Baciu Cătălina gr-12șc

De-abia plecaseşi de Tudor Atghezi

De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.

Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,

Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?

Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.

Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?

1. Scrie două expresii /locuţiuni care conţin cuvântul a pleca.

A-si pleca capul
A nu avea unde sa-si plece capu 2p.
2. Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura de-abia.
Utilizarea cratimei în structura „de-abia" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două
cuvinte prin eliminarea unei silabe.

Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului 2p.

3.Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ
N-ai mai dat un semn de viaţă în ultima vreme.

Ea a crescut în umbra personalităţii bunicii sale. 4p

4. Transcrie, din text, două structuri al căror sens implică antiteza.

Voiam să pleci, voiam şi să rămâi
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas 4p.
5. Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă.
Interogaţia retorică în ultima strofă a poeziei: Voiam să pleci,voiam și sp rămâi?" este prezentă pentru a
ilustra starea de ezitare, de nehotărâre în iubire a eului liric; oscilaţia între dorinţa prezenţei fiinţei iubite şi
dorinţa de a visa la ea în absenţă etc 2p.
6. Precizează două teme / motive literare, din poezia citată.
Tema iubirii, dar şi a îndoielii, a despărţirii, dar şi a dorului. 4p.
7. Menţionează tipul de lirism identificat în textul poeziei.
Lirismul textului este de tip subiectiv, evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I, ca mărci ale
subiectivităţii: „Te-am rugat", „Te urmăream", „Ţi-aş fi făcut" etc, dar şi prin încărcătura lirică a versurilor etc.
2p.
8. Comentează, în 8-10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea 10p.
poetică şi mijloacele artistice.
 Ultima strofa evidenţiază sentimentului de dragoste, dorinţa realizării în iubire, dar şi refuzul acesteia,
relevat prin structurile antitetice: „Voiam să pleci, voiam şi să rămâi". Ultimul vers este alcătuit din două
interogaţii retorice, exprimând îndoiala, nehotărarea eului liric în faţa unei situaţii.

9. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date.

Titlul poeziei este în relaţie directă cu textul poeziei, ilustrând sentimentul nostalgic al despărţirii, dar şi
al regretului că iubita n-a înţeles ,gândul fără glas", acela de a rămâne împreună. Verbul „plecaseşi', la timpul
mai mult ca perfectul arată încheierea unei acţiuni trecute şi încheiate de multă vreme, însă devine apropiată
prin asocierea cu adverbul „de-abia" etc. 4p.
10. Scrie un eseu argumentativ, din 15 propoziţii, despre necesitatea culturii, 30p.
pornind de la afirmaţia lui Vasile Băncilă: „Azi civilizaţia şi cultura sunt ca două trenuri care merg pe
linii paralele, dar în direcţii opuse: pe măsură ce civilizaţia creşte, cultura scade.”

Sunt de acord cu afirmatia lui Vasile Bancila deoarece parerea mea este ca oamenii in ziua de azi
nu mai sunt interesati de cultura asa cum erau pe vremuri, deoarece cu cat trec ani cu atat lumea se
schimba dar odata cu omul se mai schimba si tehnologia dar si conceptia si mentalitatea. Ei sunt mai
interesati in asi face o casa sau in asi deschide o afacere lasand la o parte cultura si tot ce e mai frumos
din ea. Intr-o lume in care se pune pret mai mult pe starea materiala, agonisirea de bunuri concrete, o
lume a vitezei si tehnologiei era de asteptat ca la aspectul cultura sa existe o gaura.
O gaura ce doare pe unii care respira arta, poezie si frumusete.
Sunt sigura ca acele elemente clasice, simple nu vor disparea intr. un totul. Sunt oameni care
intotdeauna se ridica deasupra conditiei lor si arată splendorile interioare.
Ele sunt considerate etaloane ale culturii şi puncte de reper ale civilizaţiei, semn că şi la nivel colectiv
cultura are acelaşi rol binefăcător ca la nivel individual.
Eu cred că civilizaţia şi cultura s-au dezvoltat concomitent, una fiindu-i indispensabilă celelilalte.
De cele mai multe ori, totuşi, ni se poate părea ca ele merg pe drumuri separate, cã nu ar converge spre
acelaşi punct. În realitate însă, în timp ce civilizaţia este mai degrabă instanţa exterioară în care toţi
oamenii trăiesc şi îşi exersează capacităţile, cultura este lumea interioară a individului, esenţa sa
intelectuală şi puntea de legãtură cu civilizaţia.
În concluzie cultura a scazut foarte mult ceea ce denota faptul ca civilizatia si cultura dupa cum spunea
marele filosof merg pe lini total paralele.

Barem de notare:

Puncta 64 - 62 61 - 56 55 - 50 49 - 40 39 - 30 29 - 21
j
Nota 10 9 8 7 6 5
Succes!