Helga Kuhse, Eutanasia, n Peter Singer (editor), Tratat de Etic, ed. rom., Iai, Editura Polirom, 2006 (pp.

323-333) EUTANASIA HELGA KUHSE

Introducere
Cuvantul eutanasie isi are originea din doua cuvinte din limba greac eu i thanatos semnificnd, ad literam, o moarte bun In prezent eutanasia este perceputa ca fiind o actiune prin care se provoaca o moarte buna-moartea din compasiune- provocata de catre o persoana, care pune capat zilelor altei persoane; Se pot evidentia doua aspecte ale eutanasiei: 1) eutanasia presupune luarea n mod intenionat a vieii unei persoane; 2) faptul c se pune capt acelei viei cu scopul de a curma suferinele persoanei respective in situatia in care acea persoana sufer de o boal incurabil sau aflat ntr-o faz terminal. In ceea ce priveste istorici care au studiat morala occidental se poate observa ca majoritatea sunt de acord n ceea ce privete faptul c iudaismul i apariia cretinismului au avut o contribuie major la concepia general acceptat potrivit creia viaa uman este sacr i nu poate fi curmat n mod intenionat. Conform acestor tradiii, a lua viaa unei fiine umane inocente nseamn a uzurpa dreptul lui Dumnezeu de a drui i de a lua viaa. Unii scriitori cretini au perceput-o i ca o violare a ordinii naturale. In carteaUtopia Sir Thomas More vede eutanasia ca fiind o solutie pentru cei care sufera de o boala incurabila, reprezentnd una dintre cele mai importante instituii ale unei comuniti ideale. Immanuel Kant este de parere ca adevrurile morale se bazau mai degrab pe raiune dect pe religie, cu toate c omul nu are puterea de a dispune de viaa s Eutanasia poate fi intalnita sub trei forme: voluntar, nevoluntar i involuntar. Eutanasia voluntara: este intalnita in cazurile in care actiunea de eutanasie a fost savarsita acele persoane la cererea acesteia; -Eutanasia voluntara este in stransa legatura cu sinuciderea asistata, caz in care o persoana o asista pe alta in timp ce isi ia viata; eutanasie voluntara poate fi intalnita si in cazul persoanelor care nu mai sunt capabile sa-si exprime dorinta de a muri in momentul in care i se curma viata, considerandu-se ca acea persoana aafirmatca si-ar dori sa moara daca s-ar afla intr-o astfel de situatie Eutanasia nevoluntara: se intalneste in situatia in care persoana caruia i se curma viata nu poate alege intre viata si moarte in mod independent, si nici nu a precizat inainte ca ar fi de acord sa fie eutanasiata in anumite conditii. Eutanasia involuntara: cazurile in care eutanasia este aplicata unei persoane care ar fi putut sa-si dea sau nu consimtamantul, dar nu l-a dat-- fie pentru c nu i s-a cerut, fie pentru c i s-a cerut, dar nu i l-a dat, dorindu-i s triasc (ex: administrarea dozelor din ce n ce mai mari de calmante care duc la moartea pacientului sau neaprobarea opririi tratamentului care menine pacientul n via) Eutanasia activa si cea pasiva: 1

 Eutanasia activa sau pozitiva: cazul in care A il omoara pe B administrandu-i o injectie letala; Eutanasia pasiva sau negativa: cazul in care A il lasa pe B sa moara prin intreruperea tratamentului care il mentine in viata. Potrivit unor conceptii atat omisiunile, cat si actiunile pot fi percepute ca fiind eutanasii, de exemplu in Declaratiei asupra eutanasiei Biserica romano- catolica a definit eutanasia ca fiind: o aciune sau omisiune care prin ea nsi sau cu intenie cauzeaz moartea. Aciuni i omisiuni/ a omor i a lsa s moar -O actiune este intalnita in momentul in care A impusca pe cineva, in timp ce omisiunea este intalnita in momentul in care o alta persoana nu reuseste sa ajute victima unor impuscaturi; - nu orice aciuni sau omisiuni care duc la moartea unei persoane sunt relevante pentru dezbaterea cu privire la eutanasie, ci se face referire doar la acele fapte sau omisiuni care sunt realizate in mod intentionat; Exista o serie de probleme in ceea ce priveste diferentierea dintre a omora si a lasa pe cineva sa moara sau asltfel spus dintre eutanasia activa si cea pasiva: O prima diferentiere ar fi aceea care s-ar baza pe diferenta dintre actiuni si omisiuni, de exemplu daca A care opreste aparatul care il tine in viata pe B, il omoara pe B, dar daca A nu il conecteaza de la inceput pe C la aparat il lasa pe acesta din urma sa moara; aceasta metoda de diferentiere este considerata neplauzibila de catre multi autori si incearca sa o orienteze in alte directii. O posibila sugestie de diferentiere ar fi aceea de a percepe actiunea de a omora ca pe o succesiune de evenimente care duc la moarte; iar pe cea legat de a lsa pe cineva s moar ca abinere de a interveni ntr-o succesiune de evenimente care duc la moarte. Este oare aceast distincie dintre a omor i a lsa pe cineva s moar, sau dintre eutanasie activ sau pasiv, relevant din punct de vedere moral? Este mai ru s omori pe cineva sau s l lai s moar In incercarea de a raspunde la aceste intrebari s-au formulat o serie argumente, dintre care cel mai plauzibil este faptul c un agent care omoar provoac moartea, n timp ce un agent care las pe cineva s moar permite naturii s i urmeze cursul firesc. -Aceasta distinctie este relevanta atata timp ct limiteaz obligaiile i responsabilitile agentului de a salva viei. Chiar daca se poate observa o distincie din punct de vedere moral ntre a omor i a lsa pe cineva s moar, acest lucru nu nseamn c o asemenea diferen poate fi valabil ntotdeauna. In unele situatii, suntem la fel de responsabili att pentru omisiunile noastre, ct i pentru faptele noastre. Metode de tratament obinuite i neobinuite Aparitia unor tehnologii medicale avansate permit medicilor s menin n via muli pacieni care, n urm cu un deceniu sau dou, ar fi murit pentru c nu existau metode de a amna moartea. Acest realitate aduce n prim-plan o ntrebare mai veche: sunt medicii obligai s fac ntotdeauna tot ce este cu putin pentru a salva viaa unui pacient? cei mai multi autori sunt de acord asupra faptului c exist situaii n care tratamentul de meninere n via ar trebui ntrerupt, iar pacientul lsat s moar. Aceast opinie este susinut chiar i de cei care condamn eutanasia sau ncetarea intenionat a vieii diferena dintre metodele de meninere n via a pacientului care sunt considerate obinuite i obligatorii i cele care nu sunt este exprimat n termeni de metode de tratament 2

potrivite i nepotrivite, o astfel de metod este potrivit dac ofer o speran rezonabil de utilitate pacientului, iar nepotrivitdac nu ndeplinete aceast condiie distincia dintre metodele potrivite i cele nepotrivite este n mod evident relevant din punct de vedere moral, este o distincie ntre rezultatele potrivite i nepotrivite pe care pacienii le pot obine n urma efecturii unui tratament. totusi acelai tratament poate s fie potrivit sau nepotrivit n funcie de condiia medical a pacientului i de calitatea i cantitatea de via pe care o poate ctiga n urma tratamentului. A provoca moartea i a prevedea survenirea ei In acest caz un exemplu sigur este faptul ca atunci cand A ii administreaza lui B o injectie letala care sa ii curme suferinata, inseamna ca acesta ia provocat in mod intentionat moartea. Dar intrebarile apar atunci cand pentru curmarea suferintei se administreaza o daza din ce in ce mai mare de midicamente, sau cand se opreste in mod deliberat aparatul respirator care il mentine in viata, stiind ca aceste lucruri vor duce la moartea lui? In ceea ce priveste administrrea unor doze din ce n ce mai mari i posibil letale de calmante, Declaraia asupra eutanasiei a Vaticanului afirm c aceast calmare piramidal este acceptabil deoarece, n acest caz, moartea nu este n nici un fel intenionat sau dorit, cu toate c riscul su este luat n calcul Intenia direct este de a calma durerea i nu de a omor pacientul. Distincia care apare intre rezultale intenionate i consecine prevzute dar neintenionate este concretizat n Principiul Efectului Dublu (PED). enumer o serie de condiii n care agentul poate s ngduie sau s permit ca o anumit consecin (cum ar fi moartea unei persoane) s se ntmple, cu toate c acea consecin nu trebuie s fie intenionat de ctre agent. Concluzii Distinctiile care au fost discutatea se refera la diferentele care sunt resimptite la un nivel profund Exista un aspect al desbaterii despre eutanasie care nu a fost atins, si anume faptul ca oameni sunt n general de acord c s-ar putea s nu existe nici o diferen intrinsec din punct de vedere moral ntre eutanasia activ i cea pasiv, ntre metodele de tratament obinuite i cele neobinuite, ntre moartea intenionat i cea prevzut. Exista cazuri in care se considera ca diferentele de acest fel reprezinta linii de demarcare importante in ceea c priveste politicile publice, fiind necesara trasarea unor limite, iar cele mai universale sunt cele care ne protejeaza impotriva mortii nejustificate. In aceasta situatie apare intrebarea daca daca acest mod de rationament are o baza consistenta: daca societatile care permit terminarea vietii in anumite circumstane nu vor aluneca pe o pant periculoas care va duce de la practici jutificate la unele nejustificate. Din perspectiva versiunii sale logice, argumentul pantei alunecoase nu este convingator, pentru nu exista baze logice pt motivele care justifica eutanasia compasiunea i respectul pentru autonomie ar trebui s justifice n mod logic omorurile care nu sunt svrite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. Iar din perspectiva versiunii sale empirice, argumentul pantei aluneacoase susine c omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate, doar ca exist foarte puine dovezi empirice care s dovedeasc aceast afirmaie.