Sunteți pe pagina 1din 5

CE ESTE FILOSOFIA ?

Conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romne, filosofia, cuvnt ce si are


originea etimologica din grecescul philosophia si frantuzescul philosophie,
nseamna stiinta care studiaza legile cele mai generale ale dezvoltarii naturii,
societatii si gndirii. n sens colectiv, mai poate fi definit ca o totalitate a principiilor
metodologice ce stau la baza unui anumit domeniu al stiintei. Mai rar, poate fi
atribuit unei atitudini ntelepte fata de ntamplarile vietii. Si totusi, ar mai fi ceva
Existenta. Ratiune. Infinitate. Tot nelimitat. Filosofia nu este numai o definitie
sterila a unui simplu cuvant. De fapt, explicatia lingvistica este inexacta si nu ne
ofera un rezultat limpede asupra a ceea ce este filosofia.
Imposibilitatea gnditorilor de a defini filosofia printr-o propozitie unica si
completa ne conduce la mai multe presupuneri. Mai nti , am putea crede ca nu se
stie ce este filosofia, desi conceptul exista de cel putin doua milenii si jumatate, ori
este prea complex pentru a fi cuprins total ntr-o simpla definitie. Suntem asadar
obligati sa conchidem ca , desi s-a facut filosofie att de multa vreme si avem la
dispozitie opere remarcabile filosofice , nu putem da o definitie clara, distincta si
generala conceptului de filosofie.
Aristotel spune ca exista trei filosofii teoretice:matematica,fizica si teologia. Daca
am ramane la aceasta conceptie este evident ca ar fi greu sa dam o definitie unica
,care sa cuprinda in enuntul ei ,in acelasi timp ,esenta matematicii, a fizicii si a
metafizicii .
Exista astazi o multime de definitii variate ale conceptului de filosofie :
Kant spune ca filosofia este o cunoastere rationla prin concepte pure ,
stiinta supozitiilor , a conditiilor cunoasterii si a actiunii si , in acelasi timp ,
sistemul cunoasterii filosofice El imparte filosofia in :1 filozofie pura cunoasterea
prin ratiune pura 2 filosofia empirica cunoasterea rationala prin principii empirice ,
3 Filosofia naturii se ocupa cu tot ceea ce exista; 4. filosofia moravurilor se ocupa
cu tot ceea ce trebuie sa fie.
Schopenhauer spune ca filosofia este stiinta exprimata in concepte ,a careia
sarcina este ca intreaga esenta a lumii sa o repete (wiederholen) in concepte , in
mod abstract general si clar .

Pentru Herbart , filosofia este prelucrarea conceptelor . Pozitivismul in


schimb renunta la orice caracter explicativ .
Pentru A.Comte , filosofia este sistemul total al cunostintelor omenesti.
In Romania , problema conceptului de filozofie a facut obiectul cercetarilor
unor ganditori cunoscuti .Astfel , pentru Titu Maiorescu , filosofia este nazuinta
spre intzelepciune.
L. Blaga spunea c filosofia este unul din modurile umane fundamentale
pentru a rezolva ceea ce este.
C-tin R. Matru ea este o concepie n care adevrurile vechi sunt mbrcate
ntr-o form nou.
Filosofia a aprut ca rspuns la ntrebrile oamenilor, ntrebri cum ar fi :
Ce este existena ?
Care este raportul dintre existena subiectiv i obiectiv ?
Cum se constituie valoarea de adevr bine, frumos, dreptate ?
Care sunt cauzele nefericirii omului pe pmnt ?
Ce este fericirea ?
Dupa cum demonstreaza specialistul n filosofie clasica, WOLFGANG
SCHADEWALDT (1900-1974), explicatia curenta, conform careia filosofia ar
nsemna iubire de ntelepciune, ridica mai multe ntrebari dect ar putea
raspunde:
- Ce se ntelege prin ntelepciune ?
- De ce iubire de ntelepciune si nu teoria ntelepciunii ?
- Cum poate fi nvatata sau predata iubirea de ceva ?
Cautnd raspunsurile acestor ntrebari n dictionare si carti de specialitate, rezultatul
este de departe partial satisfacator : pareri contradictorii si nimic limpede din ceea
ce ar trebui sa fie filosofia.
Astfel, n mod logic, se naste ntrebarea :
- Ce rost mai are sa ne ocupam de un lucru att de nesigur ?
Pentru ca, in fond :

- La ce ne foloseste, la urma urmei, filosofia ?


Filosoful KARL JASPERS (1883-1969) afirma, citez : Ce este filosofia si ce
valoare are ea sunt subiecte controversate.
Prin urmare, trebuie sa renuntam la ea ? ntrebarea ce este ? demonstreaza
inacceptarea necesitatii, omul fiind dispus de cele mai multe ori sa asocieze
controversele cu nonsensul si inutilul cu daunatorul. Asupra a ceea ce face filosofia
si daca ceea ce face ea are vreun sens, fiecare om ar trebui sa-si defineasca singur
propria relatie cu filosofia.
Marii filosofi au ncercat sa gndeasca pornind de la ceva cu totul nou.
WOLFGANG SCHADEWALDT scria, citez :
Sursa cea mai timpurie este Herodot, unde se spunea despre Solon ca ar fi
plecat, dupa ce si-ar fi ncheiat opera legislativa n Atena, n calatorii, de dragul
teoriei.
De fapt autorul, se refera aici, nu la teoria noastra tratata ntr-un sens larg, ci mai
degraba la expunerea de idei, n mod voit, de dragul teoriei. De aici, deriva si sensul
iubirii de ntelepciune, intentia nsusirii cunoasterii. ntr-un spirit modern, s-ar
putea traduce ca : Solon a plecat liber n calatorie, pentru a-si nsusi informatii.
Primul filosof nu a scris nimic. Discutnd cu contemporanii sai, formulnd ntrebari
bune, care cereau raspunsuri bune, din dorinta filosofica de a sti si din dragostea
pentru adevar, ncepnd de la Socrate si pna n prezent, cuvntul philosophia a
capatat ntelesul de cautare de sophia (cunoastere), trasnd astfel granita ntre un
mod de cunoastere si un altul (ce se cunoaste pna la un moment dat si ce ar mai fi
de cunoscut).
n Definitiile sale, Socrate spunea ca filosofia nseamna nclinarea spre stiinta
celor vesnice; starea de spirit a celui ce contempla adevarul ntruct e adevar;
straduinta sufletului mpreunata cu dreapta ratiune.
Tematica major a filozofiei

Existena i devenirea

Realitatea fizic i esena lumii

Spaio-temporalitatea

Unitatea i infinitatea

Libertatea i determinismul

Necesitatea i ntmplarea

Adevrul

Valoarea

Cauzalitatea i finalitatea

Cultura i civilizaia

Problema fericirii

Omul i condiia uman

Ramuri, problematici i orientri ale filozofiei

Ontologia (teoria existenei): studiul fiinei n sine; n existen ialism, studiul existen ei n
general.
Gnoseologia (teoria cunoaterii): studiul fundamentelor cunoa terii.

Logica: studiul raionrii n sine, abstracie fcnd de materia la care se aplic i de procesele
psihologice.

Axiologia (teoria general a valorii): studiul esen ei valorilor, al genezei, ierarhizrii i rela iilor
dintre ele.

Epistemologia: studiul naturii i condiiilor cunoaterii umane, ale ra iunii i intelectului.

Etica: studiul fundamentelor i principiilor morale.

Estetica: studiul principiilor i expresiilor frumosului.

Filozofia tiinei

Filozofia culturii

Filozofia social

Antropologia filozofic

Metode de filozofare

Maieutica : metod prin care se urmreste ajungerea la adevr pe calea discuiilor i a dialogului.

Metafizica : domeniu al filozofiei a crui obiect de studiu l constituie explicarea naturii lumii.

Dialectica : arta interlocuiunii; are acelai sens cu latinescul (ars) dialectica: "(arta) conversaiei"

Fenomenologia: ncearc s descrie structura experienei, aa cum este reprezentat n con tiin

Hermeneutica :

Euristica

Analitica

metodologia interpretrii i nelegerii unor texte

Stilurile sau manierele de filozofare(varietatea stilistic n care a fost exprimat filozofarea):

Sistemul

Eseul

Esopicul literar

Dialogul

Oralitatea

Poemul

Jurnalul

corespondena