369

MARIN PREDA

(1) Aplicalie realizatd'pebazaromanului Moromelii de Marin Preda'

ELICA

Context Pregdtit d,e proza scurtd din volumul de debut intdlnirea

din pimfrntuti go+q - nuveiele Diminea[d de iarnd.' O
eilunare liniqtitd, in cestdsau schila Salckmul - care
prefigu-
primul roman scris de
reazd motive, intAmplsri qi personaje,
Marin Preda, Morome{ii,esle alcituit din doud volume' publi-
cate la doisprezece ani distan!5: in 1955, volumul
I' iatin1967 '
volumul al Il-lea.

I 11textu1 social-Polihc IPOTEZA

Degi modalitatea artistic[ qi problematica celor dou5
vo-
,,rzi productii ilizibile reconstituie
, :.r'iomentului, pe iim: lume diferd, romanul este unitar, deoarece
-;l1'e .
imaginea satului romanesc intr-o perioadd de crizd" in preajma
. .r genului in deceruu celu"ide-alDoileaRdzboiMondial(deceniileIV_VI).Sunt
inregistrate transformdrile vie{ii rurale, ale mentalitililor 9i
aie
-'crclor valoroase a,.
-i980: Nicolae Brebar-
instituliilor, de-a lungul unui sfert de secol, 9i se impune o
ir'SCU, George Beleita tipologie noui in Proza romaneasce'
'.,r:eaScriifori romint
'. :enii, care ilustreaz: ARGUMENTARE
Romanul prezintl destrdmarea - simbolic5 pentru gospo-
,rlanului interbelic
diria ldrdneaicd tradilionali - a unei familii de ldrani dintr-un
Teme
.:,' il baroc, rcalisrr;:.
sat din CAmpia Dundrii, Siliqtea-Gumeqti'
t'a parodicS, conver.- Titlul Miromelii aqazd tema familiei in centrul romanu-
:. .r literaturii romane lui, insd evolu{ia gi criza familiei sunt simbolice pentru trans-
formdrile din satul romAnesc al vremii' Astfel cd romanul unei
, ,tlescu, Radu Petrescu

':,.r Nedelciu, Nicola; familii este qi t,un rofitan ctl deruralizdrii satului"l, o frescl a vielii
: Bogdan Lefter). rurale dinaintea gi de dupd cel de-al Doilea R[zboi Mondial'
: literar care a cunosal: O alt5 temi este criza comunicf,rii, absenla unei comuniceri
reale intre Ilie Moromete qi familia sa' Tema timpului
viclean'
:-'.i anuI 2000, alaturi de individ
-1rcenii, iqi fac loc tiner- nerdbddtor (,,timpul nu mai aaea rdbdare" ), relalia dintre
qi istorie nuanleazd tema sociald' Criticul Eugen
Simion
, aducunsufluePicnou :9":i-
derddrepttemdcentral6,,libertateamorald?nluptdarfatalitd{ile
istoriei".
Perspectiva naratorului obiectiv se completeazd prin aceea
Perspectiva narativi;
a refleciorilor (Ilie Moromete, in volumul I, 9i Niculae'
in
roman doric
volumul al ll-lea), ca qi prin aceea a informatorilor (personaje
;'::;",:":::if, -martoriaievenimentelor,pecarelerelateaziulterioraltora,
de exemplu, al lui Parizianu despre vizita lui Moromete
la bi-

ie!i, la Bucureqti). Efectul este limitarea omniscienfei'

1
Nicolae Mano lesclt, Ar ca lui N o e, v o1' l, D o ricul, Ed' Minerva Bucu-
-,:irului dup5 al Doilea regti, 1980.
 -
- 370 ROMANUL iN psRrOaDA POSTBELTCA GNATNTE DE MARIN PI

Primul volum Compozifia primului volum utlTizeazd. tehnica

gi accelerarea gradatd a timpului naraliunii.
Volumul este structurat in trei pdrli, cu o acliune
Construcfia
tratd, care se desfdqoard pe parcursul verii, cu trei ani inainter
discursului narativ
izbucnirii celui de-al Doilea Rizboi Mondial. Prima parte.
Relatii temporale gi sAmbdtd seara pAnd duminic5 noaptea, contine scene care ih:;
spa!iale treazd. monografic viata rurald: cina, t5ierea salcAmului, intl- Actiunea
nirea duminicald din poiana lui Iocary hora g.a. Partea a do;=
se deruleazX pe parcursul a doud sdptdmAni, incepAnd ;*
plecarea lui Achim cu oile, la Bucuregti. Partea a treia, de
', Planuri narr
secerig pAnd la sfArqitul verii, se incheie cu fuga feciorilor.
Cele trei p5rti cont'er5 echilibrul compozifiei. Fiecare par=
incepe cu o prezentare de ansamblu: masa, prispa qi seceri-s':.:*
Simetria compozifionalX este dati de cele doud referiri la tem
timpului, in primul gi in ultimul paragraf al volumului. La i:-
ceput, aparent ingiduitor, ,,timpul era foarte rdbddtor cu lafiler:-
oiala se scurgea fdrd conflicte mari" , pentru ca enunful din final':
volumului, ,,timpul nu mai saea rdbdare", sd modifice imagirie:
timpului, care devine necruldtor qi intolerant.
Conflicte Un triplu conflict va destrdma familia lui Moromete.
Este mai intAi dezacordul dintre tati gi cei trei fii ai sii dr:
prima cdsdtorie: Paraschiv, Nild qi Achim, izvordt dinlr-,:
modalitate diferitd de a inlelege lumea qi de a-i prelui vaiori,ie
(pdmAntul - banii).
Cel de-al doilea conflict izbucnegte intre Moromete =-:
Catrina, solia lui. Moromete vAnduse in timpul secetei u:
pogon din lotul sofiei, promitAndu-i, in schimb, trecerea ca-:
pe numele ei, dar amAnd indeplinirea promisiunii. Nemuitu-
mit5, ea igi gisegte inilial refugiul in bisericd, dar in al doilea
volum, Catrina il pdrdsegte pe Ilie, dupd ce afl5 de propunerea
fdcutd fiilor lui, la Bucuregti.
Al treilea conflict se desfdqoard intre Moromete gi sora lu-l
Guica, care gi-ar fi dorit ca fratele vdduv si nu se recdsito-
reascd. in felul acesta, ea ar fi rdmas in casa fratelui, sI se ocup,r
de gospoddrie gi de cregterea copiilor, pentru a nu rdmAne
singurd la bdtrAnele. Faptul cd Moromete se recdsdtorise i:
aprinsese ura impotriva lui, pe care o transmite celor trei 6i
mai mari.
Un alt conflict, secundar, este acela dintre Ilie Moromete;i
fiul cel mic, Niculae. Copilul igi doregte cu ardoare sd meargi
la gcoal5, in timp ce tat5l, care trebuie sd pldteasci taxele, i
ironizeazd (,,nltd treabd n-aaem noi acuma! Ne apucdm sd studien{' '

sau susline cd invS!5tura nu aduce nici un ,,beneficiu". Pentru

a-gi realiza dorinla de a studia, bdiatul se desprinde treptat de
familie. in volumul al doilea, acest conflict trece pe primul
,-{rNTE DE 1980) MARIN PREDA 371

nnica decupajului plan, pentru cX tatdl gi fiul reprezinti douX mentalitdti diferite:
,,in Moromeyii, intuesantd e problema lui Niculae, cdci conflictul dintre
.r actiune concen- conflictul dintre doud conceltlii despre fdtan.
el gi Moromete simbolizeazd
'.1trei ani inaintea Tocmai din oceustd cauzd, Moromete qi I'liculne deain <reflectori>:
l, Prima parte, de motiaaliile lor lduntrice intereseazd nu numoi ca expresie a adaptdrii
ne scene care ilus- sau dezadaptdrii spontane de o lume, ci gi cafilosofie de existenld."2
salcAmului, intAl- Actiunea Ac[iunea primului volum este structuratd pe mai multe
;.a. Partea a doua planuri narative.
ani, incepAnd cu in prim-plan se afl5 Moromefii, o familie numeroas5, me-
,:tea a treia, de la Planuri narative cinatd de nemulgumiri mocnite. Jdran mijlocaq, Ilie Moromete
uga feciorilor. incearcd sd pdstreze intreg, cu pre{ul unui trai modest,
rrrei. Fiecare parte pimAntul familiei sale, pentru a-l transmite apoi bdiefilor. Fiii
rrispa gi seceriqul. cei mari ai lui IIie Moromete, Paraschiv, NilX 9i Achim igi
,ni referiri la tema doresc independenfa economicd. Ei se simt nedreptdlifi pentru
r-olumului. La in- cd, dupd moartea mamei lor, Ilie Moromete s-a insurat cu alti
.;i,ddtor cu oamenii; femeie, Catrina, gi cd are incd trei copii: Tita, Ilinca 9i Niculae'
nunful din finalul indemnali de sora lui Ilie, Maria Moromete, poreclitd Guic4 cei
r,odifice imaginea trei bdieli pun la cale un plan distructiv. Ei intenlioneazd sd
1t. plece la Bucuregti, fdrd gtirea familiei, pentru a-qi face un rost.
u Moromete. in acest scop, ei vor sd ia oile cumpdrate printr-un imprumut
ei trei fii ai sdi din la bancl qi al cdror lapte constituie principala hran5 a familiei
'.. izvordt dintr-o qi caii, indispensabili pentru munca Ia cAmp' Prin vAnzarea
a-i pre!ui valorile oilor qi a cailor, ar obline un capital pentru a incepe viala la
orag. Datoria la bancd nefiind achitatd, planul celor trei bdieli
Itre Moromete gi urmeazd sd dea o grea loviturd familiei. Achim ii propune
.impul secetei un tatilui s5-1 lase sI plece cu oile la Bucuregti, sd le pasci in
nb, trecerea casei marginea oragului gi si vAndd laptele gi brAnza la un pre! mai
rrsiunii. Nemulfu- bun in capitald. Moromete se lasd convins de utilitatea acestui
i, dar in al doilea plan, amAn5 achitarea datoriei la bancl qi vinde o parte din
t1a de propunerea lotul familiei^pentru a-gi putea pldti impozitul pe pdmAnt
(,,foncierea"). InsX Achim vinde oile la Bucuregti 9i aqteaptl
romete gi sora lui, venirea frafilor. Dupd amAndrile generate de refuzul lui Nild
,a nu se recdsdto- de a-qi ldsa tatdl singur in preajma seceriqului, cei doi fug cu
.ate1ui, sd se ocupe caii gi cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sd
itru a nu rimAne vAndd din nou o parte din pdmAnt pentru a-qi reface gospodd-
se reclshtorise ii ria, pentru apldtrfoncierea,ratalabancd gi taxele de gcolarizare
smite celor trei fii ale lui Niculae, fiul cel mic.
Planurile secundare completeazi acliunea romanului, con-
e Ilie Moromete gi ferindu-i caracterul de frescd sociali: boala 1ui Bofoghind, re-
rrdoare sd meargi volta ldranului sdrac Jugurlan, familia chiaburului Tudor
rldteasci taxele, il Bilosu, dragostea dintre Polina gi Birici, disculiile din poiana
':',:ucdm sd
studiem") lui Iocan, rolul instituliitor qi al autoritdlilor in satul interbelic.
.beneficiu". Pentru
sprinde treptat de 2
Nicolae Manolescu, op. cit.
-t trece pe primul

i
 ROMANUL iN psRtoeDA POSTBELICA (INAINTE DE 1980 ].IARIN PRI
372
De exemplu, cuplul Polina - Biricd reflectl tema iubirii 9i a
cdsdtoriei care nu line cont de constrAngerile sociale. Cdsdtoria
Aspecte mon
dintre fiica unui chiabur qi un !5ran slrac se construieqte
polemic la adresa cuplului Ion - Ana, din romanul lui Liviu
Rebreanu, dupX mdrturisirea lui Marin Preda intr-un interviu
realizat de Florin Mugur: ,,...Polina, fata lui Tudor Bdlosu, care
se mdritd cu un bdiat sdrac Si care are cnrocter aoluntar, care ii
impune bdrbstului sd se lupte cu pdrinlii ei ca sd oblind drepturile
ce se cuoin..."
i
Se(vente narative Existd in primul volum al romanului Moromelil cAteva
secvenle narative de mare profunzime.
Scena cinei Scena cinei este consideratl de Ovid Crohmdlniceanu
,,prima schild a psihologiei Morome{ilor". Descrierea cinei se
realizeazl,lent, prin acumularea detaliilor. Ceremonialul cinei Al doilea vol
pare a surprinde un moment din existenla familiei tradifionale,
condusd de un tatd autoritar, dar,,semnele" din text dezvdluie Construc!ia
discursului t
adeviratele relafii dintre membrii familiei. Ilie Moromete pare
a domina o familie formatd din copii provenifi din doud ci-
sitorii, invrdjbili din cauza averii. Agezarea in jurul mesei
sugereazd evolutia ulterioard a conflictului, iminenta destrd-
mare a familiei: ,,Cei trei frali rtitregi, Paroschia, Nild 9i Achim,
stdtesu spre partea dinafard o tindei, ca qi cfrnd ar fi fost gata in otice
clipd sd se scoale de la masd gi sd plece afnrd. De cealaltd pnrte n mesei,
lfrngd oatrd, 1...) stdteaintotdeauna Catrina Moromete, mama uitrega
o celor trei fra{i, iar lingd ea ti aaea pe ai ei, pe Niculae, pe llinca, 9i
Conflicte
pe Tita, copii fdculi cu Moromete. 1...1
Moromete stdtea parcd deasupra tuturor' Locul lui era pragttl
celei de-a dous oddi, de pe care el stapfrnen cu priairea pe fiecare. Toti
ceilalli stdteau umdr tdngd umdr, tnghesuiti, masa fiind prea mica.
Moromete n-o msi schimbose de pe aremea primei lui cdsdtorii, deSi
numdrul copiilor crescuse" .
O altd secven!5 epicX cu valoare simbolicd este aceea a
Tiierea salc6mului
tdierii salcAmului. Constructia
Ilie Moromete taie salcAmul pentru a achita o parte din subiectului
datoriile familiei, fird a vinde pdmAnt sau oi: ,,Se pare cd nimeni
nu tnlelegea cd hotdrfrndu-se tn sfirgit plecarea lui Achim la
BucureSti insemns cd trebuie sd li se facd celor trei pe plac pfrnd la
capdt, sd nu se mai atingd nimeni de oi 9i cum crltceaa n-at)eau ce
rsinde, salcimul trebuio tdiat. Mai ciudat era cd nici cei treitn cauza
nu inlelegeau; tncfrt rdspunsul lui Moromete cd s tdirtt snlcfrmul ca
nsd se mire progtii> nu era o batjocurdintlmpldtoare la adresa fiilor."
Tdierea salcAmului, duminicd in zoti, in timp ce in cimitir
femeile igi plAng morlii, prefigureazd destrdmarea familiei,
prdbugirea satului tradilional, risipirea iluziilor lui Moromete:
,,Grddina, caii, Moromete insugi ardtau bicisnici." Odatd distrus

lCA (TNATNTE DE 1980)
a reflecti tema iubirii gi a
:-r gerile sociale. CdsXtoria
:r'L sirac se construiegte
.. din romanul lui Liviu
:rn Preda intr-un interviu
t.,rt lui Tudor Bdlosu, cnre
' :trlcter ooluntzr, care ii
.. :i ca sd oblittd drepturile
llrlLti M o r omefii citev a
Te,
: Ovid Crohm5lniceanu
.', ". Descrierea cinei se
lor. Ceremonialul cinei
r
:enta familiei tradifionale,
-.r'ele" din text dezviluie
riliei. Ilie Moromete pare
r provenifi din doud ci-
. \ cezarea in ju ru I mesei
lictu1ui, iminenta destrd-
.-.troschiu, Ni/ri gi Achint,
ild
ar fi fost gsta in orice
.' Dc cealalta parte a mesei,
'... \4oromete, mama uitrega
t, pte Niculae, pe llinca, Si
:,i or. Locul lui era pragul
prioirea
,: Lr pe fiecare. To[t
..,!ti, masa fiind prea mica.
..; primei lui cdsdtorii, de;t
e simbolicd este aceea
-itru a achita o parte din
: sau oi: ,,Se pare ca nimeni
:;! plecarea lui Achim la
:.i celor trei pe plac pind
. :i
cum nltceag n-aaeau ce
: ,,r ca nici cci trei in cauza
.,tete cd a tdigt salcfrmul ca
npldtoare la adresa fiilor ."
: .,.t
zori, in timp ce in cimifu
:i destrSmarea familiei,
ea iluziilor lui Moromete:
i-.icisnici." Odatd distrus
'.
IVARIN PREDA 373
arborele sacr:u, axis mundi,lumea Moromelilor igi pierde sacra-
litatea, haosul se instaleaz5 treptat.
Aspecte monografice Scenele in care sunt prezentate aspecte din viala colecti-
vitd(ii se constituie intr-o adevdratd monografie a satului tradi-
{ional: hora, cilugul, intAlnirile duminicale din poiana
lui
Iocan, serbarea qcolarS, secerigul, treierigul.
Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viala rural5
este seceriqul. Este inf5ligatd intr-o manierX original5 (prin
inregistrarea qi acumularea de detalii ale existenlei familiale
pregitirea
ldrineqti) o realitate arhetipalS; migcdrile, gesturiie,
gi plecarea la cAmp se integreazd unui ritual strdvechi' Seceriqul
e irdit in acelagi fel de intregul sat, intr-un ceremonial mitic
specific
- colectivitSlii tradilionale.
in volumul al doilea, structurat in cinci p5rli, se prezinti
Al doilea volum
viala rura15 intr-o perioadX de un sfert de veac, de la inceputul
Constru<!ia anului 1938, pAni spre sfArqitul anului L962'Ptintehnica rezu-
discursului narativ mativd, evenimentele sunt selec{ionate, unele fapte 9i perioade
de timp sunt eliminate (elipsa), timpul naraliunii cunoa$te re-
veniri (alternanfa). Acfiunea romanului se concentreazd
asupra a dou5 momente istorice semnificative: reforma agrari
din 7945, cu prefacerile pe care ea le aduce 9i transformarea
,,socialist5" a agriculturii dupd 1949, perceputd ca un fenomen
abuziv. O istorie noud, tulbure qi violentd, transformh radical
structurile de via{5 gi de gandire ale f5ranilor. satul tradilional
intrd intr-un ireversibil Proces de disolulie.
Conflicte Conflictul dintre tatX qi fiii cei mari trece in planul al doilea'
Conflictul principal opune mentalitatea tradilionalX 9i men-
talitatea impusX, colectivist5. Personaje-reflector pentru cele
doul mentalitdti sunt Ilie Moromete (,,cel din urmd ldrarz") 9i fiul
sdu, Niculae. Vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusd,
fiind inlocuiti de o alta lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat
a se diminuea zd, iar unitatea distrusd a familiei nu se reface'
Volumul debuteazd cu o intrebare retoricd: ,,in bine sou tn
Construc[ia
rdu se schimbose Moromete?." Cella7\i ldrani iqi schimbd ati-
subiectului
tudinea fafd de Ilie Moromete. Foqtii prieteni au murit sau l-au
pdr5sit, iar cei noi (Matei Dimir, Nae Cismaru, Giugudel,
la Costache al joachii) ii par mediocri. Vechile duqmdnii se sting'
Tudor Bdlosu devine ,,chiar bineaoitor fald de rtecinul sdu" ' Cuica
murise, fdri ca relafiile cu fratele siu sd schimbe, iar acesta nu
se duce nici la inmormAntarea ei.
Moromete se apucd de negof treburile ii merg bine, cAqtigd
bani frumogi, dar il retrage pe Niculae de la qcoalX pe motiv ci
,,nu-i aduce niciun beneficiu" . Toatd energia tatdlui se concen-
treazd in incercarea de a-i aduce acasd pe bniefii fugari' De
aceea cumpird la loc pdmAnturile vAndute odinioarl 9i pleaci
-.t

374 ROMANUL iN pgzuOeDA POSTBELICA GNAINTE DE 1980) MARIN PREI

la Bucuregti pentru a-i convinge sd revini in sat' Paraschiv care

lucra acum ca sudor la tramvaie, NilX, ca portar la un bloc qi
Achim care avea un mic rnagazin de ,,Consum alimentar",
resping incercarea de reconciliere a tatdlui- Mai mult decAt
atat, afland de propunerea fdcutd fiilor, Catrina il pdrdseqte qi
se duce sd locuiascd ,,in uale",la Alboaica, fata ei din prima
cisXtorie. Destrdmarea familiei continud cu moartea lui Nild in
rinboi. Fetele se cdsdtores c, dat solul Titei, degi scapd din
rdzboi, moare intr-un accident stupid in sat.
Paralel cu procesul de disolu{ie a familiei Moromete, este
prezentati destrdmarea satului tradilional, care devine ,,0
groapdfdrdfund, din care nu maitncetau sdissd attili necunosculi" .
Fiul cel mic, Niculae, ,,un antimoromelian ca filosofie q exis-
ten[ei", reprezintd in roman mentalitatea impusd, colectivisti.
CdutAndu-qi eul, devine adeptul ,,unei noi religii a binelui gi a
rdului", cum crede cd este noua dogm5, socialist5. Disculiile
dintre tati gi fiu au semnificalia unei confruntiri intre doui
conceplii de via!5, intre doud civilizafii. Niculae se indepdr-
teazi din ce in ce mai mult de tatdl sdu. Se inscrie tr partidul co-
munist, este trimis la o qcoald pentru activigti qi se intoarce in
sat cu o sarcinl dela ,,judeleand", sd supravegheze buna func-
,tionare a primelor forme colective de muncS: strAngerea cotelor
gi predarea lor c5tre stat. Dar se iscd o agitalie agresivd tn timpul
cdreia un sdtean moare inecat in apele rAului de la marginea
satului. Idealist, se orienteaz[ cu dificultate in lesdhrra de intrigi
pusd la cale de oportunigtii de profesie. Aqa cd activistul Niculae
Moromete este destituit, se retrage din viafa politicd, igi con-
tinul studiile gi ajunge mai tArziu inginer horticol' Evenimen-
tele din Siligtea-Gumeqti au loc in vara anului 1951, in paralel
cu secerigul qi treieratul grAului gi cu qedinfa organizaliei de
partid sltegti, in care este numit pregedinte al Sfatului Popular Personaje
tAndrul {dran sdrac, Vasile al Moaqei.
Pe de altd parte,Ilie Moromete igi pierde prestigiul de
altddatX. Trdieqte o iubire tArzie cu Fica, sora mai mic[ a fostei
lui solii, care a fost toatd via{a indrdgostitd de el. Apoi se im-
plicd in viala social-politicd a satului, sprijinind candidatura lui
Jugurlan in funclia de preqedinte al Sfatului Popular, pentru
ca acesta s5 tempereze acliunea de colectivizare.
Ilie Moromete este numit de criticul N. Manolescu ,,cel ditt
urmd ldran" pentru faptul c5, pAni in ultima clip5, nu accePte
ideea cX rostul lui in lume a fost greqit qi cd l5ranul trebuie ,,sri
dispard". Este ilustrativ in acest sens, monologul adresat unui
personaj imaginar, B6.znae, in timp ce, pe ploaie, Moromete
sapd un gan! in jurul girei de paie din grldind pentru ca apa si
se scurgd, iar in altd parte a satului se pun la cale schimbSri
 375
gNemrr or rery$f MARIN PREDA

l:. sat. Paraschiv care

.'. Lrurtar la un bloc ;:
.ortsttrr alimentnr"
i.-ur. Mai mult deca:
l.rtrina il Pdriseqte ;:
-ca, fata ei din Prima
r.r moartea lui Nila ir
Titei, deqi scaP[ dir'
l sat.
r..iliei Moromete, este
',onal, care devine "l
: : isdaffi[i necunoscuti" '
:tatt ca filosot're a exi:-
,.: imPusS, colectivisti'
' ,'t rclisii a binelut 5t ;
a sociaiisti. Disculiile
.onfruntiri intre doui
:-r. Niculae se indePar-
>e inscrie in Partidul co
rctt",iqti qi se intoarce in
r:ravegheze buna func-
.irnca: itran gerea cotelor
:-itatie agresive h hmPul
i rAului de la margtnea
.:.rle in fesitura de intrigi
\sa ci activistul Nicuiae
,n i iata politici, igi con-
rrLer horticol. Evenimen-
:a anului L951, in Paralel
de
r ;edinfa organizaliei
,linte al Sfatului PoPular Personaje

'-i pierde Prestigiul de tto?f:::;:tXo,,,u',rtri

,.u. ,oru mai micd a fostei std ramilia Moromefilor' iar axul ei
cu un destin simbolic
pentru sa-
este Ilie Motomete, personai
tul tradilional.
triTm,l:;ill'xffi Personai exponenfiaf prototip
al ldr]fului Patriarhal'
al cdrui

:triectivizare. fuii' "iel din urma tdran" reptezinta

destin exprim5,rroart"l-t-lIel
ictil N. Manolescu ,'cel qi de familie' Criza satului
concepfiatradi,tiondeffi;;#* confruntat , tragrc,
n ultima c1iP6, nu arhaic se reflectd in .or-rqairrrlu
u.estui.personaj
lXranul trebuie istoriei' cu timpul nerdbddtor'
S1 CA
;;;;il" i*Placabile ale
contextul social-istoric'
monologul adresat unui Drama pate'nitalii g'Ai*ape
:' .e, Pe Ploaie,
" s

schimbarea o'?ttii cunoscute a lumii' Banul

este
care aduce
." *radirrd Pentru ca aPa
, i" pu^ la cale schimb'
-1
MARIN PREI
POSTBELICA (iNAINTE DE
1e80't
ROMANUL ix
pp,ntoaoA
376
(2) APlicaq
pe cea-tradilionald' pamantul
noua valoare care o inlocuieqte Preda.
de viald'
u."tuqi timp impune un nou mod
qi ir',
*
'^ f"rror-rui .o*pl"*, are o serie de trisdturi (spirit contem-
inteligent 9i ironic
plativ sociabil ql to*''lltutiv disimulat' care il
ffiffi;;;rt, ." n"t"iJe a povesti' un autoiluzionat)' ca tip Context
cdrlii 9i care il fixeazd
individualizeazd intre personaiele
*'il;i; aparte: spiritul
uman moromefian' : -y
pe.,o"al, confruntarea tragici a-individuluitat5.
c'u

familiei la care
istoria se concretiz eazdindestrdmarea
sale Guica se stinge doar ir'
asisti neputincios. Uia surorii Roman total
transformh in instriinare
moarte, iar a soliei Catrina se
mari atraqi de himera
I"j*itr"a.Iqi pierde feciorii pe rAnd' cei cu to{ii abdicAnd de
oraqului, iar cel *it, J" uis'i
d" a stud'ia'
la condilia de ldran'
Paraschiv, NilS 9i Achim' fiii
din prima cdsdtorie' sunt
refractari la modul de existenld
oferit de tatil 1or' Ei reprezinti
emblematici
;;*gr;i; .;ranilor dezrddicinali' in acest-sens'
tatil lor (in volumul a-
este scena intAlnirii a" iu Sttt"t"qti
cu
imagine grotesci a
cAnd comportamentul lor oferi
o
doilea), Tematici
vielii visate de la oraq
de dorinla de ainvafa
Fiul cel mic este stdpAnit in copilirie
de a ctea "0 n01t;
.u.," i", incepAnd din adolescentd de ideea in volumul al doilea
,lriir', ,ir*rui qi a raulut"', o noud dogmd'
mentalitf,li diferite:
itr?"i,r" dintre tatd qi fiu reprezintidouaimpusS' coLectivistir.
mentalitatea tradilionali qi mentalitatea pun in
ale romanului'
Alte familii, aitt piu'lt"ite secundare Titlu
rurale: revolta !6ranu1ui
evidentd diferite u,p"t'" ale societXtii al fetei
lui Bo{oghini' caracterul voluntar
,ir". f"g*fan, boala cel sdrac'
dragoste cu Biric5
de chiabur, Polina, miritatd Iin
Ioian' Aristide)' lXcomia lui
opliunile politice ait'erse lCocoqili'
(Victor Bilosu) etc'
Bdlosu, inceputul migcirli legionare
-*-ii-fu;"1proiei
Tudor
narative se remarcf, prin limpezjmea'
lipsa po-doabelor' Tipul de ro
naturalelea q;i precizia stilului' oralitatea' liber' texhrl
stilul indirect
Limbajul Prozei
imbinarea stilului ait"ti qi indirect'
narative
qi subtextul ironic'

CONCLUZIE
satului' Criza
Morome[iieste un roman al deruralizirii in criza unei
morale'
ordinii sociale se reflect5 in criza valorilor
romanul unui destin' Moto'
familii, in ct\zacomunicdrii ' "Din
unei ciailizalii
(satul) qi al
*ii-i irr*, romffiul unei colei'ctiaitdli
3
sanctionate de istorie'"

azi,I, Ed' Cartea RomAneasci'

Eugen Simioru Sctiitori romdni
3 de

Bucuregti, 1978.