Eseu opinie

- desacralizarea lumii contemporane

In numeroase medii culturale din lume, in unele mai mult decat in altele, sacrul este
un element fundamental in viata individului. Acesta are mai multe manifestari, cum ar fi
constientizarea prezentei unei sau unor entitati superioare celei umane, asocierea
fenomenelor naturale cu supranaturalul, toate avand in comun o exacerbare a trairii
spirituale a individului. In multe societati dezvoltate, spiritualitatea a fost inlocuita de
materialism. Astfel, consider ca desacralizarea lumii contemporane este un fenomen real
si care ia amploare, oamenii bazandu-se din ce in ce mai putin pe valori religioase.
In primul rand, asa cum observa Rene Guenon, filosof esoteric francez, exacerbarea
rationalismului si materialismului, in special in societatile apusene, astazi extinzandu-se
si in orient, din cauza globalizarii, a dus treptat la indepartarea omului de divinitate.
Explicatiile gasite de acesta la numeroasele intrebari pe care si le adreseaza il includ din
ce in ce mai putin zeu. Spre exemplu, in societatea antica, omul isi explica existenta prin
mituri, cum ar fi acela al lui Prometeu. In societatea moderna, omul nu mai recurge la
explicatii ce implica sacrul, ci la teorii cum ar fi evolutionismul sau cea a Big Bang-ului.
In al doilea rand, putem observa usor in lumea contemporana diferente majore intre
trairile spirituale ale orientalilor si occidentalilor. Spre exemplu, in India exista temple in
care oamenii cinstesc soarecii, considerandu-i reincarnari ale unor persoane sfinte. In
aceste comunitati, impartirea hranei cu rozatoarele este considerata un proces de
purificare spirituala. In Africa, oamenii se supun unor ritualuri de initiere, uneori
deosebit de dureroase, pentru credinta lor. Desi in tarile civilizate astfel de practici sunt
considerate absurde si expresia unor minti limitate, poate ca acesti oameni ajung, in
deseori scurta lor viata, mai aproape de fericire decat multi din societatile dezvoltate.
In concluzie, lumea moderna, desi mai avansata, trebuie sa echilibreze trairile
spirituale cu manifestarile ratiunii, altfel risca sa piarda valorile religioase fundamentale,
care adesea se identifica cu cele morale.