Spiritismul

Spiritismul este o doctrin, o moral i un cult, aprut n Frana la

mijlocul sec. al XIX-lea. Cel care a sistematizat i integrat principiile
spiritiste ntr-o concepie unitar a fost pedagogul francez Allan Kardec.
Publicat n 1857 Cartea Spiritelor reprezint fundamentul
teoretic al religiei spiritiste. Dup cum susine autorul, lucrarea a fost
inspirat de divinitate, iar coninutul su a fost transmis prin intermediul
spiritelor unor persoane decedate. Ea are scopul de a explica oamenilor
universul i viaa aa cum au fost ele create de divinitate i de a mbunti,
din punct de vedere moral, atitudinile i comportamentul indivizilor.

Structura i coninutul lucrrii sunt asemntoare Bibliei cretine,

motiv pentru care a mai fost numit Al Treilea Testament.

Spiritismul definete spiritele ca entiti imateriale create de

Dumnezeu i folosite ca instrumente prin intermediul crora divinitatea i
pune n aplicare proiectele.

In prezent, in lume, pot fi distinse patru forme de spiritism:

a) "Spiritismul vulgar", respectiv acea forma in cadrul careia pot fi

contactati cei decedati prin intermediul levitatiilor (ridicarea meselor,
paharelor sau altor obiecte etc.).

b) Asa-numitul "spiritism revelational" provocat de mediumi aflati in

transa, care intra in legatura cu cetele ingeresti superioare sau cu insusi
Dumnezeu.

c) Un spiritism cu o coloratura religios-morala, cunoscut in lumea

crestina sub numele de "spiritualism".

d) "Spiritismul stiintific", detasat in mod absolut de orice premise

religioase, preocupat preponderent de problema existentei unui suflet
independent de trup. Ceea ce isi propune o anume ramura a stiintei.

Spiritele sunt pretutindeni i mereu alturi de oameni, crora le ofer

ajutorul fr tirea lor. Atunci cnd spiritele din Lumea superioar coboar pe
pmnt, mbrac o form semimaterial pentru a se putea arta oamenilor, fie
n vis, fie n stare de veghe. Spiritele pot lua o form vizibil sau chiar
palpabil.

Lumea superioar a spiritelor este organizat pe categorii sau

ordine. Din primul ordin fac parte spiritele pure, ajunse la perfeciune. Al
doilea ordin este destinat spiritelor mai puin perfecte, caracteristica lor
principal fiind preocuparea de a face bine. n sfrit, al treilea ordin grupeaz
spirite involuate, ignorante, animate de dorina de a face ru. Se constat c
lumea spiritelor este structurat dup gradul de evoluie al acestora. Spiritele
din ordinele doi si trei nu rmn venic n aceeai stare; ele se perfecioneaz
continuu prin ncarnri succesive pn ating starea de desvrire.

Spiritismul consider c omul este alctuit din trei pri: un corp de

natura material; un suflet care reprezint un spirit ncarnat si o substan
semimaterial, un fel de liant care unete corpul material cu sufletul. In
momentul morii, cele dou entiti se despart.

Fondatorul miscarii spiritiste in Romania este academicianul Bogdan

Hasdeu. In ultimii ani de viata, moartea unicei sale fiice, geniala poeta, Iulia
Hasdeu, avea sa-i schimbe, daca nu destinul, cel putin preocuparile de pana
atunci. El pretinde ca primit o comunicare spiritista, prin scriere automata, de
la spiritul propriei fiice decedate, acest eveniment marcand momentul
convertirii sale la spiritism.

Ideile spiritiste au fost rspndite n aa msur nct n unele ri au

aprut voci care susineau includerea spiritismului n programa colar.
Spiritismul a devenit mai mult o doctrin religioas i mistic. Aceast
transformare a fost mai puternic n Brazilia, unde mai mult de 4 milioane de
oameni se declar "spirititi Kardeciti", ceea ce face din Brazilia cea mai
mare ar spiritist din lume.