Istoria medicinei – notite

 RENASTEREA
In aceasta etapa s-au dezvoltat in mod special ANATOMIA, PATOLOGIA,
TERAPEUTICA, CHIRURGIA SI FIZIOLOGIA

1. Anatomia

- disectiile pe cadavre – LIMITATE; conditii restrictive

- Andreas Vesal – numeroase disectii realizate  multe lucrari de anatomie;

- PRIMUL ATLAS DE ANATOMIE – “Sase planse anatomice”

- “Despre structura corpului uman” – 7 volume
- a perfectionat tehnica disectiei
- diseca 2-3 cadavre concomitent
- diseca animale pentru a compara anatomia lor cu cea a omului  a inlaturat
peste 200 de greseli facute de Galen
- a denumit fiecare formatiune anatomica gasita  dictionar de termeni
anatomici la sf vol 7 din tratatul sau de anatomie

- Sylvius

- Arantius

- Botal

- Fallopio

ARTISTII RENASTERII – au recurs la disectii pe cadavre

- Leonardo da Vinci - a folosit noi tehnici de cercetare anatomica

- a descris corect bronhia dreapta si cavit pleurala, valvele

cardiace, peritoneul, org intraperitoneale, uterul, embrionul

- a facut cercetari de FIZIOLOGIE

- a realizat cca 1500 de desene

- Albrecht Durer – un tratat de anatomie plastica destinat pictorilor

- Rafael si Michelangelo
 2. Patologia

Contributia cea mai importanta in ceea ce priveste bolile infecto-contagioase:

- Girolamo Fracastoro – a studiat epidemiile de la inceputul sec XVI

– “Sifilisul sau boala galica”, “Despre contagiune si
bolile contagioase”
– avanseaza ipoteza ca bolile infecto-contagioase
sunt determinate de fiinte invizibile numite de el “seminaria morborum”
– a definit contagiul (infectia)
– a facut legatura intre fenomenele naturale si
sociale catastrofale si valurile de epidemii aparute
– masuri specifice antiepidemice
– a descris corect dpdv clinic si epidemiologic 2
forme de CIUMA, TUBERCULOZA, TIFOSUL EXANTEMATIC, FEBRA
TIFOIDA, VARIOLA
3. Terapeutica

- remedii vegetale: cincona, lemnul de gaiac, ipecahuana, plante alimentare

AU FOST INTRODUSE PENTRU PRIMA DATA MEDICAMENTELE CHIMICE DE

CATRE

PARACELSUS

- bazele IATROCHIMIEI – sanatate = echilibrul substantelor chimice din organism,

resp boala = dezechilibrul substantelor chimice din organism

- bolile pot fi tratate cu medicamente chimice

- PRIMUL care a atras atentia asupra toxicitatii medicamentelor

- cu experienta clinica vasta

- A PUS BAZELE BALNEOTERAPIEI MODERNE

4. Chirurgia

- Ambroise Pare

- Pansamentul simplu al plagilor de razboi

- Ligatura vasculara ca metoda de hemostaza
- PRIMUL OBSTETRICIAN MODERN
- INTEMEIETORUL BALISTICII SI AL MEMORIALISTICII MEDICALE
- A scris prima lucrare de medicina legala din Europa
 5. Fiziologie

Cercetarile s-au axat pe explicarea circulatiei sangelui

- Miguel Servet – prima teorie corecta legata de circulatia sangelui; a descris mica
circulatie

- Andreas Vesal – contrazice teoria lui Galen legata de circulatia sg

- Realdo Colombo – descrie mica circulatie ca pe o ipoteza

- Andreas Cesalpino – descrie mica si marea circulatie

- Fabricio d’Aquapendente – a descoperit valvuele venoase

 SECOLUL 17
1. Fiziologie

William Harvey – modul de circulatie a sangelui + explicarea lui

- A fost profesor de anatomie si chirurgie la Colegiul Regal al Chirurgilor din

LONDRA
- A explicat circulatia prin metode stiintifice: modelarii, cantitativa, aplicarii legilor
mecanice, inductiva
- Rezultate in “Cercetarea anatomica despre miscarea inimii si a sangelui la
animale”
- A pus bazele IATROMECANICII
- Embriologie: “totul provine dintr-un ou”  doctrina EPIGENETICA

Circulatia limfatica: Gaspar Azelius + Jean Pecquet

Circulatia capilara: Marcello Malpighi – bazele ANATOMIEI MICROSCOPICE; a descris

structura rinichiului, a pielii, a ficatului etc.

2. Anatomie

Warton

Stenon

Wirsung

Glisson

Willis
 3. Clinica medicala

Orientare hipocratica in scolile medicale

Teoria umorala – 4 tipuri de bolnavi

Metode terapeutice in spitale – FARA superstitie/magie

Thomas Sydenham – “noul Hipocrate”

- A descris si individualizat numeroase boli: coree, scarlatina, guta, epilepsie,

astm, tuse convulsiva, sindromul apatic-spleen
- Increzator in terapeutica hipocratica – remediul se afla in natura; tinctura de opiu;
“Laudanum liquidum Sydenhami”
- Aporturi si in domeniul EPIDEMIOLOGIEI

Herman Boerhave – cel mai are clinician si profesor al perioadei

- Scoala Medicala din Leyda – s- a dezvoltat IATROCHIMIA aici

- Folosea achizitiile practice ale IATROCHIMIEI si IATROMECANICII
- Observatia atenta a bolnavului
- Imbogatirea cunostintelor clinice – edeme, ulceratii tuberculoase, leziuni luetice,
originea inflamatiei si a febrei

4. Iatrochimie

Paracelsus – intemeietorul

- Scoala medicala din Leyda (Tarile de Jos)

- Progrese in fizio, anato, clinica medicala, iatrochimie
- O NOUA TEORIE: EAB  SANATATE; boala de 2 tipuri: exces alcalin + exces
acid
- Alti clinicieni de marca:

Sylvius - anatomie cerebrala

- Introduce lectiile clinice

- Recomanda controlul diagnosticului prin autopsie
- Explica aparitia bolilor prin prisma IATROCHIMIEI

R de Graaf – aparatul genital feminin

5. Iatromecanica

William Harvey – intemeietorul

Santorio Santorio

- Cercetari cantitative sistematice, foloseste un cantar pt a masura si controla

schimburile organice  PERSPIRATIA RESPIRATORIE
- Bilantul energetic al organismului
- Instrumente de cercetare paraclinica: termometrul + pulsilogiul

Alfonso Borelli

- Functiile organismului – legi pur mecanice

- Anatomia si fiziologia muschilor
- Tratat de biomecanica “Despre miscarea la animale”

 SECOLUL 18
SISTEME MEDICALE SPECULATIVE

1. Sistemul dinamismului organic – Friederich Hoffman

- Sanatate  tonus muscular optim; boala  hipotonie/hipertonie
- Substante medicamentoase active – ex. Licoarea Hoffman
- Compozitia chimica a apelor minerale

2. Teoria animista – G. Stahl

- Sufletul senzitiv dirijeaza toate functiile organismului
- Sanatate  unitate functionala a organismului; boala  activitatea sufletului
- Atitudine expectativa a medicului – same Hipocrate

3. Teoria nervista – Cullen si Brown

- Importanta sistemului nervos in geneza bolilor
- Sanatate  excitabilitate medie a SN; afectarea SN prin stimuli prea slabi/prea
puternici  boli atonice/spasmodice

4. Teoria vitalista – Barthez

- In organism exista o forta vitala prezenta in toate organele: fctii speciale si
nespecifice
 - Forta vitala  sanatatea; dezechilibrul fortei vitale  boala

5. Materialismul mecanicist – La Mettrie, Cabanis

- Organismul uman se comporta ca o masina dotata cu simturi
- Caracter derivat al gandirii

DOCTRINELE SI CURENTELE MEDICALE HETERODOXE (paralele fata de medicina

stiintifica)

1. Homeopatia – Samuel Hahnemann

- Principii: similitudinea, dilutiile infintezimale, dinamizarea solutiilor homeopate,
individualizarea tratamentului

2. Mesmerismul – F. A. Mesmer
- Mesmer – precursorul psihoterapiei moderne

Medicina sec. XVIII a fost dominata mai degraba de un SPIRIT STIINTIFIC

RATIONAL !!!

Giovanni Battista Morgagni – PARINTELE ANATOMO-PATOLOGIEI MODERNE +

INTEMEIETORUL METODEI ANATOMO-CLINICE

- Coreleaza observatia clinica cu disectia anatomica

- Relatia cauzala dintre leziunea anatomica si simptomele si semnele unei boli
- Fundamenteaza stiintific principiul specificitatii
- In lucrarea sa descrie CORECT dpdv anatomic urechea interna, medie, laringe,
structura plamanilor, mm esofag, cai biliare, tes adipos
- Descrie leziuni anatomo-patologice ale SN

L. Auenbrugger – descoperirea percutiei toracelui

MAREA SCOALA CLINICA FRANCEZA

J.N.Corvisart – lucrarea lui Auenbrugger despre percutie

Xavier Bichat – bazele histologiei moderne – clasif si descrierea tesuturilor organismului

Laennec – intemeietorul anatomo-patologiei microscopice ≠ anatomo-patologia lui
Morgagni care era macroscopica

- A deschis cursul oficial de anatomo-patologie LA PARIS in 1803

- Metoda auscultatiei mediate cu stetoscopul !!!
- “Tratat asupra auscultatiei mediate” = ACTUL DE NASTERE AL MEDICINEI
MODERNE
- A creat clinica si patologia moderna a bolilor pulmonare ; a pus bazele ftiziologiei
- A descris ciroza atrofica a ficatului numita Laennec

In sec XVIII = procesul de scindare pe ramuri a medicinei discipline noi: embrio (F.
Wolff – teoria epigenezei), psiho, pediatrie etc

Vaccinul antivariolic – Edward Jenner

Intemeietorul igienei ca specialitate medicala si al medicinei sociale – J.P.Frank

PRIMA FEMEIE CU DOCTORAT IN MEDICINA – Dorothea Christiane Leporin-

Erxleben

In Italia – Maria Dalle Donne (a doua femeie membru), Laura Bassi ( prima femeie
membru al Academiei Benedictine), Anna Manzolini (modele anatomice de ceara)

 SECOLUL 19
- Charles Darwin, Gregor Mendel

MAREA SCOALA DE CLINICA MEDICALA FRANCEZA

Broussais – interdependenta fiziologica intre diverse organe

Bretonneau – boli epidemice – febra tifoida, difteria – avanseaza ipoteza specificitatii

cauzale in bolile contagioase

Bouillaud – neuro (centrul limbajului) + cardio (cardiopatii valvulare)

CLAUDE BERNARD – fondatorul MEDICINEI EXPERIMENTALE

- “Introducere in studiul medicinei experimentale” = ACTUL DE NASTERE AL

FIZIOLOGIEI MODERNE
- Fondatorul ENDOCRINOLOGIEI
- Conceptul de homeostazie
- Studii de farmacologie si toxicologie
SCOALA MEDICALA GERMANA - Rudolf Virchow – celula=elementul morfologic din
care este alcatuit intregul tesut viu

- Modificari la niv celular  aparitia bolilor

- Orice celula ia nastere din alta celula – piatra de temelie a medicinei moderne
- Rol in diagnosticul de neoplasm – cercetare microscopica

Chirurgia in sec 19 – capata aspect stiintific; 2 descoperiri revolutionare: ANESTEZIA +

COMBATEREA INFECTIILOR POST-OPERATORII – ASEPSIE, ANTISEPSIE

Anestezia generala prin inhalatie

o 1842 – Crawford Long – vapori de eter

o 1844 – Horace Wells – protoxid de azot
o 1846 – William Morton – eterul sulfuric (in America pt prima data)
o 1847 – J. Simpson – cloroform

Antisepsie

o 1842 – Oliver Holmes – clorura de var

o 1847 – Ignaz Semmelweis – clorura de var
o 1867 – Joseph Lister – acidul fenic; a definit antisepsia

Asepsia

o Ideea lui Pasteur

o instrumentele, halatele, campurile operatorii, pansamentele trebuiau fierte la
100°(cel putin 30 de minute), iar mainile se treceau prin flacara de cateva ori
o Terrier – a fundamentat metoda asepsiei si a introdus-o in clinica chirurgicala in
1880; pupinelul + autoclavul
o W.S.Halsted – manusile chirurgicale

Fondatori ai MICROBIOLOGIEI – ROBERT KOCH si LOUIS PASTEUR

 TEORIA MICROBIANA A BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE – apartine celor

2; au descoperit-o in mod independent

Louis Pasteur

- A cercetat fermentatiile alcoolice, lactice

- A studiat bolile contagioase la animale si la oameni  microbi specifici – folositi
pt vaccinuri
 - Primul microb anaerob (Pasteurella avium)
- Microbul holerei gainilor
- Rolul bacilului carbunos + vaccinul anticarbunos
- Vaccinare preventiva in TURBARE, cu medicul Emile Roux
- “Teoria microbilor si aplicatiile sale in medicina si chirurgie” – BAZELE
BACTERIOLOGIEI MEDICALE CA STIINTA
- Postulate privind specificitatea bolilor infectioase
- Patogeneza in bolile contagioase

Robert Koch

- Co-fondatorul bacteriologiei
- A izolat bacilul antraxului (1877), al tuberculozei (1882)
- A izolat vibrionul holeric
- Metode noi de cultivare si izolare ale microbilor pe medii solide
- Evidentierea ag patogeni prin coloratii specifice
- “POSTULATELE LUI KOCH” – etiologia bolilor infectioase !
- 1905 premiul Nobel (fiziologie sau medicina) pentru bacilul tuberculozei

In Sec XIX – noi mijloace de investigare paraclinica + modernizarea spitalelor +

reglementarea legislatiei privind sanatatea publica

- J. Jackson Lister a imbunatatit microscopul; Zeiss l-a perfectionat dpdv tehnic

- Carl Ludwig – kimograful

- Rontgen 1895 razele X

- W. Einthoven – electrocardiograful – premiul Nobel pt fiziologie si medicina in 1924

 SECOLUL 20
Specialitatile medicale s-au diversificat (inframicrobiologia, radioterapia, histochimia etc)
si au aparut ramuri noi (imuno, bioch, cardio, gastro-entero, hematologie, oncologie
etc.)

Radioactivitatea – izolarea elem radioactive (primele – radiu si poloniu)

- Fenomen identificat de Becquerel; i-a inspirat pe sotii Curie

- Cei 3 au luat premiul Nobel pt fizica pentru aportul in cercetarea radioact
Marie Curie

- Premiul Nobel pentru chimie in 1911

- A deschis drumul viitoarei medicini nucleare

Razele Rontgen

- Pentru vizualizarea toracelui, tractului gastro-intestinal, cailor biliare si urinare

- 1918 - prima ventriculografie
- 1927 - primele arteriografii cerebrale
- Tomografia – Alessandro Vallebona (a primit si premiu Nobel, dar la multi ani
distanta)
- Computerul tomograf – inventat de Godfrey Hounsfield si Allan Mc Leoad
Cormack (au primit premiul Nobel pentru medicina)

Ultrasunete

- In 1953 aplicate prima data de Inge Elder si Carl Herz

- In 1958 folosite de medicii condusi de prof Ian Donald
- In 1962 primul ultrasonograf portabil inventat de J. Holmes, W. Wright, Ralph
Meyerdirk

Rezonanta magnetica 1973 – Paul Lauterbur; premiul Nobel pentru medicina si

fiziologie pt Paul Lauterbur si Peter Mansfield

Perfectionarea microscopului – pana la ME (1931) – de Max Knoll si Ernst Ruska

Au aparut noi ramuri – imunologie, biologia moleculara

Bolile infecto-contagioase

- Emil Adolf von Behring – seroterapie in difterie – PN

- Ilia Ilici Mecinikov – fagocitoza + Paul Ehrlich – PN pt studiul imunitatii
- Charles Robert Richer – anafilaxia – PN
- Max Theiler – febra galbena – PN

Dupa 1950 s-a dezvoltat foarte mult inframicrobiologia

- vaccinul antipoliomielitic – Salk si Sabin

- virusul papilloma – Harald Zur Hansen; virusul HIV Francoise Barre Sinoussi + Luc
Montagnier – PN

DESCOPERIREA ANTIBIOTICELOR

- G. Domagk – efecte bacteriene ale prontosilului si sulfamidelor – primeste PN

 - Alexander Fleming – cel care a deschis drumul spre antibioterapie
- Penicilina – Fleming, Chain, Heatley – PN in 1945
- Streptomicina – primul antibiotic eficient in tuberculoza – Selman Abraham
Waksman – PN

VACCINAREA

Debut in sec 18

Wright – febra tifoida si holera

Calmette si Guerin – BCG

Ramon – difterie si tetanos

Seroterapia – descrisa pentru prima data de Babes

MEDICINA DE LABORATOR

- Sistemul ABO si Rhesus – Karl Landsteiner – PN

- Testul Coombs  alte grupe sanguine

VITAMINE

- Vit antinevritica – Eijkman si Gowland Hopkins - PN

- Fier in anemie – Whipple, Minot si Murphy - PN
- Vit c si acid fumaric – Szent-Gyorgyi von Nagyrapolt – PN
- Vit K – Peter Dam si Doisy

STUDIUL DIFERITELOR ORGANE

- studiul SNC

– PAVLOV 1904 – reflex conditionat

– Golgi si Ramon y Cajal – structura SN
– Sherrington si Douglas Adrian – functiile neuronilor
– Hallett Dale si Loewi – mediatori chimici
– Hess – organizarea interemisferica
– Guillemin si Schally – hh peptidici + Yalow  radioimunologia
– Cohen si Montalcini – factor de crestere al nervului

- studiul organelor de simt

– Ochi: Gullstrand + Granit + Hartline + Wald + Hubert + Wiesel

– Nas: Axel + Buck
– Ureche: Barany + von Bekesy
BIOLOGIA MOLECULARA

- debut la inc sec 20

- Kossel – cunoasterea dpdv biochimic a celulei

- sotii Cori – conversia catalitica a glicogenului

- Krebs – ciclul acidului citric

- Ochoa si Kornberg – mec de sinteza al ARN + AND

- Albert Claude + Christian de Duve + George Emil Palade – PN in 1974 pt cunoasterea

organizarii structurale si functionale a celulei

IMUNOLOGIA

- specialitate infividuala abia in sec 20

- Edelman si Porter – structura chimica a Ac

- DESCIFRAREA COMPLETA A GENOMULUI UMAN – inc in 1990

- ingineria genetica

GENETICA

** Mendel in 1866 – legile transmiterii caracterelor ereditare

- Th. Morgan – crz in ereditate

- H. Muller – mutatii genetice – raze X

- Crick, Watson si Wilkins – PN in 1962 – structura moleculara a ADN; la descoperire a

contribuit si Rosalind Franklin prin lucrarile sale nepublicate

- Holley, Khorana si Nirenberg – codul genetic + fct de sinteza a proteinelor

- Barbara Mc Clintock – citogenetica

DEZVOLTARE ACCELERATA IN SEC 20 PT ENDOCRINOLOGIE, PSIHIATRIE, BOLI

METABOLICE, ONCOLOGIE

1. Endocrinologie
– Conceptul de HORMON – Ernest Starling – 1905
– Graves – hipertiroidia cu gusa si exoftalmie
 – Edwards – anticonceptionale + fertilizare in vitro
– Kocher – fiziologia si patologia glanda tiroida
– Kendall + Reichstein + Hench – structura si fctiile hh suprarenalieni
– Sutherland – mec de actiune ale hh

2. Bolile metabolice – specialitate separata de endocrinologie

– INSULINA – Banting si Macleod – PN + antidiabetice orale
– Metab colesterolului – Brown si Goldstein

3. Psihiatria – individualizata ca specialitate abia in sec 19

– Phillipe Pinel – eliberarea pacientilor suferinzi de boli psihice; terapia morala
– Emil Kraepelin – fondatorul psihiatriei stiintifice moderne + clasificarea bolilor
psihice
– PSIHANALIZA – Sigmund Freud – fondator

4. Oncologia
– Tratament hh in neoplasmul de prostata – Huggins
– Primele citostatice – James Black, Gertrude Elion si Hitchings

CHIRURGIA SEC 20

- mult mai eficienta dupa descoperirea antibioticelor si anestezicelor

- specialitati nou-aparute: chirurgia toracica, cardio-vasculara, neurochirurgia

- Alexis Carrel – sutura cu 3 fire, a perfectionat sutura vasculara; grefe organice; a

realizat o INIMA ARTIFICIALA

- William Bigellow – OPERATIE PE CORD DESCHIS

- Christian Barnard – PRIMUL TRANSPLANT CARDIAC

- Murray si Thomas – rolul CELULEOR STEM in transplantul de organe

- prima intervenite NEUROCHIRURGICALA in 1887 de catre Victor Horsley

- cel mai renumit neurochirurg din lume (intemeietorul specialitatii) – HARVEY

CUSHING – l-a format profesional pe D. BAGDASAR – fondatorul neurochirurgiei in
ROMANIA

- parintele chirurgiei plastice – Harold Gilles

- din ’90 tehnicile chirurgicale devin mai performante datorita: endoscopiei, echografiei,
ME, laser

- 2002 – PRIMA TELE-OPERATIE

FEMEILE-MEDIC DIN SUA

1. Pediatrie
– Helen Broooke Taussig – sdr copilului cianotic + operatia de corectare
– Virginia Apgar – “scorul Apgar”
– Dorothy Reed Mendenhall – tabloul sanguin al bolii Hodgkin; Reed-cell
2. Cardiologie
– Caroline Bedell Thomas – factori de risc in HTA si alte boli cardio-vasculare
– Rejane Harvey – criterii pt diagnosticul bolilor cardio-vasculare
3. Psihiatrie
– Helen Flanders Dunbar – psihosomatica
– Jimmie Holland – psiho-oncologia
4. Medicina muncii
– Alice Hamilton – toxicologie; PRIMA FEMEIE-MEDIC ANGAJATA CA
PROFESOR-ASISTENT LA HARVARD
5. Cercetare
– Florence Rena Sabin – reputatie internationala prin studiile sale in anatomie,
histologie, embriologie
– Cercetator la Institutul Rockefeller – a condus sectia de imunologie celulara

FEMEILE-MEDIC DIN EUROPA DE VEST

- Barbara Mary Ansell – reumatologia pediatrica in Anglia

- Maud Forrester Brown – prima femeie chirurg ortoped din Anglia

- Dorothy Stuart Russell – neuropatologie

- Sheila Sherlock – hepatolog

- Janet Vaugh – fondarea si dezvoltarea hematologiei in Anglia

- Herta Oberheuser

- Eva Braak – impreuna cu sotul ei au realizat o stadializare a bolii Alzheimer

- Rosa Aron – o noua tehnica laser in chirurgia iftalmologica

- Claudie Haignere – medicina sportiva, aerospatiala si reumatologie; prima femeie
astronaut

- Ita Wegman – medicina antroposofica

- GroHarlem Brundtland – prima femeie prim-ministru al Norvegiei

- Eva Elisabet Bergin – chirurgie cardio-toracica

- Teresa Forcades I Vila – medicina, stiinte teologice si viata monahala

- Maria Montessori – metoda proprie de educatie a copiilor, metoda ce ii poarta numele