Varianta 22

de admin pe Dum Apr 20, 2008 10:59 am SUBIECTUL I (30 de puncte) Varianta 022 Scrie, pe foaia de examen, rspunsul la fiecare dintre urmtoarele cerine, cu privire la textul de mai jos: Cad fulgii ovielnici n stoluri fr numr, Din nevzute urne ei cad pe albul umr Al dealurilor prinse de-o crust argintie. Otiri de nori alearg Ce surd simpatie, Nori turburi, nori metalici, spre voi ntins m poart? Ai prefcut n domuri de argint natura moart i-ai pus n peisagiu un nou fior de via, Voi, blocuri mohorte, convoi de-obscur cea!... Tot plumbul meu din suflet, o, forme cltoare, Cu voi s se topeasc n gnduri de ninsoare, Cci, iat, vine vremea cnd albe, mpietrite, Pe gnd descleca-vor zpezi neprihnite Cad fulgii ovielnici, aa cum n poveste Cad stropi de piatr scump, uor i lene, peste Un strlucit rzboinic, cuprins de vraj-adnc. Asemenea cmpiei, sub cerul vnt nc, inuturi ale minii, lsai s v-mpresoare, Lsai s cad-ntr-una din neaua altui soare, Ce, venic, braul ritmic al timpului arunc[] (Ion Barbu, Fulgii) 1 Scrie cte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scump i arunc. 2 puncte 2 Motiveaz utilizarea cratimei n structura ,,s v-mpresoare. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conine o locuiune adjectival folosit cu efecte expresive. 2 puncte 4 Menioneaz dou teme/ motive literare, prezente n poezie. 4 puncte 5 Transcrie dou mrci lexico-gramaticale prin care se evideniaz prezena eului liric n textul dat. 4 puncte 6 Explic semnificaia a dou figuri de stil diferite din prima secven (versurile 1 - 9). 4 puncte 7 Exprim-i opinia n legtur cu rolul utilizrii persoanei a II-a n discursul liric. 4 puncte 8 Comenteaz, n 6 - 10 rnduri, ultimele apte versuri ale textului citat, prin evidenierea relaiei dintre ideea poetici mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustreaz una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente n textul dat. 4 puncte

admin Administrator Mesaje: 840 Membru din: Dum Apr 20, 2008 7:33 am Sus

Re: Varianta 22
de Andreea pe Lun Mai 05, 2008 2:22 pm 1. preioas, valoroas; azvrle, aterne. 2. Virgulele sunt utilizate pentru a separa o construcie inciden de restul enunului, marcheaz adresarea direct a eului liric. 3. Cad fulgii ovielnici n stoluri fr numr. 4. Tema naturii, trecerii ireversibile a timpului; motivul norilor, plumbului, morii, sufletului. 5. Mrcile lexico-gramaticale prin care eul liric este prezent n text sunt formele pronominale de persoana I singular meu i de persoana a H-a plural voi. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Ii-a plural lsai, ai prefcut, ai pus. Apare adresarea direct a eului liric, caracterul confesiv al operei, poetul i transmite n mod direct gndurile i sentimentele prin intermediul imaginilor artistice i al figurilor de stil. 6. Prin intermediul inversiunii albul umr eul liric evideniaz ipostaza cromatic a elementului naturii, reliefnd puritatea acestuia i contribuind la descrierea peisajului hibernal. Personificarea otiri de nori alearg contribuie la conturarea unei imagini vizuale plastice, prin care se atribuie caliti umane unui element al naturii, bazndu-se pe rapiditatea micrii. 7. Rolul utilizrii persoanei a Ii-a n discursul liric evideniaz faptul c monologul liric este unul adresat, fapt subliniat i de interogaiile retorice prezente n text. Se contureaz legtura strns dintre om i natur, o component care evideniaz armonia universal. 8. Strofa final conine o descriere a naturii realizat cu ajutorul imaginilor vizuale construite pe baza unei simetrii sintactice: cad fulgii, cad stropi. Atmosfera conturat este una de basm, privitorul admir un inut mirific, idealizat. Finalul strofei conine o adresare direct, ctre cititor, a ipostazei lirice a gnditorului, prin care acesta este ndemnat s i asume cu superioritate destinul; acest fapt este sugerat de metafora inuturi ale minii. Simbolul soarelui trimite nspre ideea de cunoatere absolut. Metafora final: braul ritmic al timpului accentueaz idea de trecere ireversibil a timpului, de ciclicitate, de asumare superioar a existenei umane ca fiind o parte component din marele mister. 9. Expresivitatea e dat de capacitatea limbajului poetic de a exprima, ntr-o manier plastic, idei cu maxim ncrctur afectiv; aceasta se realizeaz prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetic, topic, punctuaie i prozodie. Expresivitatea limbajului este dat de bogia imaginilor artistice, de ornamentaia stilistic, de utilizarea unui limbaj elevat, ncrcat de sugestii i materialitate.

Andreea Elev de nota 10 Mesaje: 267 Membru din: Lun Apr 21, 2008 2:34 pm

Scribd Upload a Document

ipostaze lirice catulliene

Search Documents

Explore

Documents
Books - Fiction Books - Non-fiction Health & Medicine Brochures/Catalogs Government Docs How-To Guides/Manuals Magazines/Newspapers Recipes/Menus School Work + all categories Featured Recent

People
Authors Students

Researchers Publishers Government & Nonprofits Businesses Musicians Artists & Designers Teachers + all categories Most Followed Popular Gabriela Stavarache We're using Facebook to personalize your experience. Learn MoreDisable Home My Documents My Collections My Shelf View Public Profile Messages Notifications Settings Help Log Out

1
First Page Previous Page Next Page

/2
Sections not available

Zoom Out Zoom In Fullscreen Exit Fullscreen Select View Mode

View Mode SlideshowScroll

Readcast Add a Comment Embed & Share

Reading should be social! Post a message on your social networks to let others know what you're reading. Select the sites below and start sharing.

Link account Readcast this Document Readcast Complete! Click 'send' to Readcast! edit preferences

Set your preferences for next time...Choose 'auto' to readcast without being prompted.

Gabriela Sta... Gabriela Stavarache Link account

Advanced

Cancel

Add a Comment

Submit share: Characters: 400

Share & Embed

Add to Collections

Download this Document for Free

Auto-hide: on

Object 1

CAIUS VALERIUS CATULUS

Caius Valerius Catullus

(n. c. 87- d. c. 54

.e.n.) a fost un poet latin, reprezentant principal alpoeziei neoterice.

Date biografice:

-cca 84 a.C., se naste la Verona intr-o familie

importanta, care avea legaturi politice cu Cezar,Caius (se citete Gaius) Valerius Catullus.66 a.C., la 18 ani vine la Roma, unde erau si alti tineri

talentati din aceeasi provincie cu el, GaliaCisalpina, cu care se imprieteneste.-62 a.C., la 22 de ani incepe marea sa dragoste, iubirea pentru Lesbia, asa

cum o denumeste inamintirea marii poete din Lesbos, Safo - pe cea care a fost identificata drept Clodia, sora tribunului P.Clodius Pulcher si sotia consulului

Q. Metellus Celer, asadar provenind din vechea familie patriciana aClaudiilor.-58 a.C., se pare ca ii moare un frate in Troada.-57 a.C., pleaca impreuna cu

prietenul sau, poetul C. Helvius Cinna, in cohorta propretorului C.Memmius Gemellus in Bitinia, dar nu reuseste sa se imbogateasca.-56

a.C. Catullus se intoarce la Roma, unde constata ca iubita lui ducea o viata de desfrau siporneste o serie de atacuri foarte crude impotriva ei si a celor care o

inconjoara, adevarate mostre de spiritrustic roman in mijlocul unei poezii care pornise sub egida rafinamentului alexandrin si a lui Calimah.-55-54

a.C. Catullus isi traieste ultima perioada a vietii atacand, pe langa Lesbia, si pe partizaniilui Cezar si Pompei.-54 a.C. se pare ca Lesbia a incercat o

impacare, dar a fost refuzata; in acelasi an poetul moare,lasand in urma sa o opera de mici dimensiuni, in care coexista rafinamentul alexandrin cu

ecouri din poeziaarhaica elina, dintr-un Alceu sau din Safo si poate si de la Arhiloh in accentele crude ale poeziilor dinultimii ani, asta pe langa,

poate, un acetum italicum, foarte posibil.Cert este ca el a fost un deschiztor de drumuri n poezie, cel care a creat primul un vocabular adecvat

pentru poezie in limba latina, cel care a turnat cel mai bine pana la el in cuvinte latine metrii elini:hexametrul si pentametrul, dar si metri lirici ca

hendecasilabul lui Alceu si Safo. In ciuda laudei de sine alui Horatiu (Carmina III, 30), Catullus a fost acela care a adaptat limba latina versului

grecesc, caciincercari se vor mai fi facut si inainte de el.Semnificativ, n contextul creatiei lirice catulliene, este Poemul 51, care deschide

ciclul cutematic erotic, aducnd n prim-planul creatiei iubirea pentru frumoasa patrician Clodia, creia poporuli atribuie numele de Lesbia, cu trimiteri directe

ctre un topos al poeziei eline, dup numele insulei unde atrit poeta Sappho.Poeziile de dragoste ale lui Catul, numerotate dup tipul de vers aplicat, descriu

evolutia unuisentiment, marcnd momentele importante din viata cuplului. Ele au prefigurat drumul poeziei din epocileurmtoare;

continuatorii directi ai lui Catul sunt Petrarca, Dante si Michelangelo n Italia, W. Shakespearen Anglia, Eminescu. Reflexe ale liricii catulliene transpar

n mod evident n poezia eminescian; existafinitti de ordin structural ntre cei doi poeti, n ciuda timpului care-i desparte.Este si cazul Poemului

51 care poate fi considerat o surs de inspiratie pentru poetul romn nscrierea poeziei Od (n metru antic). Similitudini de ordin formal (utilizarea strofei

safice n ambelepoeme), dar mai cu seam ncorporarea unei tematici erotice n cadrul unei poezii n care meditatiafilosofic devine principala

modalitate de exprimare a eului liric, este indiciul care reclam un astfel demodel literar pentru poezia eminescian.n plan tematic, Poemul 51

surprinde momentul ndrgostirii fulgertoare, deschiznd ciclul depoezii dedicate Lesbiei; n plan liric, textul postuleaz o nou

art poetic, fixnd tiparele poeziei latine dinepoca de apogeu pe care o cunoaste prin ,,poetii perfecti ai epocii augustiene. Vergiliu si Horatiu aunvtat mult din

rafinamentul simtirii lui Catul, din excelenta sa metric.Ca modalitate literar, Catul foloseste o tehnic inedit: intertextualitatea. Poezia catullian ia

nastere prinncorporarea, n textura creatiei sale, a unei ode eline scrise de Sappho, poeta din insula Lesbos. Traducerea temei

erotice si a motivelor conventionale din poezia greac va cpta n poemul luiCatul o nou semnificatie, sub semnul dominant al lirismului pur.Din

punct de vedere compozitional, poezia este alctuit din patru strofe: primele trei traduc oda elin, iar ultima i apartine poetului latin. ntreaga poezie

capt o configuratie proprie, purtnd amprenta liriciicatulliene, prin nota de personalizare a sentimentului descris.Strofa nti

aduce n prim-plan motivul contemplatiei: ,,ille mi par esse deo videtur/ Ille, si fas est, superaredivos/ Qui sedens adversus identidem te/ Spectat et

audit.Ille, indicat n poem ca subiect al tririi erotice, induce n text o not de generalizare, prinraportarea lui la doi determinanti textuali: ,,mi par

esse deo videtur, ,,...superare divos. Remarcm aici osublimare a sentimentului erotic; utilizarea, cu intentie de generalizare, a

demonstrativului dedeprtare ille subliniaz puritatea sentimentului erotic trit de eul liric, care se distanteaz, princontemplatie. Iubirea, vzut din aceast

perspectiv, este o stare de elevatie care-l scoate pe omulndrgostit din realitate si temporalitate, nltndu-l n sferele celeste, n zonele

contemplatiei pure ideesubliniat prin verbul spectat (spectare = a privi, a admira).Prezenta comparatiei ,,mi par esse deo videtur indic propensiunea

metafizic, transcederearealitt ii prin intermediul iubirii care purific sufletul, asemenea sentimentului de pietate religioas. Ea faceposibil ascensiunea pe plan

moral a fiintei umane care trieste starea de beatitudine, de extaz mistic.Apare nc din prima strof alteritatea eului, dedublarea fiintei lirice, prin

opozitia dintredemonstrativ ul ille si pronumele personal mihi, un dativus indicantis.Ille aduce n text o not de generalizare, de abstractizare; poate

desemna chiar, prin extrapolare,fiinta superior nzestrat, omul de geniu care accede la absolut prin intermediul iubirii.Mihi face trimiteredirect la eul pasional, l

indic pe omul ndrgostit, ajuns victima iubirii, czut n robia simturilor.Similitud inea cu poezia eminescian este semnificativ. Od (n metru antic)

descrie, la nivelulstrofei nti, starea de tinerete vesnic a bardului investit cu puterea cunoasterii prin contemplatie. n strofaa doua, prin utilizarea

perfectului simplu (la Catul: timpul perfect), se trece la invocatie. Versurileeminescie ne induc o lume secund, lumea suferintei, iar folosirea

oximoronului ,,suferint, tu, dureros dedulce; ,,voluptatea mortii nendurtoare, sugereaz complexitatea acestei lumi la care

s-a ajuns prinparcurgerea experientei initiatice a iubirii. Mihai Eminescu defineste aceleasi dou ipostaze antagonice aleiubirii, dou

planuri diferite de exprimare a eului liric. Primul este cel al echilibrului, al unei striapollinice, generatoare de senintate: ,,Pururi tnr, nfsurat n

manta-mi/ Ochii mei-nltam vistori laSteaua/ Singurttii. Cellalt plan apartine tririi pasionale, care distruge energia vital: ,,de-al

meupropriu vis, mistuit m vaiet/ Pe-al meu propriu rug, m topesc n flcri...Senzualita tea frust e compensat la Catul doar de entuziasmul i

inocena copilreasc pe care lecomunic poeziile iubirii fericite. Frapeaz absena oricrui sentiment de culp sau de pcat. Jocul erotic eunul

evazionist, utopia sentimental e o enclav, un spaiu inaccesibil privirilor profane, ale btrnilorgrbii s judece i s condamne. Efectul

de ludic inocent provine din nevoia imperioas a poetului de aproteja n mod magic iubirea pentru Lesbia, dar i din telescoparea cosmic a iubirii.

(Cf. poemul 5, Vivamus, mea Lesbia, atque amemus). Pe fondul sentimentelor pure, tandre (niciodat edulcorat saudulceag

exprimate, din fericire, atunci cnd sunt sincere, i nu exerciii de afectare manierist, ca nthrenos-ul pentru vrbiua Lesbiei), violena maladiv a

demonizrii fiinei care fusese obiectul pasiuniiapare cu att mai ocant i are valenele unei palinodii, unei retractatio. Catul e poetul tririlor extreme, inu al

melancoliei blnde care l va caracteriza pe elegiacul Tibul. Iar dac ar fi s-l comparm cu Properiu,observm o similitudine n privina intensitii

sentimentelor (i chiar a contrapunctului ironic i autoironical mitologiei erotice). Totui Catul nu e att de sumbru sau funest n pasiunea

lui precum va fi Properiu (laacesta dihotomia ErosThanatos, amormors i va gsi ilustrarea cea mai pregnant).
catulus
Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document

Report this document? Please tell us reason(s) for reporting this document Spam or junk Porn adult content Hateful or offensive If you are the copyright owner of this document and want to report it, please follow these directions to submit a copyright infringement notice. Report Cancel This is a private document.

Info and Rating

Reads: 42 Uploaded: 03/15/2011 Category: Uncategorized. Rated: Copyright: Attribution Non-commercial

notoriusica

Object 2

Object 3

Share & Embed Related Documents

PreviousNext 1. p. p. p. 2. p. p. p. 3. p. p. p. 4. p. p.

p. 5. p. p. p. 6. p. p. p. 7. p. p. p. 8. p. p.

More from this user

PreviousNext 1. 2 p. 5 p.

Add a Comment

Submit share: Characters: 400

Object 4

Print this document High Quality

Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required). Download and Print

Add this document to your Collections

This is a private document, so it may only be added to private collections. + Create a New Collection

Name:

Description: Collection Type: public locked: only you can add to this collection, but others can view it public moderated: others can add to this collection, but you approve or reject additions private: only you can add to this collection, and only you will be able to view it Save collection Cancel Finished? Back to Document
public - locked

Upload a Document
ipostaze lirice catulliene

Search Documents

Follow Us! scribd.com/scribd twitter.com/scribd facebook.com/scribd About Press Blog Partners Scribd 101 Web Stuff Support

FAQ Developers / API Jobs Terms Copyright Privacy

Copyright 2011 Scribd Inc. Language: English Choose the language in which you want to experience Scribd: English Espaol Portugus (Brasil) scribd. scribd. scribd. < div style="display: none;"><img src="//pixel.quantserve.com/pixel/p-13DPpb-yg8ofc.gif" height="1" width="1" alt="Quantcast"/></div> <img src="http://b.scorecardresearch.com/p? c1=2&c2=9304646&cv=2.0&cj=1" />
Object5

Download this document

pdf

doc

txt

50803475-catulus.pdf - 67.5 KB Download Now Readcast:

The Scribd Archive

This document was uploaded by someone just like you and is now part of The Scribd Archive*. Give back to the community and gain 24 hours of download access by uploading something of your own. Do you understand the Scribd Terms of Service and Copyright Policy, and confirm that your uploading of this material complies with those policies and does not violate anyone's rights? Queued: Uploading: You have uploaded: Upload failed: Document URL: This document is: PrivateThis document is: Public Cancel Upload Make it easier to find your new document! Title:

Presentations Spreadsheets Choose a Category Choose a Category

Choose a Category Please select a top level category first

Category:

Tags:

(separate with commas)

Description :

Save Share:

Subscribe to The Scribd Archive and download as many documents as you'd like.

Monthly Subscription Most Popular $9/mo. 1 Day Pass $5 1 Year Pass $59 Choose payment option Pay with Credit Card Pay with PayPal or Credit * The Scribd Archive is a collection of millions of documents, including research reports, best-selling books, news source materials, and more. Read the Scribd Archive FAQ for more information.

Thanks for uploading! Download this document as

pdf

doc

txt

50803475-catulus.pdf - 67.5 KB Download Now I. 34 (G. Calinescu, Neoromantica) dia lecturi