sale pentru a le anticipa destinul.
 4. Care sunt primele principii ale filosofiei grecești?

Filosofia propune modele ale lumii fundamentale pe ceea ce diferiti ganditori considera a fi
principiul ultim al realitatii. Marii ganditori greci au incercat sa caute raspunsuri rationale
straduindu-se sa ajunga, prin abstractizarea gandirii, la principiile ce reglementau viata si
moarea, existenta Universului si destinul oamenilor. Pentru ei, stiinta, unita, pe atunci, cu
filosofia, trebuia sa suplineasca religia oficiala, acceptata doar ca un simplu exercitiu de
ritual. Toti filozofii ionieni considerau ca intreaga diversitate a lumii deriva dintr-un material
unic. Fiecare din ei insa considera ca acest principiu este altceva si il identifica cu cate o
substanta perceptibila. Thales aprecia ca apa este principiul primordial al lumii,
Anaximandru considera ca substratul lucrurilor lumii este apeironul (probabil materia
nedeterminata si nesfarsita). Axnaximene credea ca aerul este elementul generator al tuturor
lucrurilor, iar Heraclit gandea ca focul este principiul generator al tuturor celor existente.

5. Definiți filosofia juridică și obiectul său de studiu

Este acea ramura a filosofiei care defineste dreptul in esenta sa univerala, studiaza conceptul
universal al dreptului, studiaza idea dreptului, conceptul dreprului si realizarea acestuia. Filosofia
juridica studiaza sensul notiounii de drept, esenta lui, examineaza bazele dreptului si
delimiteaza locul si rolul lui in lume, stabileste valori si demonstreaza importanta dreptului in
viata omului, a societatii si a statului, in destinele popoarelor si a omenirii.

6. Care este tema filosofiei ?

a) "ceea ce este";

b) cunoaşterea ;(deoarece ea nu are ca scop decat sa ne aduca pe calea cea mai scurtala
starea de azi a filosofiei, la punctul de plecare de unde gandirea noastra proprie poate intalni
adevaratele probleme ale omului de astazi)

c) comunicarea.

7. Ce reprezentau imnurile sacre pentru cei din vechime?

Imnurile sacre nu au fost altceva decat expresia celei mai inalte filozofii pitagorice; ele sunt un
adevarat rezumat al invataturilor esentiale, cuprinzand elementele de perfectiune pe care
oamenii, le-au asternut in scris pentru a-i invata pe cei ce vor veni dupa ei. Putem spune ca ele au
reprezentat cea mai frumoasa podoaba a nobletei omului, ca nu sunt doar cuvintele de neuitat ale
unui singur om, ci intruchipeaza doctrina intregului corp al pitagoricilor si asa cum ele insele o
proclama, perceptele comune tuturor comunitatilor lor. Imnurile erau ascultate cu evlavie si
devenise un obicei sa fie ascultate dimineata inainte de a se scula si in fiecare seara inainte de a
adormi ca prin meditatea neincetata asupra intelesului lor sa devina ei insisi intruchiparea vie a
invataturii divine pe care o exprima Imnurile sacre.

8. Cum este principiul pentru primii filosofi greci ?

a) materie (substanţă);

b) formă;

c) schimbarea;

d) permanenţă

9. Care este cea mai importantă dintre moştenirile pe care

Socrate le lasă filosofiei occidentale ?
a) maieutica;(deoarece reprezinta o atributie lasata
mostenire fata de mama sa , care mijloace ironice, Socrate
reuseste sa aprofundeze ideile oamenilor, reusind sa fructifice
cele mai de pret ganduri)
b) ironia;
c) atitudinea faţă de condamnarea sa;
d) ideea de idee;
e) ideea de conşţiinţă;
f) ideea de bine.
Maieutica, arta de a face sa se nasca idei in mintea oamenilor, Socrate (469-399 I.Ch)

10. Care dintre teoriile platoniciene rezultă cel mai direct din
teoria ideilor ?

a) teoria apariţiei lumii sensibile;(fiind acea sarcina de a

ridica sufletul nostrum de la lumea aparentelor sensibile spre
lumea permanenta si pura, a Ideilor, metoda de a ridica spiritul
treapta cu treapta, trecand de la simplele aparente la obiect apoi
de la obiect la ideile abstracte)

b) teoria cunoaşterii;

c) teoria moralei.
11. Ce îl face pe Aristotel diferit de Platon ?

a) teoria celor patru cauze; Cele 4 cauze:

- cauza substantiala - ceara din care e facuta o lumanare (Aristotel); materia din care
Demiurgul face lumea sensibila (Platon)
- cauza formala - tiparul in care e turnata lumanarea (Aristotel); Ideile (Platon)
- cauza eficienta - mesterul care toarna lumanarile (Aristotel); Demiurgul (Platon)
- cauza finala - scopul: lumanarea e facuta pt a lumina (Aristotel); sensul devenirii prin
suma eforturilor si tendintelor individuale.

b) potenţă şi act;(samanta de grau-bobul de grau este act, iar spicul de grau este potenta)

c) entelehia;

d) teoria moralei;

e) reabilitarea artei;

f) ideea de Divinitate.(fiecare fiinta ridicandu-se spre propria perfectiune)

12. Care este relaţia între filosofia greacă şi filosofia creştină a

Evului de mijloc ?

a) continuitate; (deoarece ea initial fuses religioasa,

chiar teologala, dupa cum reiese de la cei doi mari filosofi ai
perioadei crestine Sf. Augustin si Toma d Aquino)

b) discontinuitate.

13. De ce devine cunoaşterea tema filosofiei juridice moderne ?

a) datorită importanţei ştiinţei;

b) datorită schimbării survenite în ştiinţa modernă;

c) datorită relaţiei dintre "ceea ce este" şi ceea ce

cunoaştem. (trilemma lui Gorgias incearca sa demonstreze, nu
atat ca exista ceva, lucru de care, in limitele normalitatii, nu se
indoieste nimeni, ci ca, in cee ace exista nu merita numele de
realitate)
14. Care dintre ideile lui Kant vi se par mai importante ?

a) că lumea este construită în cunoaştere;

b) că moral este numai ceea ce facem din pură datorie;

c) că viaţa este finalitate fără scop. (deoarece in

momentul in care noi (sufletul) parasim acest loc, plecam fara
nimic material, dar trebuie cu impacare sufleteasca si de
asemenea, lasand un exemplu in urma noastra care sa rasune in
ecou)

15. Care dintre ideile lui Hegel vi se par mai importante ?

a) relaţia dintre cunoaştere şi acţiune; (o judecata

identica sintetice a priori)

b) Ideea Absolută;

c) lupta pentru recunoaştere.

16. De ce devine comunicarea tema filosofiei juridice

occidentale contemporane ?

a) datorită mijloacelor de comunicare de masă;

b) datorită nevoii noastre de a ne înţelege;

c) datorită raportului dintre "ceea ce este" şi ceea ce

cunoaştem, pe de o parte şi comunicare, pe de alta.( deoarece
cee ace exista, exista ceva real, ceva consistent , ceea ce
cunoastem este cunoscut sub forma: a fi inseamna, a fi cunoscut;
a comucicarii, reduce realul la ceea ce poate fi comunicat sau
semnificat)

17. Care dintre direcţiile filosofiei juridice occidentale

contemporane este vie astăzi ?

a) filosofia analitică anglo-saxonă;

b) semiologia structuralismului francez;

c) hermeneutica filosofiei heideggeriene a Fiinţei,

hermeneutica juridică.
18. Care sunt teoreticienii contractului social?

Def: contractul social reprezinta procedeul didactic prin care drepturile individuale converg in
statsi de la el emana din nou reintarite si oarecum consecrate. Efectul este ca toti oamenii raman
liberi si egali ca si in starea lor naturala in timp ce drepturile lor capata o garantie protectoare
care in acea stare lipsea. Teorieticieni:

Thomas Hobbes – redefineste termenii juridici traditionali in sensul propriu al interresului

individului si contractului social.

John Locke – parintele liberalismului. Unul dintre principalele amendamente ale contractului
social are legatura cu toleranta religioasa.

Jean Jaque Russeau – parintele contractului social. Omul s-a nascut liber dar pretutindeni e in
lanturi ordinea sociala e un drept care sta la temelia tuturor celorlalte. Totusi acest drept nu vine
nicidecum din natura ci este intemeiat pe conventii.

Kant: obligatii legale ca o clasificare a jurisprudentei: -- nu lasati pe altii sa faca din voi un
mijloc, ci fiti in acelasi timp un scop pentru ei. – nu raniti drepturile altora. – introduceti o stare
in care pot fi asigurate drepturile tuturor persoanelor.

19. Ce ne spune Machiavelli în lucrarea sa “Principele” despre

ierarhizarea valorilor?

M critica teza mostenita din filosofia antica dupa care autoritatea legitima decurge din binele
moral, din virtute: caracterul legitim sau ilegitim al puterii nu poate fi judecat pe baza morala.
Anticipand teoriile contractului social Machiavelli sustine ca, pentru a trai in siguranta, e nevoie
de o ordine constitutionala minimala. Invers, pentru a trai liber e nevoie de o participare active la
guvernare, atat a nobilimii cat si a poporului, precum si de o emulgare intre cele doua. Ideile sale
au avut un mare impact asupra liderilor occidentali si asupra ganditorilor politici

-Reprezinta o autonomizare a lor pornind de la cee ace este, nu ceea ce ar fi trebuit sa fie.

20. Ce este limba ?

a) lumea omului; (logos-ul)

b) mijloc de comunicare;

c) mijloc de semnificare.
21. Conştiinţa este:

a) un şir de metafore; (tabula-rasa, constiinta-oglina, constiinta-oala)

b) cogito-ul cartezian;

c) un punct de plecare misterios.

22. Inconştientul este:

a) sursa pasiunilor; (consecinta dintre suflet si corp: lat.pati- a suferi)

b) modul de organizare a viselor;

c) reprezentantul corpului.

23. Dorinţa este:

a) păcatul;

b) lipsa;

c) esenţa omului.

24. Cine este Celălalt/Altul:

a) Cu totul Altul/Dumnezeu;

b) modelul propriei subiectivităţi;

c) semenul nostru.( perceptia si memoria)

25. Cunoaşterea este:

a) corectarea iluziei; (poate si astea)

b) construirea realităţii; (poate si astea)

c) trecerea de la fapt la teorie.

26. Iraționalul diferă de rațional grație:

a) adevărului;

b) sensului;

c) ambelor.
27. Voinţa conduce la:

a) libertate;

b) îndeplinirea datoriei morale;

c) realizarea persoanei.

28. Sacrul este:

a) Absolutul;

b) opusul profanului;

c) sursa hierofaniilor şi cratofaniilor.

29. Ontologiile religioase:

a) influenţează ontologiile filosofice;

b) se află în opoziţie cu ontologiile filosofice (sau, invers, ontologiile filosofice se află în

opoziţie cu ontologiile religioase);

c) invers (ontologiile filosofice influenţează ontologiile religioase).

30. Ce este axiologia?

Axiologia este teoria valorilor si studoaza in principiu doua tipuri de valori, comportamentul
social si individual al omului, adica etica si frumusetea si armonia reprezentate de estetica

31. Definiți asemănările și deosebirile dintre valoare și normă

Valoarea implica un raport intre “ceva” demn de pretuit si “cineva” in masura sa acorde pretuire.
Valorile motiveaza, ofera criteria de apreciere, modele si sisteme de referinta, principia de
evaluare pentru actiunea umana. Ierarhizarea tipurilor de valori:

- care indelinesc functia de scop: teoretice, morale, estetice, religioase (1-4)

- care indeplinesc functia de mijloc: economice, vitale, juridice, politice (5-8) in societate
valorile devin idealuri (justitia) ele anlizeaza comportamentul uman si colectiv al
oamenilor.

Unii filosofi sustina ca valoarea este “un scop”, pe cand norma este “un mijloc”
32. Care sunt caracteristicile post-modernității?

- Postmodernitatea este modernitatea care si-a pierdut idealurile si iluziile unei directii istorice
de dezvoltare sociala predeterminata de legile obiective.

- se bazeaza foarte mult pe diferente

- si-a facut drept emblema pluralismul

- contractual social se destrama, indivizii nu mai au nimic in comun, actionand cu totul separate,
urmarindu-si propriile interese

33. Ce se întâmplă cu sistemul juridic într-o societate fluidă?

In modernitate, legea – si intreg sistemul juridic – a fost asociata cu previzibilitatea, fiabilitatea si

gestionabilitatea si a fost considerate un teren solid al consolidarii legaturilor si institutiilor
societatii. Intervine insa o situatie paradoxala: juridical pare sa incerce sa impregneze intregul
tesut social sis a fixeze aceasta fluidizare a societatii postmoderne. Dreptul devine instanta
suprema de reglementare a vietii sociale si aici, in occidental postmodern, aproape in orice
situatie suntem intotdeauna intr-o situatie de drept. Toate relatiile sociale, economice, politice si
chiar relatiile interpersonale etice sau de intimitate incep tot mai mult sa se supuna normarii
juridice si arbitrului dreptului.