Morometii

de Marin Preda

- roman realist social

- vol I - 1955
- vol II- 1967
Noutatea cartii - viziunea autorului asupra lumii
- personajul principal original fata de tipologia consacrata.

Deosebiri fata de realismul rebrescian (N. Manolescu – “Arca lu Noe” )

- ritmul narativ lent se accelereaza abia spre sfarsit;
- modalitatea principala este reprezentarea;
- omniscienta naratorului este limitata prin contaminarea cu perspectiva personajului
principal.
Temele mari ale romanului: familia, lumea traditonala, schimbarile din viata satului, relatia
individ-istorie, iubirea. Supratema romanului este timpul (metafora timpului istoric semnifica impactul
istoriei asupra vietii).
Perspectiva narativa: naratiunea la persoana a III – a, naratorul este omniscient, omniprezent.
- perspectiva temporala este cronologica (evenimentele sunt relatate in ordinea derularii lor)
- perspectiva spatiala reflecta: un spatiu real ( Silistea-Gumesti) si un spatiu imaginar (trairile
interioare ale personajelor).
Primul volum cuprinde trei parti, inegale ca intindere. Fiecare parte incepe cu o prezentare de
ansamblu:
 partea I cina familiei Moromete. Este cea mai intinsa sub raport epic si cea mai
concentrata in timp; sub raport temporal surprindem intervalul de sambata dupa-amiaza
pana duminica noaptea, adica intoarcerea familiei Moromete de la camp pana la fuga
Polinei cu Birica.
 Partea a II –a  prispa pe care sunt insirati la adapost de ploaie toti membrii familiei. Se
intinde de la plecarea lui Achim cu oile la Bucuresti pana la serbarea scolara. Evenimentele
in planul familiei si al comunitatii incep sa se precipite.
 Partea a III – a secerisul, precedat de o pregatire aproape mistica. Se intinde de la
inceputul secerisului pana la fuga lui Paraschiv si a lui Nila la Bucuresti.

Incipitul si finalul romanului

Incipitul romanului plaseaza actiunea in Campia Dunarii, in satul Silistea-Gumesti cu cativa ani
inaintea celui de-al doiea Razboi Mondial, cand “se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare”.
Prin verbul “se pare” se sugereaza iluzia unei vieti care se poate desfasura la nesfarsit in acelasi mod.
Se creioneaza si imaginea familiei Moromete, care se intoarce de la camp.
Finalul romanului aduce imaginea timpului nerebdator, ca istorie colectiva, izbucnirea celui de-al
doilea Razboi Mondial care va precipita evenimente si va aduce schimbari dramatice in viata satului
romanesc.

1
 Familia Moromete isi incepe declinul prin fuga baietilor la Bucuresti. Meditatia lui Ilie Moromete
pe piatra de hotar, la sfarsitul primului volum, arata transformarea celui care nu mai are puterea de a se
bucura de spectacolul lumii, parand a fi plictisit si umilit.
Motivul “timpul rabdator” si al “timpului nerebdator” confera sfericitate primului volum al
romanului, inchizand parca pentru totdeauna o epoca din viata satului traditional romanesc.
Conflicte: interior si exterior.
Conflictul interior  al personajului principal: se interogheaza pe sine unde a gresit, iar in finalul
romanului, constata destramanea inevitabila a familiei.
Conflictele exterioare:
 Catrina Moromete si cei trei fii vitregi, conflict alimentat de Guica, sora lui Moromete;
Ilie Moromete si Nicolae deoarece Nicolae vroia sa mearga la scoala (“alta treaba n-avem noi
acuma! Ne apucam sa studiem”);
Ilie Moromete si Catrina: Catrina revendica pogonul de pamant, pe care Moromete il vanduse in
timpul foametei de dupa primul Razboi Mondial. Barbatul ii promisese in schimb ca ii face acte pe casa
dar nu se tine de cuvant;
Baietii cu Ilie Moromete, fiindca acesta “nu face nimic, sta toata ziua” , in schimb pe ei ii trezea
cu noapte in cap, dandu-le porunci. Il acuza pe Moromete ca nu e in stare de nimic, pe cand altii “ ca
alde de Balosu”, stiu sa faca bani. Il silesc pe Ilie Moromete sa plece si el la munte cu cereale, dar nu
iese nimic.
Scene antologice (nuclee narative):
* cina – familia hibrida ;
- asezati la o masa joasa, scaune mici, “unul langa altul dupa fire si neam”;
- mezinul Niculae statea pe jos, neavand scaun;
- Nila, Achim si Paraschiv stateau spre partea dinafara a tindei “ca si cum ar fi fost gata sa
se scoale de la masa si sa plece” ;
- Catrina cu copii in partea dinspre vatra;
- Ilie Moromete sta pe prag, “stapanindu-i cu privirea pe fiecare”.
* taierea salcamului se poate interpreta ca rit sacrificial (jertfa), deoarece:
- timpul ales este inainte de rasaritul soarelui (intunericul ascunde fapta);
- proximitatea cimitirului;
- se aud bocetele femeilor venite sa tamaieze mormintele; (unul de sot, celalalt de fiu)
- se aud cantecele cocosului( cocosul are mai multe semnificatii  vestitor al luminii, rol
purificator, sacralizeaza orice loc, prevesteste viitorul si calauzseste sufletul in lumea de dincolo);
- arma folosita este securea, simbol al distrugerii, al separarii, dar vazuta insa ca preambul al
unei noi intemeieri;
- prezenta ciorilor, prevestitoare ale mortii.
Salcamul este un simbol central al romanului; Eugen Simion in “Scriitori romani de azi” ii atribuie
salcamului urmatoarele semnificatii “este dublul vegetal al lui Moromete. Destinul unuia este anticipat
de destinul celuilalt”. Salcamul este un arbore primordial, “axis mundi”, emblema a clasei taranesti, a
familiei patriarhale. Este element de pastrare a traditiilor, simbol al stabilitatii taranesti, al declinului
familiei Moromete, dar si al satului traditional.
Taierea salcamului este perceputa de toti ca perturbare a ordinii firesti si semn rau-prevestitor.
* intalnirile din Poiana lui Iocan
* foncierea
* secerisul
* fuga fiilor la Bucuresti

2
 Ilie Moromete  modelul literar este tatal scriitorului Tudor Colorasu: “Moromete, care a existat
in realitate, a fot tatal meu”.
Originalitatea lui Ilie Moromete se datoreaza unor trasaturi care ii confera individualitate, precum:
libertatea interioara, inteligenta, spirit contemplativ, viziunea proprie asupra lumii.
Pamantul reprezinta pentru el un simbol al libertatii materiale si spirituale, idee marturisita de el
in finalul romnului. “Domnule, eu am dus totdeauna o viata independenta”.
Desi are o inteligenta speculativa surprinzatoare pentru lumea taraneasca, el nu reuseste sa se
adapteze la mersul istoriei, trecerea la regimul de tip capitalist.
Ilie Moromete vede realitatea altfel decat ceilalti, ii fascineaza pe ceilalti prin dezvaluirea
unghiului neobisnuit al privirii: “Descopereau toti, Cocosila, mama, fetele- pana si cei trei- ca tatal lor
avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scapau, pe care ei nu le vedeau”.

Constructia subiectului

Volumul I
Expozitiunea: Actiunea este plasata cu 3 ani inaintea celui de-al doilea Razboi Mondial, intr-un
sat din Campia Dunarii, Silistea-Gumesti, intr-o perioada in care “timpul avea cu oamenii nesfarsita
rabdare”. Actiunea volumului I se petrece de la inceputul pana la sfarsitul verii, cand “timpul nu mai
avea rabdare”.
Incipitul romanului: intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete, tatal, cu 10 ani mai mare decat
sotia lui, Catrina, venise in aceasta a doua casatorie cu 3 baieti, Paraschiv, Nila si Achim, carora li se
adaugase 2 fete, Tita si Ilinca si inca un baiat, Niculae, mezinul familiei. Masa mica, joasa, rotunda, in
tinda, asezati “unul langa altul, dupa fire si neam”. Atmosfera tensionata: Paraschiv, Nila si Achim vs.
Catrina, Ilie Moromete vs. Niculae. Catrina Moromete avusese un pogon de pamant pe care il vanduse
Ilie Moromete si pe care ea il revendica. Paraschiv, Nila si Achim, aflati in conflict cu Moromete
dearece acesta “nu afce nimic, sta toata ziua”, planuiesc sa plece cu oile la Bucuresti. Datoriile la banca,
plata “foncierii” il fac pe Moromete sa ii vanda lui Tudor Balosul salcamul.
Taierea salcamului reprezinta detalii ce se aduna progresiv si simbolistica dramatica: inceputul
declinului familiei Moromete si al satului traditional.
Poiala lui Iacan este locul unde se adunau gospodarii, cei care sunt “nici saraci, nici bagati”, intre
care Moromete (liberal), Cocosila( taranist), Dumitru lui Nae, citesc ziarul si comenteaza politica ironic
si cu umor.
Scena “foncierii”. Chemat sa vina acasa de la fierarie, Moromete vede pe prispa casei doi oameni
care il asteptau. Unul dintre ei era Jupuitul, agent de urmarire, venise dupa taxa restanta in valoare de
2863 de lei. Moromete “joaca” scena “foncierii” cu o gama inepuizabila de tertipuri, in final platind doar
1000 de lei.
Scena secerisului. Sunt prezentate datini din viata satului traditional. Are reguli precise, iar recolta
din anul respectiv era foarte buna.
Fuga lui Paraschiv, Nila si Achim la Bucuresti, luand cu ei oile si caii, toti banii si cele mai bune
covoare. Moromete ii vinde lui Balosul un lot de pamant si locul din spatele casei, reusind sa-si
plateasca taxele.
Celelalte planuri de actiune sunt reprezentate de destinele altor familii care nu se intersecteaza cu
destinul familiei Moromete si nu se influenteaza reciproc: conflictul lui Tudor Balosul cu fiica sa
dearece aceasta fuge cu Birica, Vasile Botoghina se cearta cu sotia sa deoarece voia sa vanda pamant
pentru a se trata la plamani.

3
 Volumul II
Moromete se schimbase. Inceputul : “In bine sau rau se schimbase Moromete?”. Se apucase de
negot, castiga bani buni, dar pe Niculae nu-l mai lasa la scola deoarece nu are niciun “beneficiu”. Baietii
care fugisera la Bucuresti pierdusera tot si nu se alesese decat cu un serviciu la “ucebe”.
Moromete primise o scrisoare de la baieti: Paraschiv lucra ca sudor la tramvaie, Nila era portar la
un bloc si Achim avea un mic magazin de “ Consum alimentar”.
Moromete pleaca la Bucuresti sa-si aduca feciorii inapoi, insa acestia refuza. “Mana mea asupra
voastra nu mai exista”. Era in anul in care incepuse razboiul. Nila moare in razboi, in batalia de la Cotul
Domnului, iar Paraschiv moare de tuberculoza.
Autoritatea lui Moromete scade atat in familie cat si in sat.
Venirea comunistilor si colectivizarii. Personajele nou introduse de autor care intruchipeaza
prostia si ambitia celor obscuri de a veli la putere si de a schimba lumea. Venetici si oamenii pripasiti in
sat, prezentati cu ironie ocupa acum locuri importante: Bila- reprezentantul ARLUS, moldoveanul
Mantarosie, lipoveanul Adam Fantana, Zdroncan- secretarul sfatului si unul din cei 13 copii ai lui Traian
Pisica, Plotoaga, presedintele consiliului popular, Isosica, Vasile al Moasei, Ouabei. Niculae Moromete
ajunge activist de partid, insa in urma unei incaierari pe aria de la Cotigeoaia este demis. Isi continua
studiile, ajunge inginer horticultor si se insoara cu Marioara lui Adam Fantana, care este si ea asistenta
medicala, nu mai este taranca.
Moartea lui Ilie Moromete. Avea aproape 80 de ani, era imputinat la trup, fara sa aiba vreo boala
anume. Ii spune doctorului crezul sau de o viata: “ Domnule, eu totdeauna am dus o viata
independenta!”.
Actiunea primului volum este construita pe trei secvente epice:
a) cuprinde aproximativ jumatate din structura volumului. Incepe intr-o sambata seara,
continua in noaptea de sambata spre duminica si duminica dupa-amiaza;
b) secerisul
c) conflictul dintre Ilie Moromete si fii sai din prima casatorie.
Catrina :
- Se casatoreste prima data cu un baiat al lui Nafliu, care moare de apa la plamani.
- Are o legatura cu primarul si de aceea primeste 8 pogoane de pamant.
- Se casatoreste cu Ilie Moromete “proaspat intors de pe front”. Moromete are 3 fii din prima
casatorie”: Nila, Achim si Paraschiv.
- In timpul casatoriei cu Moromete, Catrina face 3 copii: Tita, Ilinca si Niculae. Tita se
casatoreste cu Sandu Dogonu, dar acesta moare dupa 6 luni de casatorie, calcat de propria-i caruta.

!  Eroul complex- complexitatea, placerea de a vorbi caracterizare indirecta prin

monolog interior, stil indirect liber.
 Omniscienta, naratiune la persoana a III –a.
 Linii conflictuale (ex: imposibilitatea de a amana plata impozitelor, solicitarea lui Achim de a
pleca la Bucuresti) plus alte actiuni dezvoltate in paralel cu destinul familiei Moromete (dragostea dintre
Polina si Berica, Tugurlan).
 Viziunea omniscienta, focalizarea “din afara”.
 Tematica taraneasca, dar intr-o viziune noua: conflictul dintre vechiul mod de viata taranesc si
timpul istoric.
 Compozitie traditionala (  nuclee narative).

4
 Tema familiei

Morometii
– roman realist social, roman contemporan

Romanul “Morometii” de Marin Preda are in prim plan destinele mai multor familii taranesti din
satul Silistea-Gumesti. Destinele familiilor nu se intersecteaza, asa cum se intampla in romanul “Ion” de
Liviu Rebreanu.
Debutul romanului prezinta intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete impreuna cu cei trei fii ai
familiei Moromete. Naratorul prezinta cu detalii replicile, gesturile personajelor, construind o scena
monumentala – cea a cinei.
Cina se deruleaza dupa o ordine prestabilita, dupa un cod ancestral.
Familia Moromete este o “familie hibrida” (Mihai Ungheanu), fiind alcatuita din copii proveniti
si din cealalta casatorie a lui Ilie Moromete( Paraschiv, Nila si Achim). Acestora li se adaugasera copii
lui Ilie si ai Catrinei: 2 fete- Ilinca si Tita – si un baiat, de 12 ani, Niculae.
Morometii sunt prezentati la cina, “in tinda”, in jurul unei mese mici, joase, rotunde, “pe niste
scaunele cat palma”, asezati “unul langa altul, dupa fire si neam”. Asezarea membrilor familiei este
relevanta pentru conturarea conflictelor. Astfel, cei trei frati vitregi stateau spre partea dinafara a tindei,
“ca si cum ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece”. Prin acest fapt se prevesteste
fuga la Bucuresti a celor trei. In partea dinspre vatra, aproape de oalele cu mancare, statea intotdeauna
Catrina. Mama ii are langa ea in permanenta pe Ilinca, pe Tita si pe Niculae “copii facuti cu Moromete”.
Familia este vegheata de Ilie Moromete, care “statea parca deasupra tuturor”, stapanind “cu
privirea pe fiecare”. Dupa cum afirmam si mai sus, asezarea membrilor familiei este relevanta pentru
conturarea conflictelor, care mocnesc si care vor zgudui puternic familia: exista un conflict intre Catrina
Moromete si cei trei fii vitregi; apoi intre Ilie si fiul sau, Niculae, care ar fi vrut sa se duca la scoala, dar
tatal il trimitea cu oile la pascut; un alt conflict exista intre Ilie si Catrina, deoarece Catrina revendica
pogonul ei de pamant, pe care Moromete il vanduse in timpul foametei de dupa primul Razboi Mondial.
Barbatul ii promisese in schimb ca ii face acte pe casa, ca ea sa nu ramana “pe drumuri”, dar acesta nu
se tine de cuvant.
O alta scena semnificativa pentru a ilustra tema familiei este scena secerisului. Culegerea
roadelor pamantului este un moment de bucurie, de implinire a omului.
Secerisul se desfasoara dupa reguli precise: cel mai vrednic dintre copii este cel care porneste
simbolic recolta granelor, tatal leaga snopii si-i aseaza in clai. Femeile se ocupa cu mancarea pentru
seceratori. Anul acesta recolta este bogata, Catrina il lauda pe Cel de Sus, pentru “mana cereasca”.
Actiunea se precipita deoarece baietii fugisera la Bucuresti, Moromete ia hotarari decisive: vinde lui
Balosul un lot de pamant si un loc din spatele casei, pentru a-si achita datoriile( “foncierea” si datoria la
banca), taxele scolare pentru Niculae.
In cel de-al doilea volum ne este prezentat destinul membrilor familiei Moromete. Morometii
primesc o scrisoare de la baietii cei mari, care ofereau detalii despre viata lor in capitala. Ilie Moromete
pleaca la Bucuresti si le cere copiilor sa se intoarca acasa, acestia refuza, iar Ilie raspunde: “Mi-am luat
mana de pe voi. Mana mea asupra voastra nu mai exista”.
Destramarea familiei Moromete continua cu moartea lui Nila in razboi, in batalia de la Cotul
Domnului, precum si cu sfarsitul tragic al lui Paraschiv.
Destramarea familiei este marcata si prin scaderea autoritatii lui Moromete, in familie si in sat.