MOROMETII () (1955)

de Marin Preda
Mogo_oaia)
(n. 5 august 1922. Sili_tea-Gume_ti,judetul Teleorman d. 16 mai 1980,

M.Preda cste cel mai cunoscut prozator postbelic. ( scriitori postbelici: + Nichita St nescu, Marin >or

ENGADRAREAROIANOLULMorometit IN OPERA LULMARIN PREDA

asINIU Rebreanu. Marnin Preda /ncepe s scrie _nuvele, care vor deveni nucleul romanelor ae a Sa,
romanului ,Moromeii a
.orometii este primul i cel mai important roman al lui Marin Preda. Originalitatea
indoialà. în noua viziune asupra lumii SATULUI.

Primul volum apare in 1955 si rämânecea maiimportant serierea sa.

Nuvelele contureaz romanul
Sursele de inspiraie ale romanului:
a) schitascrisä la 20 deani de3 pagini, "Salcámul": nu este publicat în volum pentru c e prea valoroas ca sá ràmana
ingropat intr-o carte de nuvele.
Scrisesem o schita intitulat "Salcâmul". Intr-o dimineat de iunie, tatäl meu s-a apucat s taie cel maifalnic salcam
grdina noastrà. Acopereacerul. Acest salcâm era chiar copiläria mea. Tata era crunt _i intunecat. Nu numai eu.dar nici resu
familiei i nici vecinii n-au îneles ce l-a impins s fac acest lucru. Si nici n-a rspuns la intrebärile noastre nedumerite
Aceast enigm a copilriei am exprimat-o, fr s-o dezvlui, în schia mea, care a aprut în pagina a doua a ziarulu
(Timpul).Astfel am devenit scriitor.(...) Schia cu salcâmul nu era inclus în volumul de debut. De aici s-a nsCut romanul
Morometii (M. Preda, într-un interviu din 1976, în ,Creaie _i moral")
b) amanunteleautobiografice
athtnde s-anascnt vlartms trea sund 2 tunt dintoman (Judetn Feleoaan
Marin Preda afirma: "orORe n e (Tudor Clra_u ).
Cele dou volume au fost publicate la un interval de 12 ani (1955,1967).
Actiunea are loc în satul Sili_tea-Gume_ti din Câmpia Dun rii, în lunile iunie - septembrie 1936.
Primul volum prezint o singur var (1936), de la începutul pån la sfâr_itul ei (Moromeii tocmai terminaser de spat + dup
seceri_ul, treieratul i mcinatul grânelor ).
Imaginealuminoas a începutului de var seîntunec la finalul romanului, toamna, când familia Moromete se destram.
Moromeii"- Marin Preda= radiografia satului din Câmpia Dunri
åranul isi doreste doar pästrarea pämântului,
declinul unei gospodäri i al unei familii,_
Tudor Bälosu vrea s-o mrite pe Polina cu Stan Cotelici, un flcu chiop, urät, dar cu mult pmânt, care nu i-ar fi cerut zestrea
imediat
Marin Preda: Polina= fata lui Bälosu, care se mrit cu un flåcu sårac i care are caracter voluntar, care îi impune bärbatului
s se lupte cu prinii ei ca s obtin drepturile ce i se cuvin.
Pámántul= _ansa de a gándi _ila altceva decâtla ziua de mâine.
3. READISMOL (Morometii, Enigma Otiliei, lon, Moara cu noroc, in vreme de rdzboi):
Realismul zugrve_te realitatea asa cum este, frà s o idealizezesau s o caricaturizeze, cu obiectivitate, foarte exact.
OBIECTIVITATEA scriitorului în prezentarea faptelor, fr implicarea sa (DETASAT), fr a înfrumuseta realitatea.
Naratiunea la persoana a Il-a ( predominant: viziunea "dindrt", naratiune nonfocalizat= focalizare 0, roman
doric- N. Manolescu )
SCRIITORUL STIE DINAINTETOTUL DESPRE PERSONAJELE sale, devin în måna sa ni_te päpu_i. Autorul realist ce
fel de demiurg aflat deasupra lumii
este un
personajelor sale, pe care le manipuleaz dup propria voin. Narator
OMNISCIENT= _tie totul despre personajele sale, de la natere pana la moarte, NaratorOMNIPOTENT= are
asupra
destinului eroilor, Narator UBICUU= prezent tot timpul în orice loc al naraiunii. putere depliná
TEMEREALISTE: banul, mo_tenirea (Balzac: ,Zeul la care se inchinà toi este banul" );
Ilie);
ereditatea(Niculae seamänä e
CONFLICTUL: SOCIAL (bani: cei 3 bäiei; mostenire: cei 3 bäiei, Guica;
cåstorie: Polina- Biric/ Stan Cotelici
COMPOZITIA: Cronologic, linear i monografic; )
LOCUL SI TIMPUL sunt FOARTE CLAR PRECIZATE chiar DIN PRIMELE RANDURI ale
Dunäri, cu câiva ani înainte de începerea celui de-al doilea rzboi mondial (1936); romanului- Cam
PERSONAJELE sunt prezentate înc de la început foarte detaliat, iind adunate
scen comun intr-o
SIMETRIA INCIPIT-FINAL(Timpul...). (SCENA CNELINEI);
MONOGRAFIA SOCIETATIIL este realizata prin desCrieri amanunfite (satul, locuine, portrete,
PERSONAJE TIPICE, acionând în împrejurari upice (reprezentante ale unei clase sociale vestimentatie
panfarsit:
la sfaär_it): avarul eto se schimha .
(zgârcitul=Blosu); parvenitul Farivistul=demagogul (primarul Aristidel~nu
avarul (zgárciul
SCOPULAKL doar de
DEFECTELOR UMANE (Prostia, zgårcenia) iA
vädit familia interesat
pentru mo_tenire, critica csåtoriilor realizate din interes, critica SOCIETII (antipatia
0amenilor politici):
30
 STILUL obiectiv,
SSPECIE epic. roman modern, obiectiv , de inspiratie rural (Rebrcanu-lon", SlavicL Sadovean
Baltagul")
ste o grupare de opera literare in eare autorul isi transmite în mod INDIRECT gândurile si
enmentele, prin intermediul PERSONAJELOR, folosind ca mod de expunere NARAIUNEA.
AASARURILE GENULUIEPIC ASPiNN- ACTIUNE, SUBIECT (Momentelc subiectului: E lon De Pe Dea
u n e , intrig, desf_urarea aciuni, punctul eulminant, deznodämânt), PERSONAJE, INTAMPLARI IN TIMP I
SPATIU, NARATOR I NARAIUNE,
erspectiva narativa este una obictiva, deoareco textul soris la persoana a1la
ocalarea este 0. Vizmutea este, dindärat Narajiuneaeste o ,e, ele
este heterodiegetica, deoarece naratorulesieten ppOonde
Naratonl este OMMN CIENT OMNIPREZENT OMNIPOTENT El esteica.im fel.cde Demi re
ROMANUL
a) este o
specie a genului epic, în proz,
cu o întindere mai mare decât tuturor celorlalte
a
specii epice în proz (schi, basm, povestire)
cu o
actiune complex _i complicat,
desfa_urat pe mai multe planuri (paralele sau intersectate),
cu o
intrig complicat
Fersonajele sunt foarte numeroase ( principale, secundare, episodice, figurani ) _i puternic individualizate,
Sunt angrenate in conflicte puternice ( exterioare / interioare; principale / secundare)-( intrig complicat ).
Aciunea se poate desfura în mai multe locuri ( spai ) _i pe o
Principalul mod de expunere este naraiunea, perioad lung de timp ( chiar ani ).
1ar
personajele se contureaz direct prin descriere _i indirect, din propriile fapte, gånduri _i vorbe, cu ajutorul dialogului i al
monologului interior.
1.
ROMAN REALIST: OBIECTIV= naraiune la pers. a IlI-at evenimente relatate cronologic
+Spaiu exterior
real=
satul Sili_tea -Gume_ti+Spaiu interior=imaginar= al tririlor interioare;
2. ROMAN FRESCA SOCIAL= imaginea de ansamblu a unui sat din Câmpia Dunrii cu 3 ani înaintea izbucnirii ,

celui de-al doilea rzboi mondial;

3. ROMAN-MONOGRAFIE a satului din Câmpia Dunrii ;
Monoerafiescriere despre un singur fucruprezentarea unei localitäti din toate
biseric, politie, cetteni sraci/ mijloca_i/ bogati, meserii, obiceiuri specifice punctele de vedere (scoal, primrie,
Sili_tea- Gume_ti, judeul Teleorman, aflat la 80 de km de Bucure_ti, la 60 km de Dunre.
Sili_tea-Gume_ti =comun mare, în vara _i toamna anului 1936; Gara este la 4 km.
Institutii:
2 biserici, ( Catrina + Moromete despre biseric= Tatl lui Nic din "Amintiri..." - p. 165)
o scoal primar , cu 450 de elevi, 7 înväjtori, serbare _colar de sfär_it de an;.
Primarie( primar: Aristide, fost cmtar, actual primar liberal, are o cárcium , ma_ini de treierat _i o
moar );
Centrul satului: casele: primarului, preoilor, notarului,învtorilor;
Scoala primar ( învrorul Teodorescu, fostul director, vrea s-l lase repetent pe fiul
actualului director. Este ameninat de tat, îl trece dar se mut la alt
Directorul _colii, Todirici, conduce premilitara. coalä.
Prima biseric;
Primria;
conacul fostei mo_ii este închiriat staiei de agronomie
_i mont;
fosta banc, care dduse faliment, este folosit ca loc întruniri
o fântân de piatr;
pentru sau baluri;
Premilitara: pregätirea flåcilor pentru armat;
Instrumente ale autoritii: Jandarmi, pândari; Perceptori de impozite ( Jupuitu )
sirul muncilor agricole, de la începutul verii pän toamna tärziu: sapa, seceratul, treieratul;
jocul bäieilor cu bobicul;
aldámasul but dup vânzarea salcmului (Moromete, Tudor Balosu, Victor ironizat de Moromete: Cum adicä s
nu-i plac cuiva butur ?"/ -

*Asta
devine dupa facultar"( Victor ). "Da, e un
punct de vedere" ( Moromete ).
chemarea fetelor la poartà prin fluieratul flacáilor ( Biric + Polina); HORA

iocul clu_arilor.
lerarhizarea pospodarilorli in functie de numrul pog0anelor:
d pmânt: se
Säraci: la improprietrire nu

Stan Tugurlan 40 de ani, revoltat . In 13 ani 1acusecopi. ACe_tia tråiau doar pân pe la l
=

an _i 4.li mai rmâne

unsingur biat, Anton. Episodul cu vecina, Colelicioala- care-1 dà de poman de Pa_ti. El se bate cu
cu seful de post _i ajunge la inchisoare. "Un om rau i neprietenos de care lumea se cam ferea." fiul primarului.
lon al lui Miai-srac, _ters,
lon.Riric : 24 de ani; familia renuna la haine i il mdraca pe el, pentru c e cel mai mare, ca s se poatä duce la
Cânt foarte frumos, încât tot satul face lini_te s-i aud
hor,
Maria Moromete= Guica= stà intr-un borae, are su ae ani, e sora mai glasul. +5 frai mai mici.
mare a lui Moromete. Poreclit de un
mocan.

31
 Intrigant , bárfitoare, agresiv , rca.
Miiloca_i:
Moromete=case iimici ( 1 camer,
simpatizeaz 2)
pe liberali; Familia: 14 pogoane de p » familia se descurca bine. Cu cel a 0
20.000

de la banc i_i cumpraser 2 cai i 24 de oi.

imprumutai ani ). Neculaie
Familie hibrid: Achim, Paraschiv (24ani), Nil =Moromete + Rdita; Tita, Ilinca (14 a rámas
+ Catrina ( c sâtorit a doua oar ). Primul sot murise. Fiica din prima cstorie Ja s
Moromete
Dumitru lui Nae=voce putemic. Chiar când _optea, se auzea la un km. Om calm _i lini_tit. Il antipatiza pe balo
cu pläcere.
pentru cà-i luase % de pogon de vic. Cu cl, Moromcte glumea M
Coco_ilä= trnist; tic verbal: "esti prost !": cu pläcerca vorbei; injura cam mult, lucru care nu-i plácea lui se tratcaa:
** *

tuberculoz . Vinde % din pmånt,

Bofoghinà= i_i sårâce_te familia pentru c se îmbolnäve_te de
bine, dar începe så munceasc _i boala il ucide.
Traian Pisic = p. 266 (P I1. cap. 10) cizmarul satului, are 13 copii. 2 pogoane le vânduse lui Bálosu, pe 2 pusese
fetia de
la tata din tigare!"; Ciulca, o
tutun. Scen antologic: trezirea copiilor. ,Sfärflic, zisc, na

6 ani, tipå foarte ascuit _i se face o lini_te deplin).

Bogati
ludor Balosu= 40 de pogoane, zgårcit, neomenos, profit de crizele financiare ale celorlali _i cumpr pmänturi la

un pre mai mic.

caracterizat indirect prin nume (Moromete, Guica); (cas: 3 camere);

Aristita, soia lui, când nu-_i termin treaba, coase la ma_in _i duminica zgârcenia soului.
are
3 copi: Victor (afectat, comis-voiajor, îi simpatizeaz pe legionari), Rafira= 10 ani
Polina (20 de ani, caracter neinduplecat= manifestat abia dup ce se cstore_te)
Stan Cotelici= 45 de pogoane de påmânt. Fläcu _chiop, uråt, dar foarte bogat; Bälosu l-ar Vrea ginere
fierarul satului; trece dintr-un partid în altul, ar vrea s fie primar. Ii poart copii far incläri, dari trimite
locan pe toti la _coal.
Aristide (p.217, 219, 223 ) actual primar, are o gospodärie foarte mare _i frumoas , o cârcium , o moar , ma_ini de

treierat. La inceput fusese cmtar, acum umbl cu motocicleta _i are intrare la autoritile politice i administrative
Crá_mac fost primar täränist, care se îmbogise tot in timpul mandatului;
istoria unei familii care se destram ;
lipsaunei comunicri reale în interiorul familiei Moromete
problema pmântului- care asigur o poziie în colectivitate/ o independen lui Ilie Moromete.
RSICOMROZNT
Romanul este structurat in 3 p rti mari, dominate de trei elemente simbolice:
29cap-masa (P.I, cap. IV, p. 12)
sâmbt seara (întoarcerea Morometilor de la câmp) duminic seara( fuga Polinei cu Biric );
I 18capadunarea eroilorpe prisp, dup ploaie, inainte.deplecarea Iai Achim cu oilela Bucure_ti =2säptmáni
IL 28cap secerisulsfar_itul verii
Constructia este echilibrat, simetric (ea _i în "lon" i "Pådurea spånzura ilor", "Enigma Otiliei").
Romanul incepe i termin
se
referirelatimp:
cu aceea_i
INCEPUT:inCâmpia Dunrii, cu câiva ani înaintea celui de-al doilea rzboi mondial, se pare c timpul era foarte
rbdätor cu oamenii; viata se scurgea aci fr conflicte mari. Era începutul verii"
SFÂRIT:Trei ani mai tárziu, izbucnea cel de-al doilea räzboi mondial... Timpul nu mai avea rbdare."
Tot de simetria romanului tin cele 2imagini simbolice ale lui lie Moromete:
a) in deschiderea actiunii, tatl rmâne "singur in mijlocul btturil", sugeränd viitoarea lui singurtate
cu vechiul su mod de via; existenial _i legtura
b) in final, chipul aceluia_i Moromete, dar modelat din lut ars,
rmase doar capul lui deintr-o statueta, aparine mitului: ,Din Moromete cunoscut de ceilalti
hum ars, fcut odat de Din Vasilescu si care
insingurat de pe polita fierriei
Prima parte= de sâmbt lui locan la adunrile care înc mai aveau loc acum privea
seara- duminic seara
câmp fuga Polinei cu poiana"
în
Ín centrul romanului se afl familia Moromete. Alte familii((de
la
-
intoarcea
care se destram:
Moromefilor de la
Riric
-

Dup fuga bäieilor, în aceea_i zi Moromete: 1. E Blosu _i Botoghin.

,

nevoit
pläte_te impozitul funciar, rata la banc i taxa scolará
sa
vanda mai mult de jumâtate pmânt, 2. Cumpr alti cai
din
Cu toate acestea, lucrurile nu mai merg ca altãdat, pentru fiul mai mic, Niculaie, 4. i începe ai,
cand timpul se « o viat nou
ain urmtorii ani gospodäria trneasc continua så se
scurgea... Tara conflicte mari
» în
Câmpia Dunrii
din care n-avea s fie scos decät de marile
zguduiri care se aproplau.ruineze. Moromete intrå într-o lung stare depresiv
mondial. Timpul nu mai avea räbdare. > Peste trei ani izbucnea cel de-al doilea råi
Åzboi
7. SCRUCIURA
PRIMA PARTE (29 capitole sâmbät seara duminic seara (24 ore)
1. na intoareerii amiliei Moromete
seara. de la camE (Cap. 1: doar Catrina are grij de pasnodr

32
 4SCTa acasa, Pataschis. sel Mi ate dure copi, se dhduse jos din cârufa, lasase pe ali sà deshamec Sisa aca
ee DE DUSJPA o lhana veche si se culease peste ea gemånd. La fel fdcuse _i al doilea fiu, Nilä, intrase in
tie SearunaSe int un pat, incepuse siel sd gcama. dar mai tare ca tratele sâu, ca _i când ar fi fost bonav. Al
tla u SC luisase in graidul cailor, se trántise in iesle, sa u-l mnai gaseascá nimeni, iar cele doua ete. Iita s
llinea, plecase1d repede la garla sd se sealde
A a s sngur in mijlocul b a t a i i , Moromete, tutal, uàsese câruta sub umbra mare a celor doi salcámi de längà poarta

a c t u m iesise e l la drumcu figatea in gua. Paren de la sine in eles cå singurá mama rámânea sá aibá grij ca
iua sà se
sfärseascà
bine.
e t e statea pe stànoaga podi_tei i se ita peste drum. Stäten degenba, nu se uita in mod deosebit, dar pe faa lui se
uca ca n-ar ti ràu dad s ar ni eineva.. (ameni insd aveu treabà prin curti, nu era acum timpul de ie_it in drum. IDin
mana lu tumul tugarii se rdaca drept in sus, thrà grabà i farà
scop
NA discutieilui Morometecu Balosu despresalcâm (Cap. 1:p. 2, 3 Moromete actor). un adevárat dialog al surzilor.

NClhe
Tatal iese la stanoag. funmenzä i discutâ cu Bälosu despre salcâm i
Cap. 4. p. 17: scenà cheie: prin masa prea mica, rotund _i joas _i scunelele cât palma pámântul ( dacá li
foncire
S-ar ti iypàrit tuturor copiilor ) ar ti fost neindestulator;
M. Preda î_i adunà personajele la mas » ii caracterizeaz ( Rebreanu le aduna la hor, Cálinescu la mas la
Gurguveanu ): tragment prezentat scenie
a_ezarea tiecàruia anuna contlictul viitor
masa e joasà, rounda. cu scdunelele cât palma
Tatal stà pe locul cel mai inalt, pe pragul celei de a doua odäi, dominându-i pe toti:
baiein cei mari stau în pragul u_i, anticipând parc fugal lor din final;

Catrina stà spre sobà, avándu-1 lângd ca pe Tita, linca i Niculae.

Niculae nu are nici måcar scaun, st direct pe jos.
Episodul negotuluieu cerealela munte- cap. 10, p. 66: REMEMORAT - petrecut cu 2 ani in urm- prezentat anterior in
nuvcla "O adunarelinistit" ( in roman afliam c Moromete era poreclit Paanghel, numele personajului din nuvela).
Cena tieristlcamului.sivarsithduminica in zori (P.I,cap. XIl, p.76):
Momentul tàierii salcâmului poate fi socotit "inceputul sfär_itului ". Salcâmul, cu coroana lui stufoas
, strjuia partea
aceca a satului, simbol al stabilitaii i träiniciei: "Acum totul se fäcuse mic, grdina, caii, Moromete insu_i ar tau bicisnici".
Scena cinei simboliza solidaritatea familiei. Taäierea salcâmului sugereaz începutul declinului familiei Moromete. Preda
stabile_te o relaie intre bocetulfemeilor i momentul täierii salcâmului, moment care dobânde_te conotaii funebre. Rotirea
Ciorlor accentueazà sugestiile râu prevestitoare. Ilie îil taie înainte derÄsritul soarelui. Dramatismul intàmplrii este atenuat de
Ilie räspunde: " Intr-adins (...), ca s se mire pro tif"; Täierea _i vinderea
umor. La intrebarea de ce s taie salcâmul
salcamului este primul semn al declinului familiei Moromete.
Scena aldamasului (Morometeil ironizeaz pe Victor Bälosu): "Asta devine dup faculti" ( cap. 13,p. 84, 85)
DUMINICA Intainirile din noiana fierarier hioai (P. 1, cap. 18,19, 20, p.114 )= miniparlament stesc: M. se rade
inainte. Inima adevårat a satului este Poiana lui locan unde se adun cei mai de_tepti oameni din sat - in zile de s rbâtoare sau
duminica : Moromete, Coco_ilà i Dumitru al lui Nae citesc ziarul i comenteaz politic ironic _i cu umor. Moromete este
respectat i consultat de toat lumea. El explic, clarific, concluzioneaz: "3 chestiuni se desprind de fapt din aceast situaie!".
M-Cocosila: "Ocupatiunea ta mintala e la alte prosti". Ziare: M.="Miscarea", locan-"Curentul", Coco_ila-"Dimineata"
Scena Tonciirei (impozit agricol ( P. I, cap. 23. p.154): Jupuitu vine s-I cear "fonciirea'". Episodul se desfä_oar
scenic= seamna cu o pies de teatru: comedia amânrii plii: "N-AM".
Episodul_Vasile Botogin (cap. 25-26) (Anghelina=sofie, copii= Vatic (14 ani) i Irina (11 ani-clasa a IV-a-premiul I la
Jete)
Bolnav de tuberculoz, íyi vinde på intul lui Bälosu, în ciuda împotrivirii
soiei, Anghelina, i a copilor).
Bojoghin, tuberculos, se ceart cu femeia sa, dac trebuie sau nu s vänd pmânt pentru a intra in spital;
ajung la injelegerea de a vinde pentru a avea bani de sanatoriu.

10. Cuplul Biric-Polina (= Vidra, Ana Baciu, Vitoria Lipan, Mara ); Polina e adus acas la Biric de ctre acesta, far
_tirea pårintjilor. Cearta fetei cu tatal ia propori. Polina sile_te pe Biric så secere grâul de pe pmântul ei de zestre. Biric se
bate cu socrul, socrulil d în judecat, apoi tineri i_i pornesc singuri o cas din lut, iar casei lui Balosu ii pun foc.
11. Eoisodl ioculurcalusarilog(Cap. 28- p. 139)-Titual iniiatic românesc. Este jucat la locan i întreg la Balosu=1 or , pentru
cã numai cei bogati puteau sà plâteascá. Scopul celor 7 (9) dansatori este de a-I vindeca pe cei lovii de iele. Acest dans
sugereazå in roman lumea care apune.
PARTEAAI-A (18 cap. (p. 200-323) 2 sptmânisf. Petru _i Pavel
L.
fug
Scena adunrii pe prisp afamilie, dup ploaie Inaintedeplecarea lui Achim cu oile la Bucuresti;2. Încercarea de
a lui Paraschiv i Nilá cu call ( cap. 12: Nia i Paraschiv pleac spre Bucure_ti, dar se întorc dincauza lui Nil , care

vreas-i ajutetatl la seceri_

3 Scena acordkuiioremiuloill i Nicula- clasa a Va (Cap. 18, p. 320-321): Ilie Moromete are un sentiment de vinovätie.

PARTEAA III-A (28 cap./ (p. 324 520)

Scena secersulu-Cap. I.p. 324 Secerisulrepreaintd pentru Marin Preda incununarea existenjei rurale. Plecarea la seceris
este o scená tipic _i general, nefind a unui singur om. Plecarea este a omului care face pregatirile de cu noapte, repetänd
strvechi, desf_urate dup un ritual milenar: ep
cuvinte i gesturi

33
 carea!
înhamà caii i umbl de colo pån colo prin curte. Nu este
nimic de 1acu P copiii
Omul se scoal , trezeste copiii,
i caii inhmai a_teapt in bátátur de
mut e cAruta stá
prima zi de secere pare s fie un lucrnu obi_nuit, totu_i crua
de cu sear asemeni; nu se _tie pentru
insá si trigá
Sunt gata. serenie _i bota cu apå sunt puse in caru a mancarea gåtit strábate curtea, inua hatul
Omul invârte_temuierea se uitå prin grdin,
pe loc. se
dac båtturii.
in mijlocul se
atat de indelungat
imp
la temere fàrà rost. intrebänd-o a pus mâncarea in c rut : supår _i-i råspunde cã a pus-0 de mu

nu ascultà, nu aude. iese afar cu un aer grav. foarte gråbit i foarte ingrijorat.
mánáncá 1aso
seceri_ului: (Cap. 2. p.336) Morometii
mesei luate de familia Morometela câmp.
in timpul tasole el
CEna Paraschiv. lacom. se arde i cu

i Vatic ).
Familia lui Botoghina la seceris - Cap.bâtaia(Irina
4 -

5-( cu Victor ).
Birica si Polina la seceri_ Cap. nedrept-Tugurlan i D2
fiul lui Aristide furd din fäina oamenilor, la moar lon a lui Miai este bätut pe
ache, este a r e s t a t inchisoare -2 ani ( Cap. 8, 9, 10)
fiul primarului i pe jandarm i
.

Polina punefoc casei lui Bàlosu: ( Cap. 17, 18) tatl la munte s vánd gráu pentru
Neculaie merge cu
a strange

rim
banide scula. 22)Aristide ii ceruse datoria de
hFmtrici cu ceaacincide ainceputul romanul:de(Cap. Când afla ca vTea a
4000 de ei i dobânda lui Moromete. El merge la Scmosu. negustorul gini, s imprumute bani.
vor sá fugá. Moromet
nu mai vrea s-i dea nimic. li spune c bieii
enuneze datona cu banii tnmi_i de Achim de la Bucure_ti Paraschiv reacioneaa
4.000 de lei ).
Nilà _i pe Paraschiv c Achim i-ar fi trimis bani (
merge acasd i. la mas . ii påcàleste pe
iolent. 1ar Moromete este sigur bäie i vor s fug de acas .

Moromete, la captul satului stil indirect liber( P. II, decap.23, p.489)

Scena monologului lui încercând s afle dacã a gre_it fa fii cei mari _i ei au motive sá fug
de acasa.
=Moromete monologheaz,
10. Scena båtiifilor, cu parul: Cap. 27, p. 515 Scen final; pentru a-_i îmbuna feciorii, Moromete se rzbuná pe nevasta i
de realitaile
tactica sa, atitudinea fa
pe Iitz apOL din räbdäni. love_te pe Paraschiv _i pe Nil cu parul, explicând toat
SCOS
zic ori dac s plecai. Am muncit i am trudit i am luar
Atata tump cât r iesc eu, ori facei cum eu, nu,
Cnspante din jur: -
«
voua
vând din el, s pltesc fonciirea fr s vând, ca s v r m ie
påmänt ca så ràii voi bine ! De ani de zile m zbat s nu Bonavule dupa avere . . . 0
intreg ordior i sälbaticilor la minte Si [...]
acum sårii la mine... c v-am furat munca voastr !
si-i mänance capul averea. s ii minte de la mine! » ei1
Nil _i Achim ilustreaz puintatea mini . In_i rudimentari _i, in conseciná, agresivi,
Fuga bäietilor: ( Cap. 28 ) Paraschiv,autoritate încearc s o submineze. Ura lor fa de mama vitreg se va na_te frá greutate i
nu suportà subilitatea tatlui, a crui

prin stäruinta mätu_ii Guica. sora malefic a lui Moromete.

familiei. Pentu Moromete pmântul inseamn bucuria de a fi
Schimbarea radicala. de luil
liber i independent,
M omete sis destrmrea
a avea posibilitatea contempli viaa ca pe un spectacol. In final va fi învins de istorie, izolat i
singur inr intr-o stare de criz, simbolizat prin muenia lui adânc: *Moromete nu mai fu vzut stând ceasuri întregi
pe prispisau la drum pe stn0ag. Nu mai fu auzit rspunzând cu multe cuvintela salut.7 (p.519)
2oromnee din pamant 2 cumpara att ca
S incepeo viaánou
Cu toate acestea, lucrurile nu mai merg ca altädat, cnd « timpul se scurgea.. tara conflicte mari » in Câmpia Dun rii
in urmátori ani gospodäria áräneasc continua så se ruineze. Morometeintr într-olung staredepresiva
din caren-avea så fie scos decât de marile zguduiri care se apropiau. Peste trei aniizbucnea celde-aldoilea räzboi
mondial. Timpul nu mai avea räbdare. 2
- Deoarece situatia din familie devine din ce in ce mai tensionat, Paraschiwi Nitä, atras_i demirajul oraului, s-au ineles s
fuga la Bucure_ti. Este momentul in care incepe s se destrame familia. Moromete inelege acest lucru, reaciile lui trecând
de la surprindere la mânie.
Din acest moment Moromete se schimb, aratä ca doborât de o boal, mergea cu fruntea in pmânt, nici încet, nici gräbit
_i nu se uita nicáieri". Dispreruit i pärsit de báiei, måcinat de disensiunile familiei, Simte c lumea din jurul s a devenit o
capcan. Deci nu mai este el. Trei ani mai tárziu izbucne_te räzboiul.
Volumul al doilea prezint e_ecul familiei. Figuracentral este tot lie Moromete i fiul su Niculae. Ultimele
capitole nareazmoartea lui Ilie Moromete, btrán, aproape de 80 de ani.
Chipul bátrånului este conturat de cuvintele Ilincái ,impu inat la trup, avea släbiciunea de a rtci în ne_tire, cu
ciomagul in mána". In ultimele cuvinteale este cuprins crezul vieii sale: ,Domnule..eu totdeauna am dus o viata
independent".
RSONAJUL lie Moromete
cel din urm täran" (N.Manolescu) singurul aran "filosof" "täranul absolut";
protagonist, personaj pivot,
Era cu 10 ani mai mare decát Catrina ( contingent "911, Tacuse razbo1ui acum avea acea varstà intre tinerete _i båtrânete cánd
numai nenorociri sau bucuri mari mai pot schimba firea cuiva"= caracterizare directá- de narator
cele 2 drame existentiale pe care le va tråi: a) drama pámântnului i b) drama patemittii.
spirit conservator (singura valoare este påmântul);
autoritar in familie (scena cinei), dar i democratic: 1 cere pårerea lui Nilá despre plecarea lui Achim cu oile:
inteligent (vorbe_te singur "deoarece nu are cu cine ) ironic:"Dac veneau i-mi spuneau: <Ma. noi vre
ca i-a_ fi impiedicat eu, Sc mosule <Dece sá hugi, rajioare le-ag fi spus. Incet nu putei så mergeti?" g i m de acasa>, crezi
se amuzä (ráde de bigotismul Catrinei, de läcomia lui Paraschiv, pe care il lasá så se ardà cu de fasolea
sociabil (are muli prieteni);
prostia unora dintre trani );

34
 care ii are de pltit, _coala lui NICulae)
amánarea lucrurllor ( banii pe
o u de conducere in familie al lui Moromete este dar isiiubeste copii (
scena acordari

S p a c e intraga familie Se poartà eu . anumità distantafat de familie.

pTemul | luu Nicolae + drumul la Bucuresti dupdN baieji ).
1Aran mijlocay (situatie
suciald) sa-1 puna
dismulnnt (preldcut):
comportament tipe taranese. Moromete este mai destept decât altii si se preface mai bine.Cauta
Pecelalali sd-si spuna parerea, a_teapt, tatoneaza -episodhul foneiirei,
tor (SCena ineasdii "foneirer". dalogul cu Balosu de la inceputul romanulul).
Catrma: " sucealà a firii"

utun... lovi-0-ar
fierhriei lui locan ): Catrina: "E_ti mort dupá sedere _i dupå
r b e ( pe podi_ca din taja casei, in poiana
moartea de vorbà, de care mu te mai
satun" nman ráspunsul, schimbá vorba. enervandu-i pe
sponibililate umoristicd (ironic): dezajrolbator eu cei care nu-i plac:
Balosu,
Don QUJOTE (Cervantes ),
n care se lupta eu
morile de vánt
spirit de observa ie stie cà o fata se grdbe_te la întálnire dupå mers)
lei ii dá
Moromete insceneazd o anumita situafie îneât perceptorul s accepte så primeasc ceea ce el ii d - din 6000 de
Perea regiei
unar toO. Se pretace cà are reabà în gospodarie i cà este supårat. Agentul nu se las in_elat, deoarece Moromete pare ca a mai jucat

scena Fetele nu-i lasà sà le ia luerun din casà.

P'araschiv intervine: "Nu sunt ai
caii tatei, sunt mer'. le vedeau". Omul
lor le scâpau, pe care ei nu
spint contemplativ: "Tatal avea ciudatul dar de a vedea lucruri care
noteazà naratonul
ordinii prin violená;.
Temi sale, ipsit de ipoteza unei alte lumi, Moromete e un seeptic, neincrezåtor în posibilitatea schimbrilor
independent( inainte de a muri ii spune docton1lui: "eu totdeauna am dus o viatä independent ")F autocaracterizare.

fvarte bun povestitor (

episodul vânzarii cerealclor la munte;
Moromete se aseamànd cu tatàl lui Creangà, pårerea lui despre _coal fiindPisicã
episodul Traian )
aceca_i: "scoala nu aduce nici un beneficiu.

lipsit de glorie: autoritatea lui n sat se

imele capitole din al doilea volum distng imaginea lui Moromete, artându-i o alt fa ,

diminueazA, familia nu-I mai ascultà, prietenii il prsesc.

Critica literarà Moromete = tipul "taranului filosof":
D.Micu: "Inteligenta, ironia i umorul, stiinta de a povesti fac din Ilie Moromete un tåran-filosof.
Celelalte personaie sunt eclipsate de prezena lui Moromete. Ele sunt, de obicei, reduse la o dominantà
Catrina este mama care incearcd sa înlänure vrajba in familie, se zbate ca Niculae s mearg mai departe la coal.
Niculae se define_te prin hipersensibilitate în raport cu violena.
Singurul personaj complex in afarà de Moromete, ramáne Tugurlan, El este un revoltat prin excelen.
BALOSU: tipul tranului îinstàrit: face comert profitabil la munte; cumpr de la toi cei ce au probleme: salcmul lui
Moromete _i locul de cas, pmântul lui Botoghin.
Animale: Bisisica. Dutulache. Prin Bisisica parodiaz motivul mioritei i prin Neculaie mitul copiläriei fericite.
Obs.: In Silistea-Gumesti sunt putini oameni sraci, oamenii oduc destulde binedup împroprietrirea taranilor
9. STILUL itor anticalofil.lipsa podoabelor (Lu
Petreseu
a. Esteunseriitor realist _i un mare povestitor, de aceea textul e dominat de yerbe.
b. viziuneascenic= folosirea dialogului-- ORALITATEA, simul comic ( ironie subtil ) i tragic,
adanca observare psihologic~}
d. Folose_te tehnica narativ a decupajului: Marin Preda decupeaz o zi din viaa unei familii i o prezint pe larg
(fapte minore, prezentate foarte pe larg, dând astfel o imagine convingätoare de via a familiei).
Limbaj popular, adeseori frust, care imit aproape toate cli_eele oralitä.
f.Stiluldirect se îmbin armonios cu stilul indirect i cu stilul indirect liber un mare prozator, realist-psihologic _i
social, cu totul original. Un scriitor modern.
Scriitor OBIECTIV =are o atitudine detasat fat de personaiesi situatii: + Nu intervine în actiune _i nu face
aprecieri. + El pune personajele in situaia de a se caracteriza singure prin fapte, vorbe, atitudini, fr nici o
interventie din afar . + poveste te lent, acord atenfie am nuntelor, gesturilor _i mimicii.

CONCEPTE OPERAIONALE
. Tema: familia (destrmarea unei famili de tårani); absena comunicrii (intre Ilie Moromete _i familie); timpul.
2. Tehnici narative: tehnica decupajului
3. Incipit-realist:
loc-Sili_tea Gumeti-in Câmpia Dunrii;
timp-3 ani înainte de al doilea rzboi mondial;
personaje: familia Moromete;
simetric cu finalul: "Timpul era foarte råbdätor cu oamenii".
4. Final
simetric: "timpul nu mai avea räbdare";
deschis-cei 3 bäieti din prima casatorie fug la Bucure_tu (vom afla în vol. II ce se întâmpl cu ei:
Niculae va merge la _coal; nu _tim cum va evolua relaia Catrina-llie.
5. Episod

35
 salcamunl,

aducerea cailor, präbu_irea

(secven e: trezirea lui Nila.
aerea salcamului
vecinilor)
Intoarcerea familiei de la camp:
Seceri_ul:
Fuga bàietilor.
Secven ele narative se leagà intre ele prin inlanuire
6. Actiune:
D.p.d.v. al timpului. continu (cronologicä); Botoghina, Tg
Familiile Bälosu.
al spaiului. actiunea are loc în planuri paralele:
D.p.d.v.
Conflict c såtorie:
exterior: Moromcte-cei 3 bàieji din prima
llie Moromete;
interior (psihologic)- schimbarea lui
principal: Moromete-cei 3 fii:
secundar: Tugurlan-Aristide: Polina-Balosu.

8. Relat spaiale _i temporale doilea r zboi mondial

înaintea celui de-al
inceputul verii inceputul toamnei, cu 3 ani lui locan, campla.
mp 1936- podi_tei, casa, ograda, poiana
Spatiu: Câmpia Dunrii- Sili_tea Gume_ti: stnoaga
910. Tituk numele familiei:
Caracterizarea lui Ilie Moromete (modaliti de caracterizare);
11. Relaia dintre dou personaje:
Structur _i compozitie:
13. Viziune despre lume:
14. Limbaj

Sora: Maria Moromete=

Catrina: are un b iat cu
Guica-moare, iar llie nu merge primarul. Acesta ia copilul s-
Sora: Fica, îndrágostitä la înmormântare creasc , dar nu o ia de so ie.
li d, în schimb, pmânt, de_i
din tinerete de llie, sotul ei nu murise în rzboi, ci acas ,
are o relaie cu el sapând o fântânä.Socrul are grij de
la btrânee fetita fäcut cu primul sof.La bätrânete,
Catrina il prse_te pe Moromete,
plecând în vale, la Alboaica,
fata ei din prima cstorie.
EPorede Catrina Moromete
Rädita a doua soie
prima sotie

3 copii
Cei 3 bäiei: Tita=csätorit cu Sandu. Se mut la socri.
De_i Sandu scap 5 ani în rzboi, moare clcat de
Gunoieri la Bucuresti; speriindu-se de ni_te câini. Tita na_te, dup crut, caii

Apoi: lui Sandu. înmormântare, copilul

Daraschiv =sudor la tramvaie( se înfometeaza, Winca=linca laeste singura care rmâne cu Moromete. Ea se mrit cu
ca sási fac o cas - tuberculozä- moare; un subofiter aerodrom, face doi copii _i li råmâne casa
Nilä= portar de bloc, moare in al doilea
Niculae=3 ani de $coal; scoala de activist de partid; printeasc.
inginer horticultor( 10 ani povestii în câteva horticultor la o ser
Räzboi Mondial, la Cotul Donului; fata lui Adam
Fântân, Märioara, devenit rânduri );csätorit cu
Achim =magazin alimentar, Au un bälat asistent
care seamn cu llie. Abia medical.
face copilul o la în dup
cstorie. Se împac cu
5 ani
dup ce
un an de la moartea lie, dupà
acestula, într-un vis.

EVOCUIA EAMILIEI HIBRIDEA LOI ICE

MOROMETE

36
 Morometii
de Marin Preda

Vol.

Rezumat Secvent din filmul Morometii

(1988) in regia lui Stere Gulea
nA CuEpaPRIMA PARTE
ani naintea celui de-al doilea rzboi mondial (1936/1937), in Cámpia Dunrii,
cunea 10eepe cu câiva începerii
in satul Sili_tea Gume_ti.

-romanul debuteaz cu sosirea familiei Moromete de la câmp, când bietii fug s se odihneasc, fetele se ducs
doi mari salcami din curtea
sescalde MORMETE rmânând singur s descarcecruta _i s o trag la umbra celor
lor.
1mediat ce termin cu crua, iese la drum pentru a vedea dac este cinevane acalo dar nu-l întâlneste decât ne
TU cânt deloc pe Moromete.

- BALOSU aduce din nou în discuie dorina sa de a cump ra unul dintre salcâmiü lui Moromete, dar acesta il
trateaz cu dezinteres, find întrerupti de nevasta lui Moromete, CATRINA, care era indignat c au dispärut toi i
c ea a rmas s munceasc singur.
- Moromete nervos, il strig pe NICULAE pentru a oajuta pemamasa s mulgäoile.
in timp ce mulgeau oile, NICULAE vrea s-i spun mameisalesä-l conving pe Moromete s dea oile la cioban.
pentru ca el s se poat duce din nou la scoal.
odat cu venirea serii, Catrina începe s-i strige familia pentru a veni la mas, iar câinele a intrat pe lâng ea _i
le-a furat brânza.
in timpul MESEI (cinei), ACHIMa adus vorba despre plecarea lui la Bucuresticu oile pentruaface rostde bani,
clar.
dar Moromete nu i-a dat nici un rspuns
- BIRIC hotr_te s seduc la POLINA pentru a sta de vorb cuea i pentru a vedeadac fata se gândeste mcar
putin la el, dar în locul fetei, la poart iese BALOSU, pus pe scandal,fiind gata s seia la btaie cu acesta.
-Biric afla de la Moromete, în timp ce-l a_tepta pe Nil, c POLINA urma s se cstoreasc cu STAN
COTELICI, iar Biric , nervos, începe s injure la poarta lui Bälosu i s-i strige Polinei c poate s se m rite cu
cine vrea.
imoreun cu NIL, MOROMETE hotrte s-l lase pe ACHIM s se duc la Bucure_ti cu oile.
auzind discu ia _i hot rárea celor doi, Niculae se bucura cå nu o s mai se scoale cu noaptea în cap s plece cu oile
c în sfâr_it o s scape de BISISICA (oaia cea bucluca_).
_i
isi face apariia _i MARIA MOROMETE, sau GUICA cum era numit prin sat, care erasoralui Moromete si cei
duseser la ea în acea seara pentru a-l Spune vestea cea mare.
trei frai se
-era numit GUICA, deoarece de cate ori trecea cate un negustor cu fructe, ea lua din ele, mânca _i apoi întreba cât
cost , iar când i se r spundea, spunea ca sunt stricate l acre i incepea så fipe ca o ,purcea", dup cum spunea un

negustor mocan (de la munte).

intr-o dimineat devreme. MOROMETEl irezeste pe NILA Dentru a-llua cu elîn grdin, PENTRUATÄIA
SALCAMULMULTDORIT DE BALOSUDn gradina se aud bocetele uneifemei dincimitit, care îl plângeape
biatul ei care murise.
odata cu venirea diminetii, au 1zbutit i cei dol sa aoDoare aicamul, a crui cdere a r sunat în tot satul,
de vorb cu Blosu _i au bâut ceva, acesta ain urma, 1-a dat banii lui Moromete, pentru c acesta se
cump r torului, spunând c are treab.
grbea s plece din casa

37
 u

- PREMILITARA: deoarece statul dduse ordin, care spunea c toti feciorii trebuie s mearga l

duc (învtorul Gheorghe Toderici, fiind numit comandant).

Moromete s-au vzut silii s se

Cl,
dar frá sá dea n
felul in urla comandantul la el, Nila |-a luat pe acesta de guler,
neplãcandu-i instrucia i
care

in acest moment, instrucia întrerupându-se. la faa locuul,

la urechile Guicii, care imediat a _i aprut
faptul c Moromete a tiat salcâmul a ajuns repede _i
la rspundere pe llie.
pentru a face scandal i pentru a-l trage este l
aparine unei btrâne bogate, dar care
foarte
Intimp ce Niculae era cu oile pe o mo_ie mare (care nu moar), este atacat de paznicul care nu vroia sa2
administrarea unui maior btránei bani numai cât s
care dadea
lasepe nimeni cu caii sau cu oile la pscut
norocul lu NICOLAE a fost c în preaim era si ACHIM, care 1-a salvat de
la moarte _i care ]-a btut pe paznic cat
s zac câteva luni bune. sale, începänd sa Iie
Moromete a plecat la firerria lui locan, un me_ter renumit în sat datorit priceperii
recunoscut dup ce i-a fcut unui btrân o cru foarte frumoas _i pe bani puini.
ce se tineau de c tre
-

Moromete ducea pe acolo deoarece era din ce în ce mai interesat de dezbaterile politice,
se
în c nd.
oamenii mai rsrii ai satului i la care lua parte _i Bälosu, dar _i pentru a-_i ascui secerile din când
pe ulia din apropierea fieräriei se încinge o discuie aprins despre politic
între Moromete _i ceilali s teni.
este prezentat UGURLAN, cu obi_nuita sa pornire du_mänoas pe via _i pe cei din jurul lui, pe el plictisindu-l
aceste dezbateri politice, care, în opinia lui erau inutile.
- Tugurlan se ia la ceart cu toi oamenii prezeni la ,dezbateri", deoarece a spus cuvinte jignitoare la adresa lor i a
ceea ce discutau.
-apoi este prezentat Tugurlan, împreun cu familia sa, faptul c a avut mai muli copii, dar c a träit doar unul _i c
acum câiva ani de Pa_ti s-a certat cu vecinii lui din cauza unui vas cu lapte dat de poman , pe care ace_tia 1-au cerut
înapoi, pe Tugurlan l-a deranjat.
FONCIIREA: cândMoromete se întoarce acas, el gsete in curte doi oameni care, spuneau ei, erau perceptorii si
c au venit dup impozite.

desi perceptorii insistau, Moromete le ráspundea mereu ca nu

are de
si au vrut s ia ceva din cas sau din grajd, dar nu au TOSt lasai de Titaunde
i desParaschiv
le dea, dar cei doi ana:
-väzându-1 ananghie,
la Blosu il întreab dac nu vinde locul despre care mai
i face cas lui Victor. vorbiser i care era
- între Bälosu _i soia sa se isc o ceart pe tema banilor. potrivit pe
pentnu a-
-

BIRIC despre POLINA cu surorile lui, la care tinea foarte mult si nent
discut
orice bucat de mtase era
lui, i ae aceea el le alunga de la munc sau se
rezervata ca c nu au hain.
supärat, astfel r mânándu-le lor mai mult. ridica de la
ce Stan mas
Cotelici era hotrât så se
zestre, deoarece Stan era bogat i avea
cu
casatoreasca rolina, Iudor Bålosu s-a
douazeci de pogoane de p mânt gåndit sh a
prefcându-se
fr
 acum Balosu se gândea numai la locul lui Moromete _i nu _tia cunm s fac sä pun mána cât mai repedie p
dar planurile lui Balosuse destrama,deoarece Polina fuge impreun cu Biric, iar Victor i tatil su pleaca
cAutarea ei, pân ín momentul in care Balosu renunj. spunând ca va veni ea acas i c va vedea anunci e v pe
ca Polina erau ascun_i la Dumitru lui Nae si vor sta acolo pån a doua zi diminea, a doua zi dimineaja, cel
OSOSesC acasa la Biric . spunând c se vor c s tori, veste la care familia lui Biric îi felicit _i ii binecuvanteaza.

PARTEA A DOUA
-
in ziua in care Achim era gata s plece la Bucure_ti. începe o furtun ce ii sperie pe Moromei. Ei rugau sanu
se

ploud piatrà, pentru a nu le strica recoltele, dar dup

cu o jumätate de or ploaia se opre_te i Achim scoate oile
din obor pentru a pleca.
- ceva mai târziu, Moromete vede pe drum pe _eful sec iei de jandarmi _i doi bärba i înarma i cu pu_i care, spre

mirarea lui, se opresc pe drum _i intr tocmai la el în bttur.

cei trei veniser împreun cu paznicul bandajat pe care Achim _i Nicolae I-au bätut cu câteva zile in urm, iar, când
Moromete se preface c nu _tie nimic despre cele spuse de seful de post, acesta se enerveaz i îl ameninà pe
Moromete.
- dupå ce jandarmii au plecat prin ograd sã-l caute pe Achim, Moromete a m rturisit paznicului c fiul su a plecat
la Bucure_ti _i l-a sftuit s se apuce de o munc adevrat.
dup plecarea jandarmilor,eli_i cheam sotia sipe celedou fete pentru asesftui cuele ce s fac in privinta
foncirii. pentru c mai erau câtevazile si Jupuitu venea din nou dup bani, deaceast dat promitándu-lec nu-iva
mai ierta.
el hotr_te împreun cu femeile s se duc s se împrumute de la ARISTIDE, care nu era cmtar, dar aveabani
din politic, deoarece era PRIMAR
Aristide se pune de acord cu Moromete s-i dea acestuia patru mii de franci, pentru a putea plti impozitele,
urmand ca Moromete s-i restituie de îndat ce Achim îi va trimite bani de la Bucure_ti.
- Biric _i Polina continu s se poarte unul cu celälalt, ca _i când ar fi fost cstorii, Polina ajutându-I pe el, dar _i
pe ceilali. De_i vroia s par c s-a obi_nuit cu srcia, ea mai avea uneori scpri, manifestându-se, revoltat c nu
i se pot îndeplini anumite dorine.
- mama Polinei, fiindu-i dor de aceasta, a vrut s-i trimit ceva prin Rafira, sora ei mai mic , dar Bälosu a aflat _ia
amenintat-o pe soia sa cu bätaia. Intr-o zi, Biric se hotär_te s se duc împreun cu Polina la prinii acesteia,
pentru a incerca s-i înduplece _i sä-i fac sa se mai gândeasc în privina csätoriei lor, dar Bälosu de cum i-a vzut
i-a dat afar din cas.
auzind aceste vorbe, Polina s-a speriat c o s rmân srac pe tot restul vieii, de aceea îi spune sotului ei c ea
rämâne cu prinii.
- dup câteva zile, Biric, de fric s nu rämân fär cas, a spus ca cine vrea sã-l ajute, s mearg cu el la väg uni,
s fac ni_te crmizi.
Tugurlan devine, din nou, subiect de bârf prin sat, deoarece se spunea c ar fi srit la bätaie cu Coco_ila, ceea ce
nu era adev rat.
- MOROMETE pläte_te fonctirea, dar nu d toi bani, iar eu restul cumpr uluci, pentru a-_i construi un
gard nou înspre drum.
- Tugurlan se duce s se împrumute la Moromete, iar acesta accept cu pläcere, dându-i un sac cu gråu.
- NIL i PARASCHIV, indemnati de GUICA. pleacà pe cai spre BUCURESTL,fr a-i spune tatälui lor. pentru
a se întâalni cu Achim.
BOTOGHIN se duce la medic, unde afla cà este grav bolnav (de tubeculoz) _i c trebuie s se interneze
într-un sanatoriu la munte.
-a doua zi dup plecarea lui Nil i a lui Paraschiv, Guica se duce la Moromete acas, pentru a vedea cum
reactioneaz acesta la observarea plecrii celor doi.
-spre disperarea Guici.,Paraschivsi Nilaauapdrutla poarta cucaiiobositi peste msur mintindu-lpe tatl lorc i-
paznici,i c de aceca caiierau a_a de obositi.
au gonit ni_te
Paraschiv ii explic mtu_ii sale cádin prncinalu Ni&,care sesimtea vinovat,nu aumaiînaintatspre Bucuresti si

cãau fost nevoii sse întoarc.

NICOLAE, foarte fericit, se ducea acum la SERBAREA DE LASCOALA, unde trebuia s spun opoezie si
Botoghin,
unde vede o fat foarte frumoas. pe Irinaa lui
-Coco_ila l invit pe Moromete la opuica. la Aristide. pe drum discutând din nou despre politic i depre doi
in faa unei cârciumi.
oameni de_tepti, pe care-i v zuse Coco_il
cei doi, în drumul lor, au trecut mai înti pe la _coala, pentru a vedea ce se intâmpl la serbare, unde tocmai se

39
 Moromete se bucura sise
vzându-l pe fiul su premiant,
premiere, fiind dus
a c a s a de
emotioneaz , scen i
el plecând de pe
deodata, cänd trebuia s spun poezia, estecuprins din nou de friguri,
tatl
su cât mai repede, pentru a nui se întâmpla ceva råu.

PARTEA A TREIA
SECERI^UL la
venit si Vremea oamenilor sias cu crutele i seCETIC
erea verii _i a c ldurilor greu de suportat, a

camp. pentru a strângerecoltele.

* n a c e s t a n , la s e c e r i _ M o r o m e t e e r a la fel d e nep s tor, c a _i în al i ani, ne_tiind c Paraschiv COnsidcia e ao

este ultimul seceri_ la care lua parte.

au secerat câva timp. familia Moromete s-a agezat la mas, pentru a mânca _i a se odihni u
pun.
upa ce Moromete pentru a-1 lsa s se duc la o coala mai
mar
s vorbeasc
Niculae incepe iar s o roage pe mama ca cu

unde så invete. s iar, dupå trecerea a opt ani, el s devin

ia burs, învtor.
de paisprezece ani _i Irina, care avea doar apte
in iocul lui Botoghin ie_i la seceri_, împreun cu copii lui, Vtic
ani, consteanul lor, Cocosil.
su i sa
OLlNA Segandeste într-o dimineat s mearg cutoat familia lui BIRIC pe pmânturile tatlui
adunegraulcetatl
isecuvenea, pentru a-lvindesia face rostdebani cucare s-silocurile
ridicelor,casa.
nebgând-o in seama pe
dar Biic su i aceast idee inutil
gsesc _i pornesc cu crua
spre
Polina, între cei doi iscându-se o ceart, pe care o ascult toat familia lui Biric.
Balosu,care
-la câmp, cei doi se întâlnesc cu ace_tia veniser gänd de
nici nu-i bga îin seama, chiar dac cu

impcare.
ARISTIDE isipregtea sielin acestezile MA.SINILE DETREIERAT.sipela jumätatealuiiulie lescoate pe
islaz.
-TUGURLAN ia _i el parte la treierat, urcându-se pe utilaj, pentru a bäga baloii în dinii ma_ini, iar fiul su,
Märin, sttea la coada ma_inii, ca s adune praful i pleava ce ie_eau din spicele de grâu.
- TUGURLAN devine din ce în ce mai fericit, dar fr s _tie de ce.

apoi, cánd afl c Tache, fiul lui Aristide, fiur din fina 0amenilor., se înfurie, vrând s-l gseasc pe Tache, pentru
a-i cere socoteal; se înfurie
apoi mai ru cand 1 se
i ca toat spune lumea _tia de ceea ce fcea Tache, în afar de el
Si de lon al lui Miai.
gasindu-l, Tugurlan 1l întreab pe Tache de
dat in lon. Tache, enervänduU-se a vrut s-l loveasc pe Tugurlan,
ce a

dar nua reu_it, deoarece acesta S-a ferit, iar apoi s-a hotrât s riposteze.
-vazánd c este bätut. Nstase. unchiul lui Tache, s-a dus imediat la seful de jandamerie, iar
lon au fost du_i lasectie. cei doi, Tugurlan si
Tugurlan seesteîncaier apoisi cuseful de post,
Tugurlan iertat de _eful de post, dar nu i de Aristide, care cheamå
legiunea de
posibilul pentru a-l schimba pe _eful de post. jandarmi, s_i vrea s facã tot
- seful de post sose_te acas la
}ugurlan, impreuna cu doi soldai, pentru a-l lua la
snre sear, Moromete afl de la Coco_ila ca JuGULAN a 1Ost condamnat la doisectie. ani de închisoare
Niculaese gândea tot mai des cum sa-i Taca pe tatal Sau sa
infeleaga ca coala este un lucru
el. foarte important nentns
ent ru
MOsu. negustor de gini venit de curand de la Bucuresti,
un
vine pe la Moromete pe
acestiia c l-a väzut pe Achim in targ la ocareuma, ca era insoit de o acas si i snun
Scmosu mai dp Tne cã Achim rugat
l-a så stea cu el la un
femeie. _i c era foarte frumos imbeune
-

de cAtre invätator _i de ctre panar, dar cå el nu a

vrut, spunând c se
preot, chiar dupa ce
acesta a avut o grbeste.
ala. pentru c, spuna
scoal , pentru c, spunea el, nu are bani så-I trimit la _coal. discuie cu Niculae despre
cei doi musafiri, întreab de Niculae. apoi îi spun sa-i
Nicuiac, apol s-i lase singuri cu
u
tatl lui, cruia iiîi sn
spun c trebuie s-l dea
40
neaprat la scoal. înc ce aveau sa 1aca
la
Nil vánzarea grâului., dar nu _tiau
aschiv i se sfâtuiesc din nou s plece duo
Bucure_ti. o sa Vina
SOIA LUI BOOGHIN, Anghelina. nrimeste o scrisoare din care aflá
de la sotul ei cá in curánd
acas _i c îi e dor de
S BRICA primestecopii.o scrisoare de la iudec toria de la ocol. care-j cerea sá se prezinte Ja judecatá in doua
piaman, fiind acuzat de furt din averea lui Tudor BAlosu _i din recoltele ce i se cuvencau acestula
deoarece se apropia data plecáriiluj NCulae
Oromele se vede nevoit så plece cu grául la Pitesti, pentru a-l vinde, care se intorceau de la Pite_ti,
degarece
vea nevoie de bani; pe drum seintálnesc cu un _ir de crute pline cu gráu,
raul nu se cumpra, datorit cantitilor mari degrâucareerau pe piaja.
llhe sehotrste s nu se mai opreasc la Pitesti, ci tine drumul påná la munte. sáu exarnen pentru o C0ala
unpul rece i
NICULAE se pregteste s plece la Câmpulung, pentru a da primul
Supenoar, examenul deadmitere
MARIN
PREDA

- NICULAE reu_e_te s ia cu brio examenul, fiind printre primi din eei peste o sut de candidai.
- MOROMETE devine nelini_tit, deoarece ACHIM nu mai trimitea bani, iar JUPUITU venise s cear foncirea,
amenintându-l c îi confisc vita din grajd.
- ca _i cum nu ar fi fost de ajuns, peumerii ui Moromete seabate o alt vesteinspimántätoare: mai avea de
restituit bncii cinci m de lei, bancaîn_tiinându-l c dac nu plätete, se va folosi de puterea legii pentrua
intra în posesia banilor.
Paraschiy sebucurala auzireanecazurilor familieisale. deoarece. invátatde Guica, vroia s-i vad ruinati pe
påriniilui. s le ia caii. oilei dac se poate,ca dezastruldesbäiatul
Moromete afl dela Scmosu, c Achim s-a desprit
fie mai mare.sipmântul.
lui Cätänoiu, i c împreun cu Nil si Paraschiv.
plänuiesc s fug de acas cu oile _i caii tatlui lor.
- Jupuitu vine dupätaxe, dar Moromete spune din nou c nu are; la auzirea acestui rspuns, Perceptorul incepe s
caute cu privirea prin cas ceva ce putea fi confiscat, dar nu gse_te nimic.
- Moromete. cuprins de furie, desface o hártie în care se aflau banii lui Niculae, pentru coal, i îi întinde
perceptorului.
dupã oceart cu Moromete, careiiintäriseacestuia bänuiala pecarei-0spusese Scmosu, Paraschiv se duce la
Guica. spunánd c s-a hotrát, c el i Nil vor pleca a doua zi dis-de-dimineat.
- Paraschiv se întoarce acas spre diminea, nervos c îl respinsese fata cu care el se gåndea s se cástoreasc.
- dimineata cánd s-au trezit, Paraschiv a început s urle _i s fac scandal, simindu-se acum stpân peste toi. Nil,
fr s zic nimic, aproba prin zâmbete purtarea fratelui su.
- Moromete isi pierdecalmul, care-l stpánea de câteva zile si punånd måna pe un par,începe så deaîn Paraschiv si
Nil, acestia implorándu-l s nu mai dea.
- a doua zi, seara, Moromete. întorsde prinsat, afla de la Catnna c cei doiau fugit cu caii si cu banii _icovoarele
din lada fetelor.
- MOROMETE, hot rát s treac peste nenorocirea ce se abatuse asupra lor, s-a dus acas la Bälosu, pentru a-i
vinde p mântul din spatele casei _i, spresatistactla vecinului såu, i bucata de p mânt pe care acesta _i-o
face cas fiului su.
dorea cu disperare pentru a-i
cu banii luai, cump r doi cai. pláteste foncirea, rata la banc , datoria la Aristide _i taxelede _eolarizare ale

lui Niculae.
doilea r zboi mondial.
-

trei ani mai târziu începe al

41
 MOROMETIL, Volumul II (1967)
de Marin Preda
elaborare,
în anul 1967, dup un îndelungat proces de
1 re n epoc i în creaia autorului: apare
publicase între timp un alt roman, ..Risipitorii"; rurala.
COmpietand primul volum, devine treaptä important în evoluia literaturii de inspiraie
Apartenen la gen _i specie literar:
sunt elemente de
En epic- existena naraiunii ca mod de expunere dominant, /aciunea _i personajul
baz obiectivitatea relatrii( la pers. II) dar _i intervenii subiective
Roman obiectiv (naraiune la persoana a Ill a), ce surprinde o tem realistá
4. Temà Surprinde destinul unei familii _i a unei întregi societi rurale nevoite s se adapteze
nnoinlor: plata impozitelor pe påmánt, a ratelor la Banc; dispariia formei de proprietate asupra påmantului _
coectivizarea: migraia populaiei de la sat la ora_; comerializarea produselor obtinute din munca pmántului
Obs! vezi volumul lI
fructur _i compoziie: Structurat in cinci parti,( XXII, XX, XXII, XII, XIII) prezinta viata rurala
intr-o penoada de un veac, de la inceputul anului 1938, pana spre sfarsitul anului 1962. Prin tehnica va,
evenimentele sunt selectionate, unele fapte si perioade de timp sunt eliminate (elipsa). Actiunea romanului se
concentreaza asupra a doua momente istorice semnificative: reforma agrara din 1945, cu prefacerile pe care ea e
aduce sitransformarea ,socialista" a agriculturii
dupa 1949, ca un fenomen abuziv. O istorie noua,
tulbure violenta, transform radical structurile de viata si de perceputa
si
proces de disolutie. gandire ale taranilor. Satul traditional intra intrun
n volumul al
doilea, vechea imagine a lui Ilie Moromete este
Autoritatea lui in sat se distrusa, fiind înlocuita de o alta. lipsita de glorie.
diminueaza, iar unitatea familiei nu se reface. Se deruleaza o istorie tulbure.
Subiectul: Taranii isi schimba atitudinea
fata de Ilie Moromete. Vechile dusmanii se
ca relatile cu fratele ei
sa se schimbe.
Moromete se apucase de negot, treburile ii sting. Guica murise, fara
frumosi, dar, in mod inexplicabil, il mergeau bine, castigase bani
atentia si energia tatalui se retrage pe Niculae de la _coal pe motiv ca nu-i aduce nici un beneficiu. Toata
concentreaz în incercarea de a-i aduce acasa
pamanturile vádute odinioara si pleaca la Bucuresti pe baietii fugari. Astfel el la loc
care lucra acum ca
sudor la tramvaie, Nila, pentru a-i convinge pe baietii mai mari sa revinacumpara in
la un bloc si Achim, care sat. Paraschiv
alimentar" refuza incercarea de reconcilere portara tatalui. Mai
avea un mic
magazin de ,Consum
paraseste, ducandu-se sa locuiasca ,in vale", la fata ei mult decat atat, afland de ,,tradarea" sotului, Catrina il
cu moartea lui Nila in din prima casatorie, Alboaica.
razboi. Fetele se casatoresc, dar
familia Moromete pare atinsa de Destramarea familiei continua
Titei, desi scapase din razboi, moare intr-un un blestem,
accident stupid in sat. Paralel cu fiindca sotul
Moromete, este prezentata si destramarea satului procesul de disolutie
mult de tatal sau, se inscrie in traditional. Fiul eel a familiei
de a partidul comunist, este trimis la o scoalamic, Niculae, se indeparteaza din ce in ce mai
supraveghea strangerea cotelor si predarea lor catre stat. Niculae pentru activisti si se intoarce in sat cu
pusa la cale de
oportunistii
de se orienteaza sarcina
activistului Niculae Moromete,profesie,
care isca un conflict cu dificultate
in sat. Aceste in tesatura de
care se retrage
pentru a-si continua studiileintamplari determina destituirea intrigi
Evenimentele se concentreaza in vara anului si devine
1951, in paralel cu secerisul si inginer
organizatiei de
Pe de alt parte,partid satesti, in care este numit treieratul graului horticultor,
si cu sedinta
Ilie Moromete i_i
pierde presedinte Sfatului
al
Popular tanarul
murit sau l-au parasit, iar noii prestigiul de altadata, dutoritatea lui in sat taran sarac, Vasile al
Moa_ei.
fostei lui sotii, care a fast toataprieteni se par mediocri. Barbatul traieste o iubire se
i
viaa indragostita de el, apoi se târzie cu Fica, sora
diminueaza,
vechii prieteni au
Candidatura lui Tugurlan in funcfia de implic în viata mai mica a
colectivizare. Ilie
Moromete nu pre_edinte Sfatului Popular, pentru ca social-politic a satului,
al

Romanul se incheie zece accept rostul lui in lume a fast gresit acesta sprijinind
ani mai ideea
cå sa
tårziu si ca tempereze actiunea de
Adam Fântân, care a devenit si ea
incet fard a suferi de vreo
cänd Niculae, ajuns inginer horticol siranul trebuie sa dispar"
boal. In asistenta medicala, afla de la llinca, sora sa, c cstorit cu
,,

Qark fusese adus acas cu roaba. ultimele

Czut la pat, cipe de viata, Moromete avea Moromete Marioara,
murise,
fiica lui
se stinsese
totdeauna am dus o viata el isi exprima crezul de viata
slabiciunea de a
umbla prin sat.
6. îndependenta. n inalul romanului,
Scene reprezentative tatal si fiul sespunându-i doctorului: Ultima
Vizita lui impaca in Domnule e. eue
Silie la Bucuresti, la feciori( partea ID visul lui Nicnloe
cu aceasta se ridic, fcu din
1a dkdea
la o parte, cu
mi_cri exagerate i braetearale,
sgesturi ca i cand tot soiul de
coboare scrile. [...] pomi spre u_a, o obstacole s-ar fi
^i se dovedi apoi, în anii care
deschise larg, o ls ridicat în calea lui si el
baietii lui acasä..." urmar, c el åstra mereu a_a deschis si
acea u_ deschis încemu
înce pu så
Secerisul partea Il, cap I) în urma
lui, doar-doar se vor
întoarce
 Monologul lui Ilie Moromete lángá sira de paiedpartea V cap 11
C h p a din uma omule dator sa tina la rostul lui. chit ca rostul stie ce s-0 asta cine alege de e...
Ca tu vi si-mi spui ca noi suntem ultmil tarani de pe lume si ca trebuie sa dhsparem. Si de ce cren ca nd u
ultimul prost de pe lume si ca mai degraba. tuar trebui sa. dispari. nu eu. "Asa ca vez., reiua apoi Moromete
gias cu o admiratie de sine neacoperta fata. de generoz1tatea iu. eu te las pe tine sa traiesti.. Dar rau1ac. Ca tu
pe urma 51-mi spu mie ca nu mai am nici un rost pe lumea asta. sa mananci. ma, Biznae? Ce-o sa mananci.
$1 Ce-
ma.
tampitule. exclama Moromete apasand cu un fei de mila nesfarsita. aproape parinteasca pe ultumul cuvant
contempland parca cu jaic mizeria mintaia a aceiu1 Biznae care 1 spusese lui asemenea lucruri despre soarta care le
era rezervata in vitor taranilor (Nu-1 spusese lui. ci lui Niculae. si de la Niculae stia si Moromete) Macar. z1se
Moromete mai departe. eu tot am
facutle fac
ceva. am crescut sase copi si le-am tinut
parnantui pånáin momentul de Tata
sá te
c a n-au vTut sa-1 munceasca. ce sa eu. toata viata le-am spus si 1-am invatat
dar pe tinelesne, vedem dacan
de
est in stare cel putin de-atat' O sa fi in stare? Nu sa-i imbraci si sa le dai sá manance. ca asta e mc.
mancare
dai si
unei vTte
face mare
in
aduce
grajd. dar cele spui? Ce-i nveti. fiindca un copil chiar daca nu-i intra in cap
iui cate cand
Fiindca degeaba o sa le spui tu vorbe. c-o fi. c-o pati. ca mai destept ca tine nu maie
se
is1
aminte
imeni. din fapte ei o sa vaza ca nu esti nici destept si nici n-ai ce sa le spui si or sa ajunga de capul lor si or sa te
imvete ei pe urma minte cand oi imbatrani. Oi sa-si stearga picioarele pe tine, ca n-ai stiut sa taci din ei oameni.
Moartea lui Tlie partea V. cap XI)
Visul lui Niculae (partea V. cap XI)
Lumea personajelor
lie Moromete: lie Moromete intra intr-o zona de umbra, autoritatea lui in sat se diminueaza, familia nu-i mai
asculta. vechii lui prieteni au murit sau 1-au parasit, noii prieteni, Matei Dimir, Nae Cismaru. Costache al Joaci
Gugudel. ii apar mediocri. el insusi are impresia ca nu mai gaseste nici un om in stare sa glumeasca inteligent.
lie Moromete nu se impaca cu gândul ca rostul lui in lume a fost gresit, si ca taranul rebuie sa
dispara ldeea nu numai ca il deruteaza, dar ii produce o disperare fara margini. Exista in acest sens o scena de mare
forta artistica - ultima in care Moromete apare in viata - in care batránul, udat de o ploaia repede de vara, sapa un
sant in junul sirei de paie din gradina si discuta cu un personaj imaginar, in timp ce in alta parte a satului se pun la
cale schimbari hotaritoare pentru destinul taranimi.
in indirjirea aproape nebuneasca cu care isi apara punctul de vedere se gaseste atât maretia cât si mizeria
personajului, profet al unei cauze iremediabil pierdute. El e totusi prea inteligent ca sa m-si dea seama ca
valorile pe care le apara vor disparea, ca civilizatia "micului proprietar agricol" nu mai are nici un viitor. e in stare sa
accepte chiar ideea ca va fi bine cum va fi, dar mu se simte pregatit, nu mai poate organic sa traiasca acest nou. De
fapr. tragedia lui Moromete nu provine din inadaptare; inadaptarea a declansat insa criza unei constiinte care mu se
mai regaseste. pen1ru ca intrebarea fundamentala pe care si-o pune la batrânete, când traieste toate aceste schimbari.
este "de ce se intámpla ceea ce se intámpla si mai ales cum se putea sti daca tot ceea ce avea sa se intâmpie in viitor
avea sa se intámple orice-ai face Oare asta sa fie schimbarea vesnica a lumi pe care cât esti tânarn-o simti, desi
poate ca altii batráni cánd tu nu stiai nimic au suferit ca si tine acun asa sa fie oare?"
Criza lui Moromete este pusa, dupa cum se vede, in termeni supremi de constiinta, confirmându-se parca
mai vechea observatie polemica a lui G. Calinescuin leganura cu imaginea simpliícatoare a taramuhai: "Taranul si
Kant isi pun aceleasi probleme, cu deosebirea ca cel din urma le rezolva cu alta tehnica".
In ultimele capitole ale cartii Moromete dispare ca personaj si tot ceea ce se intmpla, o asezare mai temeinica a
lucrurilor siprin aceasta chiar a vietii taranesti, se desfasoara fara Moromete si in afara constintei sale, intrata intr-o
lunga si definitiva intunecare. Putinii ani care 1-au mal ramas 1 traieste in tacere si insingurare si moare lent, ca si
Cum viata s-ar scurge din el, nu inainte de-a exclama cu o trnufie pe care ar vrea s-o pastreze si dincolo de moarte:
"Domnule,.. eu totdeauna am dus o viata independenta!"
Niculae Moromete: Niculae Moromete, copilul neglyat de pannte, care-si paraseste si el, ca si fratii mai mari.
dar in alt mod, conditia de taran, fiind hotarat sa realizeze o existenta, si o atitudine care sa-l indeparteze de la
OTeselile tatalui sau. Discutiile dintre ei doi, destul de numeroase, provocate mai ales de Moromete-tatal, au
Semnificatia unei confruntari intre doua conceptil de viata, intre doua civilizatii. Niculae Moromete crede intr-o
nOa religie a binelui si a raului" si devine "apostolul" ideilor socialiste care prevad, odata cu schimbarea
innoirea radicala a satului.
intregii societati,
Nicuiae
rmeaz un destin sinuos: trei ani activist de scoala,
partid, horticultor la o
de ser "mazilire
dup5 anio ia de
inginer horticol, poveste amoroasá banala cu Man0ara cu care face un copil _i abia dup VTeo
nevast .
edin finalul romanului evideniaza iubirea sincera, legatura
spintual profund dintre
are semnifica ia unei continuári a spirntuluu hlosofic, a plåceriidea vorbi specifice Morometilor tat _i fiu.Scena
Nil moare pe front
destinul familiei:Paraschiv NU VIN LA
e sudor
Achim conduce o alimentar
ÎNMORMÁNTAREA
LUI ILIE
43
 ne
Guica moare
dar îl îngrije_te pe
Catrina pleac la Alboaica(are un copil Sande)
neveste, v duva
llie o viziteaz pe Fica, sora primei lui
Tita + Sandu( moare)
llinca + subofier la aerodrom =doi copii
seam n cu llie literare a sauuiu
un copil care
Niculae + Marioara Fntn verosimile imagini
=
satului: Scriitorul realizeaza
aici una dintre cele mai dar profunde, care insotese Ueciea
maginea dura, a dramelor
obscure,
observatie rece, obiectiva, aproape vietii rurale pana la riuz
TOnese pintr-o umple si el albia
sociale spre alte forme de existenta. Ca si Rebreanu. ales secerisul si treierisul, au
une categorii Muncile agricole, mai
inzand sao zugraveasca in datele ei calendaristice, universale. de-o mare
autenticitate si pOezie.
remarcabil, care stie sa-si dozeze culorile
si nuantele in tablouri o realitare
care tradeaza
s s unu pictor acelor obiceiuri si traditii populare
timp. privirea scriitorului se indreapta si asupra de Rusalii Si calusul,
nacelasi ca spalatul picioarelor
Inmormântarea, parastasul, forme vechi de ritual, sotilor in
Spiinala mai adânca. atitudinile curente ale
intâlnirile nocturne ale tinerilor tarani, hora,
Jocul baietilor pe câmp cu bobicul, nota lirica, dar permanent
cu grija de a
relieta specificul
familie etc. sunt infatisate când ironic, când cu o evidenta mai ulburator in
acest aspect, capitolul despre moartea lui
Moromete este tot ce s-a SCris
unui mod de existenta. Sub
literatura romana despre moartea unui barbat.
nu numai
8 Elemente de art literar : Arta literara a lui Marin Preda este complexa. El stapâneste
urmareste un inteles,
frazele. ci si stiinta organizarii epice, in care distributia episoadelor, a faptelor, si intâmplarilor
Si acompaniaza drumul secret al cartii. Fluxul epic nu este stingherit de nimic. Portretul, descrierea, aluzia, anecdota,
analiza. completarile, oricât de minutioase, nu opresc in nici un fel miscarea narativa, care ca singura comunica o
impresie covärsitoare de viata.Din acest punct de vedere, iritarea cu care scriitonul respinge calificaticul de "analist
si "proza analitica" se justifica. Principalele lui procedee artistice, viziunea scenica; dialogul, vorbirea aluziva, textul
si subtextul ironic, parafraza neologistica, micro-eseul analitic, pauzele si diferentele de ritm, simtul comic si simtul
tragic. imbinarea stilului direct si indirect etc. sunt subordonate unor calitati narative si portretistice deosebite.
Vocatia fundamentala a lui Marin Preda este cea de povestitor
 Morometii
Marin Preda
Volumul II (REZUMAT)
ana
Prima parte:
l0ate nenorocirile ce S-au abtut pe capul lui Moromnete, totiau devenit mai ingduitori cuel, nu il
mai bârfeau, ci dimpotriv îl comptimeau.
Niculae se fãcuse mare. deoarece trecuser trei ani. Umase _coala, dar la trecerea în al patrulea an,
Moromete a spus c ajunge cu cartea _i cà trebuie s munceasc, atât pentru el, cât i pentru a-l ajuta pe tatal
lui.
Moromete era acum un om înstrit, se ducea des cu diverse mrfuri la munte _i de aici câ_tiga foarte bine;
cât despre fii lui. cei fugiji la Bucure_ti. nu se putea spune acela_i lucru, deoarece ace tia pierduserá tot s
ajunseser mturtori.
- ceva mai târziu, Niculae a primit o scrisoare prin care cei trei spuneau c în sfär_it sunt bine, Paraschiv e
acum sudor, Nil portar, Achim fiind singurul care a reu_it în comert, având acumo alimentar.
-din scnsoarea lor se înelegea c ura ce o purtau celor din sat se stinsese _i c ar fi donici s se împace cu ei.
lui Moromete i mergea din ce în ce mai bine, isi cunmprase pmânt, iar lumea spunea c mai are bani s ma
cumpere inc un pogon.
- Moromete pleac într-o bun zi impreun cu Gheorghe, fiul lui Parizianu, la Bucuresti, unde se întálnete cu
cei trei fii ai lui, cu care a stat de vorb, a mâncat i a b§ut.
- dup ce au terminat de ospätat, Moromete le propune celor trei s se întoarc în sat, deoarece a cumpärat
pämânt special pentru ei _i a strâns i ni_te bani pentru a-i ajuta la nevoie.
- cei trei nu au vrut s accepte aceast propunere, dar Moromete, întors acas, se gândea mereu la ei i a_tepta
sã-i vad c lcând din nou pe btätura lui.
- în timpul rzboiului, în timp ce se anunau tot mai multe victime, Moromete prime_te o scrisoare prin care
c Nil a murit pe front i a fost aruncat într-o fäntân.
este anunat
- Catrina începuse s-l urasc pe Moromete, pentru c s-a dus la Bucure_ti, între ei iscându-se scandaluri tot
o fåcuse så se gandeasc mai mult la cei dragi, astfel uitând de ceea ce
mai dese, dar plecarea preotului din sat
a fcut Moromete la Bucure_sti.
- Nicolae se îndrgoste_te de Ileana, fiica lui Costic Ro_u, un om înstrit din sat, dar aceasta s-a märitat cu un
preot din Balaci.
cu Sandu, un biat cu care NICulae se infelegea foarte bine, dar dup câteva luni, într-o
Tita se mrit
din cauza unor câini, caii s-au speriat, iar el a
dimineat, Sandu a fost c lcat
de
propria caruta, deoarece, vrut
alunecat i a c zut sub roi.
s sar jos, dar a
maså mare, la care s-a adunat aproape
pregtit pentru parastasul _ase saptamani
de 0 tot
-Cele dou familii au
satul
45
 vorbeasc
cumnatului su i începe så
moartea un om.
putea s suporte durerea pe care i-o pricinuise simt cánd ingroapa
cuiae nu mai
i la preoi ce
si s-i întrebe pe
aespre lucruri ce nu se cuvin un parastas anume
numindu-se 1soSIa
femeie din sat, acesta nenii an
vone_te c Aristide avea un copil din flori iau pate toti oamen
cuo
la care
iudetean. Niculae tine un discurs,
S n sal, deoarece plecase la un partid
sat.
ce
oamenii au început så plece imedlat
finut semäna
care I-a mult cu cel al notarului, de aceea
S pe alte lucruri pe care stenii
le considerau demagogice
d mceput; el vorbea despre reforme agrare si
_i în curând ura ce F0 purta lu muri
arina à pierdut amintirea amar pe care i-a lsat-o plecarea preotuluiamenintându-l pe soul ei ca va
Moromete revine, ea hotärându-se s plece împreun cu cele.dou fete, pentru a-1 (ine
Guica din lad, sora lui Moromete (care murise înainte de începerea rzboiului),
Ven
lumânarea.
Moromete imb trânise _i începuse s se îmbolnveasc _i stu_easc din ce în ce mairau.
inmoaie i hotárá_te sa
cand llincaacas
gse_te un bäiat pe placul ei _i hotr_te s se mrite cu acesta, Catrina se
se intoarc împreun cu fetele.
Ilinca se duce cu trenul la Niculae pentru a-I ruga s vin _i s-i împace pe pårinii lor, deoarece începe
lumea sã vorbeasc prin sat _i s râd de ei, c sunt oameni bätrâni _i c se ceart ca unii de dou zeci _i cinci
de ani, care de-abia s-au cstorit _i nu se îneleg.
-
Niculae este trimis de _eful su la el în sat deoarece, el, acolo cunoa_te mai bine oamenii _i locurile,
spunea
el fiind cel mai potrivit pentru aceast sarcin.
-
Niculae pleac spre Sili_tea-Gume_ti.
Partea a doua:
-
este prezentat Moromete, care nu mai era
îngrijorat de venirea
perceptorilor, deoarece
situaia se schimb, deoarece Moromete nu se mai dusese la bani, dar avea _i
ce sã-i confi_te. În anul urmtor avea
avea bani, oile le vânduse, iar foncirea cre_tea tot mai mult, statul munte, nu mai
fiecare zi de întârziere a pläii. începänd s perceap penalitäi pentru
-
nemaiputând merge la munte i deoarece nu se mai descurca cu banii, Moromete
sã-i cear bani fiului su, Niculae. nu vede alt soluie decât
deoarece cererile tatälui su erau tot mai
n OS.i mai trimit bani, dar dese, Niculae are o ceart
fiind aprinscu tatl
i deoarece finea mult un om bun su, spunându-i acestuia
s-i trimit bani. la tatl su
(de_i nu o arta), continu
satul intr intr-un ritm accelerat de
notarul. Bil, Isosic, Zdroncan, disolue, pe
scena
satului navalind fore necunoscute. Apar figuri
ci se nasteo politic Mantaro_ie,
nou, tranii Plotoaga, Adam
participand la o Fantana, Ouäbei, Vasile al Moa_ei; se discut
noi ca
dintre steni.
adevårat,distrugere" a satului _i a
relaiilor
-
Niculae se duce s o vad pe mama lui,
gândul s încerce so care plecase de acas _i care
convinga pe Catrina sa-l
ierte pe Moromete acum stätea
lumea din sat de ei. acas la
_i s se
întoarc Alboaica, cu
acas, deoarece râdea
 s rezolve nimic, mama lui nedornd
acercari repetate de convingere a mamei sale. Niculae nu a reu_it
s-l mai vad pe Moromete.
duce la mama sa,
c nu se descurajeaz _i într-o zi il roag pe tatäl su sã-l însoteasc, pentru c el se
speränd cà poate a_a ii va face s se razgándeasc _i sã se impace
spre Catrina, Niculac il convinge pe tatl s treac _i pe numele mamei, el fiind sigur c aa
no s arum
se termine cu
su casa
neinelegerile dintre ei.
in ciuda dorintei de impãcare a lui Niculae si a tatälui säu, Catrina nu se las induplecatá i nu vrea såauda
Alboaicei fr s mai zic nimi1c.
Opropunere venit din partea lui Moromete, acesta plecând din curtea
Niculae se gåndea tot mai mult la Marioara, o fat din sat care venea tot mai mult la poarta Morome ilor
pentru a intreba de acesta.
Partea a treia:
anii trecuser _i venise din nou vremea seceri_ului.
intr-o diminea, Sande, biatul Alboaicei (de vreo cincisprezece ani), vine la Moromete pentru a-l trezi _i
a-I lua la secerat, apoi dup ce el _i Niculae au uns roile cruei, dup ce au pus în ea cele de trebuin la
camp, au înhmat caii _i au plecat cu toii la câmnp.
- odat ajun_i, Niculae ii spune tatälui s u c proprietatea o s fie desfiintat _i c p mântul o s reintre în
proprietatea statului, aceste vorbe fcându-l pe Moromete s învinuiasc statul, pentru c vrea s-i ia tot.
cãteva zile mai tárziu, Niculae intálne_te o fat de la cooperativ, care venise s vad cum se desf_oar
seceratul, ea povestindu-i báiatului despre faptele lui Fântán. Zdroncan, supärat din cauza faptului c a fost
destituit din functia de secretar, a hotärât s fac o gospodrie colectiv pentru a-i dovedi celui care l-a
concediat, c a gre_it foarte mult.
la prânz, Niculae se duce la sfatul popular pentru a lua legtura cu unul dintre secretarii comitetului raional
-
de partid, pentru a-i raporta acestuia c seceri_ul a început în Sili_tea-Gume_ti în condiii bune.
-
într-o sear, Niculae s-a dus acas la Fântân pentru a o fluiera pe fata acestuia, semn c Niculae
pentru Marioara, îns
simea ceva
aceasta ii ddea de infeles c mai are nevoie de timp pentru a se gândi, neluându-l prea
in serios.
-
dou sptmâni mai târziu, Moromete observ pe drumul dinspre gar un nor de
de la ora_, iar el hoträ_te s se duc într-acolo pentru a vedea ce se întâmpl.
mare praf. Erau ni_te ma_ini
pe drum, el se întáâlne_te cu mai muli sateni, i vorbind cu ei, Moromete
începe s se gândeasc
-
la vorbele fiului sáu, care spunea c averile tåranilor aveau s intre în proprietatea statului,
tot mai mult
Catrina se imbolnve_te _i cade la pat, dar nu vrea sá cheme medicul, ea spunând c nu are nimic.
Isosic . Plotoag, Bil, Zdroncan i Mantaro_ie, care erau acum membri ai biroului de
hotär sc s se r zbune pe Niculae i organizaie,
pe tatal sau, deoarece ei erau impotriva acestei organizatii. se
aisuns la sfat. Niculae intr în biroul lui Zdroncan i cere
sa tie làsat s dea un telefon pentrua vorbi
de baz pentru a clarifica situaia oamenilor care aveau grâu cu neghin. cu seful
47
 masura i incep sa se certe
enerveaz peste al
câmp, se dest _urare
unele lucruri pe modul de
ce verificau despre
g a , in timp îi întrebau diverse
lucruri
prezen i acolo, care
triatuluigrâulu
Niculae i ce mai zice, tatl
persoane ce
face
intrebat de mai multe
parte la triere, Moromete este
saul mvecnit.
el deoarece considera
dd sat cu totul nou,
aspunzand c Niculae vrea s transforme satul intr-un
care se
odihneau i care
cei
stäteau la rând la batoz, se aude un om
care urla _i alerga spre
enii dus la poliie.
Spune ca Bil s-a luat la bâtaie cu Nae Marinescu, iar Mantaro_ie
s-a
Niculae prse_te cldirea _i porne_te grabit spre moar,
upa convorbirea pe care a avut-o cu _eful de baz, cineva pentru a-1 da de
care este cutat, s trimit imediat pe
ainte spune lui Zdroncan c în cazul în
u
_tire.
ajuns in biroul lui Fântân, Niculae afl c Oubei a fost director la moar , iar acum este _ef la o institu ie
din Turnu.
- in timpul discu iei, Fântân se ridic dintr-o dat de la mas i se repede la u_ , unde v zuse un om care
tràgea cu urechea i pe care Fântân l-a insultat _i 1-a batjocorit.
in acel monment se hotr_te _i Niculae s plece _i îi spune lui Fântân s opreasc mor ritul _i s vin apoi
sã-l caute la raion.
ajuns la sfat, el afl c focurile de arm pe care le auzise mai devreme erau menite s înceteze cearta ce se
iscase din cauza lui Bil _i a lui
Nae.
Partea a patra
seceri_ul a trecut, iar fo_tii liberali ai comunei s-au adunat din în
Matei Dimir întreab cu interes ce se mai aude
nou
pridvorul casei lui Moromete, unde
despre Nae.
apoi oaspeii lui Moromete au început s discute
despre neajunsurile lor _i despre noul sistem, în care nu
aveau încredere.
Moromete ii d Ilinci (ca s mai
nu
zic mama
ei c numai ea are
pämânt _i c s i-l dea
pe Moromete), trei pogoane de pmänt i trece pe numele ei locul de
o
dacîl prse_te
pe care-l plcea. cas, pentru a se
putea mrita cu bäiatul
-
Catrina, auzind aceste lucruri, vine acas
mcar o brazd de pmânt, dar linca nu se la
Moromete pentruao amenina pe Ilinca c nu o s-i
lasa intimidat dea nici
s s-i
dea ceva, atunci ea va putea i ii rspunde mamei
vrea
spune c are o mam sale sã o lase în
adevrat. pace _i dacã o
Tita, auzind aceast discuie, se revolt _i il
cheam pe llie pentru a-l întreba de ce i-a
pogoane, iar ei nimic.
dat surorii sale trei
intre cele dou surori i mama lor se isca o mare
btaia. cearta, llinca ajungnd chiar s o
amenine pe Catrina cu
anoi Catrina amenin c nu o så vina la nunta
odat cu intrarea lui Moromete in cas, lincai, ce avea loc peste câtva
pentru lea
potoli pe cele trei femei. timp, dar cearta se termin
ceva mai târziu se
pornise o furtuna care inrundase
care se freca cu
spinarea. _anurile, 1ar un cal
amenina s drâme gardurile. de
sosirea primului secretar al
Ghimpeteanu i Niculae,regiunii
-
de partid i-a
si pe
de_i rusesera luat prin surprindere nu numai pe Isosic
anunai telefonic cu puin
-find foarte surprin_i, deoarece timp inainte
nte.
_i pe Plotoag, ci
Zdroncan _i lsosic
cineva s-i dea de tire lui Niculae. aipiser, iar Niculae nu era
prezent, Isosic
pune pe
 g a trimite pe llie Micu dupa Mantaroyie, iar Zdroncan il pune pe Isosic s-l urmreasc pe Micu
pentru a vedea unde se duce.
D a parte a _edintei a fost dedicat numirilor si destituirilor din functii a unor membri, astfel incát Bil a
fost scos din biroul organizatiei.
-apoi primul seeretar lase cuvâr il, intrebándu-i pe cei prezenti de ce nu se tin de treab _i de ce cred unii c
au
timp de pierdut
upa o scurtà întrerupere, cauzat de intrarea lui Isosic in cancelarie _i dupá revenirea primului secretar_ia
u iipeteanu. yedina reincepe, Isosica luánd cuvántul _i exprimándu-i dezaprobarea in legátur cu
faptele lui Dobreseu.
doua 2i dupà sedina. Vasile al Moasei din Cotoce_ti a fost numit pre_edinte al comitetului executiv, iar
Plotoagà sancionat cu vot de blam.
totla acea _sedintà se hotaráse formarea unei comisil locale, care s meargá prin sat cu cárua _i så adune
cotele celor care plecaser cu ele de pe arie i care credeau c o s rmân cu ele.
-deoarece nu vroia s dea cotele, Gheorghe, un stean mai înstrit, hotr_te s fug pentru a scpa de cei cu
càrua, dar ace_tia, luându-se dup el, nu-i las acestuia alt _ans de scpare decât s alerge înspre râu.
-
Gheorghe se arunc în râu, pentru a înota spre cellalt mal _i a scpa în pdure, îns el nu _tia s înoate _i se
ineac.
Partea a cincea
-
câteva säptmâni mai târziu, Moromete înc era uimit de puterea furtunii ce s-a abtut asupra satului, furtun
pe care o considera cea mai puternic furtun pe care o vzuse.
-
cu toate acestea, Moromete parc întinerise, din toate punctele de vedere.
-
problema grâului _i a celor care veneau s adune grâul din cotele nedeclarate continu, ceea ce îi aduce pe
0ameni in pragul disperrii, deoarece munceau aproape degeaba.
aflám c Niculae a fost destituit din post de ctre noul pre_edinte al comitetului
executiv, Vasile.
-seara, dup ce prietenii si au plecat, Moromete pleac
de acas i se duce direct la Isosic, noul responsabil
al morii, cel care era conductorul ,Operiunii Cotigeoaia".
-
îl bag în seam, fcändu-l pe lie s il întrebe ce o s
ajuns la Isosic, acesta nu
fac dac Vasile o s îl dea
$i pe el afar.
- auzind aceste lucruri, Isosic se opre_te din ceea ce fácea, i dup o clip de tcere, în care se gånde_te 1la
viitorul su, începe s vorbeasc cu musafirul su nea_teptat.
-
din discuia cu Moromete, Isosic afl c Niculae e vinovat de punerea în funcie a lui Vasile.
-nlecánd de la moar, Moromete se întálne_te cu FICA, 0 femeie sat (sora primei lui din
vorbe_te _i care îl invit la ea acasá pentru a mânca împreun , ea fiind vduv. soii, Rdia) cu care
seara a venit si Moromete, deoarece bause, a hoarat sa se culce la Fica, creia îi promisese cã la douã-trei
zile o s vin pe la ea, mai des neputánd, deoarece nu mai era fecior.
a doua zi, Moromete se gåte_te i se auce cu carua
-
nspre o cladire mare dinspre gar, unde vroia sã se
intâlneasc cu Tugurlan; acesta, scapat dlin incnisoare cniar ae Cel care-I bàgase, de
lui Aristide. Aristide, intrase în partid
_i fusese numit primar în locul
Aese la Tugurlan pentru a-I ruga sa se
intoarca in sat i pentru a-i spune c el e singurul care-
refac s-l inlture viaa, _i pe Vasile.
poate ajuta pe steni s-i
49
 ca
o fata
care spune
spune
se prezint
comitetului de partid
din Päl mida,
Septembrie, la poarta sá faca aced
fiind foarte hot rât
ied o
Vrea sa vorbeasc cu activistul Moromete Niculae, sa-i vada
timp s-a gandit
tat lui ei _i între
medicamente
care venise pentru a-i cumpära
ein tana,
intreba ce putca
pentru a-I
primul-secretar al comitetului regional
de partid din Bucure_ti, duca u n d e v a
Niculae så se
S e auce la în activul comitetului de raion,
acesta îndemnându-l pe
acapentru a fi reprimit ca s se specializeze
in alt domeniu,
aeparte, sa lucreze pentru a putea tri si pentru a putea învta,
asigurându-l cà dupà ce va face toate astea, vor mai vorbi.
femeie, Sau cniar
fi fost v zut cu o
Niculae se zvonea c ar
oate acestea s-au aflat mult mai târziu _i despre
c ar fi murit.
mai gândea la soarta lui Niculae, ba chiar il_
dupa trecerea unui an, lucrurile se lini_tiser _i nimeni nu se
uitaser.
NICULAE NU NUMAI C NU MURISE, DAR AJUNSESE INGINER HORTICULTOR LA
BUCURE^TI, fusese ales DELEGAT I APOI MEMBRU ÎN COMITET. Moromete murise de moarte
bun, iar Catrina nici nu-_i dduse seama c tinerelul ce venise era chiar fiul su.
Tlinca incepe s-l boceasc pe tatäl su, culcat într-un pat plin de flori.
l a inmormântare se strânsese tot satul _i Alboaica începe s povesteasc cum Moromete era pe moarte _i
vroia s plece de acas duce la
pentru a se Bucure_ti.
ILINCA ii spune lui Niculae c S-a mritat cu ofiterul de la aerodrom i c au doi
NICULAE spune c -a însurat i el cu Mrioara careera acum asistent la un cmincopii împreun, iar
de copii, i c i ei aveau
un copi.
-
trecuse un an, iar Ilinca îl cheam pe fratele su la parastas. Catrina îi poveste_te lui
sear l-a visat peMoromete c a i vorbit cu el.
Niculae c într-o
- Niculae. cuprins de regret c nu a fost la cptiul
sicu el. jurând c nu l-a uitat si c nu-l va uita tatlui su când a murit, se roag ca tatl su s
se pare c niciodat. vorbeasc
rugile i-au fost ascultate i tatl lui se arata, venind dinspre grdin, cu
ilconsiderau ciudat, mersul lui, pe care ceilalti
-Niculae adormise de mult, iar dimineaa Märioara i-a
râdea în somn. spus c -a auzit din camera de
alturi cum
50
 Paralel "Moromeii
Morometii ( II)
Moromeii ( 1)
Aparitie: 1955 (roman postbelic) Aparitie: 1967 (roman postbelic)
12 ani de la primul volum )
dup
apare NARATIVA SI STRUCTURA
DIFERIT CA STIL. TEHNICA
TRADITIONAL
2. Tema: DESTRAMAREA UNEI FAMILI1 DESTRAMAREA SATULUI
2 Tema: morii
Primul i cel mai important roman al lui M. Preda "Cartea însingurrii b trânului _ef al clanului _i cartea
sale" ( C. Ungureanu )
"Este parodia lumii din primul volum".(C. Ungureanu)
in 1962 ( 24 de
3. Timpul desf_urärii actiunii : 3. Timpul desf_urärii actiuni/: din 1938 pân
1937. de la ani ) Seceri_ul din vara anului 1951 este cel mai detaliat episod
inceputul pân la sfâr_itul verii (Moromeii descris in roman; acum Niculae supravegheaz strângerea cotelor i
tocmai tenminaser de spat + dup seceri_ul.
treieratul i måcinatul grånelor). Imaginea luminoaså a predarea lor ctre stat.; ultimii 10 ani din viata personajelor sunt
inceputului de var se întunecà la finalul romanului, relatati în câteva pagini (elipsa narativ ).
toamna. când familia Moromete se destram.
Locul desf surärii actiunii : Silistea-Gumesti = satul unde 4 Locul desfasur rii actiuni : Sili_tea-Gume_ti ;
S-a nscut Marin Preda i unde are loc aciunea dn roman ( Palämida= _coala de partid a lui Niculae;
judetul Teleorman). Bucure_ti= vizita lui llie la cei 3 fii (Paraschiv, Achim. Nil).
Personaie S. Personaje:
Ilie Moromete este pers. principal. Niculae devine personajul principal.
D.Micu:"Inteligena. ironia _i umorul. _tiina de a povesti Ilie Moromete intr într-o zon de umbr.
fac din Ilie Moromete un ran-filosof"; O mare parte a pesonajelor din primul volum se pstreaz, dar
"pàranul absolut": apar i foarte multe personaje noi: oameni noi, fr cptâi,
Marin Preda: "Moromete. care a existat in realitate, a fost cunoscui dup porecle: Plotoag, Zdroncan, Isosic, Bil.
tatàl meu." Primarii se schimb la maxim 2 luni. In _edina organizaiei de
George Calinescu: "Tàranul _i Kant i_i pun acelea_i partid ste_ti devine pre_edinte al Sfatului Popular ranul srac
probleme. cu deosebirea cà cel din urm le rezolvà cu alt Vasile al Moa_ei, care se rzbun, bätàndu-_i _i arestàndu-_i
tehnic * ndele bogate.
Ilie Moromete = "cel din urm ran"
ILIE MOROMETE
vOLUMULI VOLUMUL AL I-LEA
Era cu 10 ani mai mare decât Catrina ( contingent 911, Dac în primul volumI Moromete
fcuse r~zboiul ) _i acum avea acea vârst între tineree _i volumul al I-lea el
era capul de familie autoritar, în
btránee când numai nenorociri sau bucurii mari mai pot
decade, chiar dac _i-a refäcut averea.
schimba firea cuiva". caracterizare direct- de naratoor
Autoritar in familie (scena cinei), dar _i democratic: ii cere Primele
pårerea lui Nil despre plecarea lui Achim cu oile;
capitole din al doilea volum distrug imaginea lui
Moromete, artându-i o alt fa lipsit
de glorie.
,
Autoritatea lui în sat se diminueaz,
Inteligent (vorbe_te singur "deoarece nu are cu cine") "Niciun copil nu-l mai ascult
i observaiile lui spirituale se întorc
impotriva sa. Ilinca îi rspunde: <vorbim duminic>, adic alt
dat, cind n-avem de lucru; fiul su,
Niculae, ii respinge cu
agresivitate ideile". (Eugen Simion)
Ironic: "Dac veneau _i-mi spuneau: <Ma, noi
vrem sa rugim ae
Moromele se
schimb, arat ca doborât de o
acas>, crezi c i-a_ fi împiedicat eu, Scmosule? <De ce s fruntea in boal, mergea cu Tgea
fugiti, frioare ? le-a_ fi spus. Incet nu puteji så mergei?>"; pmânt, nici incet, nici
grbit _i nu se uita nicieri".
Sociabil (are muli prieteni) Vechiiprieteni präsesc. Noii prieteni ai lui
îl
Ilie
_ter_i, mediocri: Matei Dimir, Costache Moromete sunt
al Joachii, Giugudel.
Drincinalul mod de conducere în familie
al lui Moromere
este NICulae l vezi cum ii ia altul
amânarea lucrurilor ( banii pe care ii are de plätit, _coala lui el las fruntea in jos _i nu mai vorba din gur fär niciun n resnect si
Niculae); zice nimic. De ce?
întâmplat ceva" Aici s-a
Un Don QULJOTE ( Cervantes ), care se lupt cu morile de Omul vremii sale,
vânt; lipsit de ipoteza unei alte lumi,
sceptic, neincreztor in Moromete
violenà ; posibilitatea schimbrilor ordinii prin
e un
51
 munte,irnpreuna
cu
cu
cereale la
pragmatic:
face negot
Devine benericiu
contemplativ: "Tat l- noteaz naratorul -avca
ciudatul "un
Spirit pentru a obtine
l B losu, sale:
lucruri care
vedeau". vieii
dar de a vedea care lor le sc pau, pe care ei nu le cuprins
crezul
este
cuvinte ale sale independent ".
In ultimele
am dus ovia
Foarte bun povestitor: Domnule... eu
totdeauna
episodul vânzrii cerealelor la munte;
episodul Traian Pisic.
Personaje secundare:
camer , 2)
Mijilocasi: case mici (1
Säraci: la improprietärire nu li se d pmânt Chiar cand _oplea, se auzed la un
= v o c e puternic. c -i luase ^ de
Dumitru lui Nae Bälosu pentru
revoltat. In 13 ani facuse 7 copii. care-I antipatiza pe
ugurlan 40 de ani.
=
n km. Om blând, dar u
Ace_tia tråiau doar pân pe la 1 an _i . l i mai r mäne
un
pogon de vie.
Cu el, Moromete giunea uPi inteligent, cu placerea
cu vecina, Cotelicioaia- care-i "e_ti prost";
Singur baiat, Anton. Episodul
El se bate cu fiul primarului, cu seful
Cocosilä= tär nist; tic verbal: care nu-1 placea lui Moromete.
de Pa_ti lucru
dpomana vorbei; înjura cam mult, de
.
"Un om r u _i neprietenos de se îmboln ve_te
familia pentru c
a u n g e ia 1nchisoare. Botoghin = î_i s r ce_te Ii e mai bine, dar începe
care lumea se cam ferea." se trateaz .
tuberculoz . Vinde h din pmânt,
lon
lon al lui: Miai=
Biric 24 deblând, _ters; renun
ani; familia la haine _i îil îmbrac pe s munceasc _i boala 1l uciae
cizmarul satului, are l3 copi.
Traian Pisic= 266 (P II, cap. 10) p.
se poatca s duce la hor. Cânt tutun. Scen
el.pentru c e cel mai mare,
foarte frumos, incât tot satul 2 pogoane le vânduse
face lini_te s -i aud glasul. + 5
lui B losu, pe 2 pusese tata din
zise, na la
antologic: trezirea copiilor. ( "Sfärf lic , face o lini_te
frai mai mici de 6 ani, tip foarte ascuit i se
tigare!"; Ciulca, o feti
Maria Moromete
-Guica= st intr-un bordei; deplin ).
are 50 de ani, e sora mai mare a lui Moromete.
= Poreclit de un mocan.
Intrigant ,bárfitoare, agresiv , rea.
Mijlocasi: case mici (1 camer, 2) Bogati B losu= 40 de pogoane, zgârcit, neomenos, profit de
Moromete Tudor
crizele financiare ale celorlali _i cumpr
i i simpatizeaz pe liberali;
Familia: 14 pogoane de pämânt familia se descurca bine. pämânturi la un pret mai mic.
caracterizat indirect prin nume ( ca i: Moromete, Guica );
Cu cei 20.000 împrumutai de la banc î_i cumpäraser
2 cai _i 24 de oi.
cas : 3 camere );
Paraschiv ( 24ani ), Nil = = Aristia, soia lui, când nu-_i termin treaba, coase I
Familie hibridä: Achim,
Moromete +Rdia; Tita, Ilinca ( 14 ani ), Neculaie (12 ani) ma_in _i duminicazgârcenia soului.
= Moromete +Catrina ( c s torit a doua oar ). Primul so are 3 copii:
murise. Fiica din prima cstorie a r mas la socri. 1 Victor (afectat, comis-voiajor, îi simpatizeaz pe legionari ),
2. Rafira= 10 ani,
3. Polina (20 de ani, caracter voluntar, neinduplecat= manifestat
abia dup ce se cstore_te );
Stan Cotelici- 45 de pogoane de pmânt. Fläcu _chiop, urât, dar
foarte bogat; Bälosu l-ar vrea
Iocan- fierarul satului; trece dintr-un
ginere.
partid în altul, ar vrea s fie
primar. I_i poart copii fr încläri, dar îii trimite pe toi la _coal.
Aristide ( p.217, 219, 223 )= actual
primar, are o gospodrie foarte
mare _i frumoas, o
cârcium, omoar, ma_ini de treierat. La început
fusese cmtar, acum umbl cu motocicleta _i are intrare la
autoritile politice i administrative.
Cra_mac= fost primar trnist, care se
mandatului; îmbogise tot în timpul
VOLUMUL AL I-LEA
Ce se întââmpl cu unele personaje din vol. I în vol. al II-lea?
tlie Moromete il susine pe Tugurlan ( muncitor la un siloz ) så devin pre_edinte al Sfatului Ponular
dar
nu euseste. Si acesta directivelor partidului
TugurlanPopular,
se
colectivizarea, supune «
». Pe pentru a
opri
inchisoare, în semn de impåcare. scosese Aristide din
Moromete e prieten cu Bálosu: merg impreuna
lad munte, sa fac din nou comert
Polina _i Biric pierd procesul cu Tudor Bälosu _i pleac din sat. cu.
Botoghin se înzdråvene te, dar incepe munca i moare.
Personaje noi
Asistm (.) in roman la o adevarata bataiie pentru putere în Sili_tea-Gumesti
 ,lotoag , Zdroncan, Mantarosie vor s indeprteze
u n e de compromitere (,operatia Gotigoaia"), ins
pe responsabilul morii, Adam Fint+na, i organizeaza o
conjura ii se suspecteaz între ei, unul tradeaza.
Pe aceast
mic scen politic au loc
mari manevre,
g a l o r iese un necunoscut, Vasile al Moasii, om combinai
dur, semn al unei istorii care ptrunde shakespeareene violent in viaa tradiionala a
satului". ( E. Simion)
Niculae
nar Moromete crede într-o nou religie a binclui _i a rului _i, odat câ_tigat de ideile socialismului, el devine
apostolul lor incoruptibil." ( Eugen Simion)
Adolescentul incearc s
"E un rspund marilor întrebäri ale existentei: "Eu imi caut eul meu.
pasionat al crilor. cite_te.
uria impotriva religiei. a rspunsurilor ei reprezint furia tînrului
demnitàii gindirii. in acest sens Niculae
împotriva unor rspunsuri insuficiente, in numele
Dar Niculae vrea sà
este mo_tenitorul tatlui su, ,logicianul".
meargà mai departe. înlocuind scepticismul lui llie Morornete cu o idee constructiv. El vrea s
intemeieze o ..religie nou". Aceast tentaie reprezint o
prim îndepärtare de satul tradiional al pårinilor si.
Intalnirea cu tinàrul notar comunist
canalizeaz actiunea tînärului Morornete.
Romantismul adolescentin (iluzia unei
existà deja i care se
..noi religii") este îndreptat spre un teren real: acela al unei noi ideologii, care
transpune în
limbaj figurat activist de partid.practic.
Noua credin existînd, Niculae va deveni unul din ,apostolii" ei, sau fr
Momentul culminant al
primei etape din activitatea de
partid a lui Niculae este acela al apariiei sale, în 1946, în sat,
pentru a-i pune la punct consätenii.
,.Bäatul" vorbe_te patetic, înfruntarea
lamà de cuit". Niculae e un lupttor cu
concetjenii
con_tient, mai mult, e un fanatic al ideilor pentru
e dur, vocea îi e ,,ca o
Moronete devine, într-o care lupt. i bätrinul
situaia critic fiul su, solidar cu el.
sili_tenilor. Replica lui Ilie Moromete aratpentru Solidar, _i pentru
c, în fapt, btrînul detest febra achizitiv a
ultima oar, puternic în faa
Frumos v st, m ranilor _i a
cheam pe voi s v
[...]. spuse Morornete rostogolindu-_i ochii în fundul capului. $i pro_ti sint _i _tia [..] c v pseudo-tranilor
spun cu frumosul în loc s pun parul pe voi s v
A doua
apariie în sature."
de
Sili_tea a
lui Niculae are loc în
perioada cotelor tînrul Morornete e trimis de raion s se
campania agricol în sat. Acum Niculae
nu mai este un ocupe
cu foarte
puine abateri, romantic, ci un funcionar relativ con_tiincios care
dispoziiile _efilor si. Dialogul cu Moromete-btrînul
..sentimental" în lumea satului, la fel." devine imposibil, integrarea
execut,
( Cornel Ungureanu )
VOLUMUL AL DOILEA
PERSONAJE SECUNDARE
In
apar figuri noi, oameni fär cptâi,
sat
fr ideal _i fr
sunt numii cu
poreclele lor. "Romanul nu e (în comparaie spirit, tipi
cu volumul
dubio_i, pro_ti, venetici, prip_ii. Majoritatea
lumea rural." ( Cornel Ungureanu) I) al ärnimii, ci al straturilor de
,,la fund" din
Plotoag pre_edintele consiliului popular, "mai prost decât
Vasile al Moa_ei
ceilali
care i_i
pedepse_te dur rudele când ajunge la putere
Moldoveanul Mantaro_ie care i lui
gse_te
Gheorghe câteva încrctoare de pistol
îneac în ráu; mitralier, iar ranul o ia la se fug _i
Zdroncan seful sfatului, al 9-lea din cei 13 copii ai lui Traian Pisic
Isosic - secretar de partid
Fiul unei femei care vzuse
Are un har ciudat: pe el nu-l pe Dumnezeu. "Inteligent, inventiv, el este
construie_te intrig complicat
o
in un lago de
tar,
Santajist + Ciulca= soia specializatscopul
latr câainii. de a-i indeprta adversarii
inchidea cu gum arabic .
în deschiderea
crisorilor la
politici".( E. Simion
aburul mmäligii. Le
Bilä e reprezentantul ,Arlus"- Ca semn
al puterii, el
pioas: ,Ti-o spun cu umbla
lacrimi in creioanele
cu
ului in sat piept _i in se adreseaz
ochi". El(...) are îns
fire
invariabil, cu o formula
arie un
grav conflict, cu consecine o
demenial,
tragiIce asupra satului. Exclus provoac pe exploziv _i
roat primriei. Singura modificare este ca, din
deposedat de putere, Bil partid,
el continu s
dea
pierzánd totodat, cum zic täranii, ,legåtura cu Uniunea i_i scoate creioanele,
Sovietic". ( Eugen Simion)
VOLUMULI
CARACTERUL MONOGRAFIc
Aldama_ul báut dup vänzarea salcâmului
Chemarea fetelor la poartà (Moromete+
prin fluieratul flácilor ( Tudor Baälosu):
Biric+ Polina ) ;
Joculclu_arilor. Hora:
Premilitara: pregtirea flåcilor pentru armat;
Instrumente ale autoritai: Jandarmi, pandari,
Sirul muncilor agricole, de la
lnceputar vel
Perceptori de impozite
pana toamna tarziu:
( Jupuitu
Jocul bieilor cu bobicul;
sapa, seceratul, treieratul;
52
 INSPIRATIE ( VOL. I)
IZvOARE DE
colectivizarea)
din agricultur (
Reformele comuniste:
Dispari ia libertä ii cuvántului
cailor, a altor bunuri
Confiscarea p mânturilor, a
la ora_
Migraia täranilor de la sat
VOLUMUL AL II-LEA
CARACTERUL MONOGRAFIC
Niculae. El se
indragoste
Costic Ro_u. ii spal picioarele lui
fata bogatului
pAarca picioarelordeRusalii (
lleana
preot ).
.
m rit cu un
de ea. Dar ea se
Joculcu bobicul pe câmp: Sandu ( sotul Titei ); scris mai
tulburator
Inmormantarea lui: A) Moromete este
tot ce s-a
moartea lui
llie NMoromete: "Capitolul despre unui bárbat".
6 in literatura român despre moartea
im
i llinca, iar apoi
Intâlniriletinerilor ( fluieratul la poart ); la seceri_ aláturi de Ilie
adult, particip C1smaru
din solemnitatea din primul volum. Niculae, str ine" (neghin ). Nae
cerisul pierde
activist de partid. Pe aria de la Cotigeoaia
nu se prime_te grâu
cu "corpuri
cantate de de arie, iar Bil il love_te cu goga pe
Nae Marinescu.
instigà oamenii s fug pe III-a; evenimente relatate
naraiune la pers. a
Ce fel de roman este ? Roman obiectiv: narator omniscient;
cronologic;
Spatiul: a) Spatiul exterior=real = satul Sili_tea -Gume_ti+
liber.
folose_te stilul indirect
b)Spatiul interior =imaginar= al tririlor interioare+M.P.
roman realist;
roman de familie;
ansamblu unui sat din Câmpia Dun rii cu 3 ani înaintea izbucnirii celui de-al
roman fresc social = imaginea de a ,
doilea rzboi mondial;
roman monografie a satului din Câmpia Dunrii;
( Monografie = studiu _tiinific amplu despre un anumit subiect, tratat detaliat _i multilateral)
VOL. I:
NCIPIT:"In Câmpia Dunri, cu câiva ani înaintea celui de-al doilea räzboi mondial, se pare c timpul era foarte
räbdätor cu oameni; viaa se scurgea aci far conflicte mari. Era începutul verii".
Obs.: Finalul este simetric cu incipitul.
FINALUL: " In urm torii ani gospodäria r neasc continua s s e ruineze. M o r o m e t e i n t r într-o lung stare depresiv ,
din care n-avea s fie scos decât de marile zguduiri care se apropiau. Trei ani mai tärziu, izbucnea cel de-al doilea r zboi
mondial... Timpul nu mai avea r bdare."
VOL. II:
INCIPIT: In bine sau în ru se schimbase Moromete ? Cei care il du_mneau sau stteau cu ochii pe el se potololiser
sau il uitar, ca _i când l-ar fi iertat sau 1-ar fi dispreuit. Ce putea s însemne asta ?"
FINAL:"De mult Niculae adormise. Dimineaa cand Se scula nu arata nici prea
mirä fiindc, zice ea, de câteva ori a trezit-o ceva, nici ea nu
odihnit, i nici prea senin, _i Märioara se
_l-a aat seama ce, pe urma a tras cu
i urechea _i nu s-a inselat.
L-a auzit pe el, pe Niculae de aläturi, cum rädea
in somn..NCulae
are
con_tinga incárcat, deoarece î_i
prsise tatäl in
ultimii ani. Apariia în vis a tatälui sugereaz faptul c acesta l-a iertat.
STRUCTURA SI COMPOZITIE
Structurat în 3 p rti mari ( 75 Structurat în cinci pri
capitole), dominate de trei (91capitole)
elemente simbolice:
29 cap. Scenereprezentative
MASA (cap. IV ) =
sâmbt seara 1. Vizita
lui lhe la
(întoarcerea Moromeilor de la propune celor 3 fii sBucure_ti, la leciori (partea I): Moromete nleara la:
ecerisul ( partea III,întoarc
seacas. Ei refuz.
câmp cap I ):
duminic seara ( fuga Polinei cu
Gumeti si datorit revoltei tranilorNiculae va
care nu participa la campania de
Gheorghe, se va retrage pentru o vreme. pot sa predea gräul fr de seceri_ din Silicte
,
Biric ); lui Sili_tea neghin _i a
inecri
54