UMANISMUL

ELEVI: NANU ROBERTA

SÎRBU ALINA
STĂNCIUCU ANDREEA
STOICA VIVIANA
 .

“ Cultura- consideră marele istoric

N. Iorga- este reazemul și lumina

”
unui popor.
 Umanismul este un curent
cultural profan/ laic dominant în
timpul Renașterii, având expresii
strălucite în plan cultural larg, în
câmpul creației artistice și al
concepțiilor filosofice și științifice.
A apărut inițial în Italia, se
extinde în toată Europa Occidentală
și ulterior în Europa Răsăriteană,
având în centrul preocupărilor,
omul și problematica sa.
 Termenul provine din franceză “humanisme” , germană
“humanismus” și exprimă o atitudine ce recunoaște demnitatea,
valorile si posibilitățile finite umane, atitudine manifestată încă din
Antichitatea greacă si latină și redescoperită în epoca Renașterii, când
se transformă într-o amplă mișcare cultural europeană.
Termenul umanism are două sensuri: unul larg, de preţuire a
valorilor umane, şi unul restrâns, de interes faţă de valorile antichităţii.
În legătură cu Renaşterea, termenul se foloseşte în ambele sensuri.
 Caracteristici:
 încrederea în libertatea, demnitatea și
perfectabilitatea omului
 încrederea în rațiune
 promovarea omului universal
 armonia dintre om și natură
 admirația față de valorile antichității greco-
latine
 în centrul preocupărilor umaniștilor se află
omul
 Umanismul European
Născut după un ev mediu al epidemiilor, al cruciadelor,
al inchiziției și al dogmei, al sărăciei și a umilinței născute din
lipsa de libertate și din blocarea accesului la cultură ,
Umanismul propune o dislocare a imaginii lui Dumnezeu din
antrul Universului, unde va fi așezat omul care trebuie acceptat
în virtutea condiției sale de humă, adică virtutea calităților și
defectelor sale în egală măsură.
 Creaţiile antice devin modele, surse de
inspiraţie, atât pentru scriitori, cât şi pentru
artişti. Antichitatea afirmase cu mândrie că
„Omul e măsura tuturor lucrurilor” şi că „În
lume-s multe mari minuni; / Minuni mai mari
ca omul nu-s!”. Reînviind această tradiţie,
Renaşterea realizează un ideal de „om
universal”, multilateral, un om căruia, ca şi
personajului antic, „nimic din ceea ce este
omenesc” nu-i este străin: armonios dezvoltat
fizic şi cultivat ca intelect, pasionat, iubitor de
cunoaştere şi de frumos, om de cultură şi de
acţiune în acelaşi timp.
 Reprezentanți și opere-Umanismul
European

FRANȚA
 Francois Rebelais “Gargantua si Pantagruel”
 Michel de Montaigne “Scrisorile persane”
ANGLIA
 William Shakespeare “Hamlet”

SPANIA
 Miguel de Cervantes “Don Quijote”
 .

ITALIA
 Dante Alighieri “Divina comedia”
 Francesco Petrarca “Il Canzoniere”
 Giovani Bocaccio “Decameronul”
 Nicolo Machiaveli “Principale”
 Leonardo da Vinci “Gioconda”
 Michelangelo “Sonete”, “Moise”
 Umanismul românesc
Umanismul, sub forma renascentistă, a apărut mai întâi în
Transilvania, datorită condițiilor social-economice din această parte a
țării, dar și datorită relațiilor culturale avute cu Italia.
Umanismul românesc valorifică tradiția culturală a Antichității
în scopul demonstrării originii române a poporului nostru și a originii
latine a limbii române.
În spaţiul autohton de civilizaţie, umanismul a avut o dezvoltare
specială, legată de redescoperirea romanităţii noastre şi de comunitatea
surselor de limbă şi de cultură cu multe ţări europene.
 Umanismul românesc este preponderent legat de istoriografia în
limba română, care s-a născut odată cu ridicarea noii boierimi la confluenţa
veacurilor al XVI-lea şi al XVII-lea, ca o consecinţă a renunţării la uzul
limbii slavone în actele de cancelarie şi a tendinţei marilor feudali de a
subordona puterea domnească.

Ideea apartenenţei poporului român şi a limbii sale la ginta latină,

aceea a originii comune şi a legăturilor de neam şi limbă între toţi românii,
a integrării idiomului nostru în familia lingvistică romanică, alături de
îndemnul la studiul limbii latine şi al autorilor clasici trebuie puse, de
asemenea, pe seama influenţei umanismului.
 Reprezentanţi și opere-Umanismul
românesc
MOLDOVA
 Grigore Ureche “Letopiseţul Ţării Moldovei de la origini
pânǎ la a doua domnie a lui Aron Vodǎ-1359”
 Miron Costin “Letopisețul Ţǎrii Moldovei de la Aron Vodǎ
ȋncoace”
 Ion Neculce “Letopisețul Ţǎrii Moldovei de la domnia lui
Dabija Vodǎ pânǎ la a doua domnie a lui Constatin
Mavrocordat-1743”
MUNTENIA
 “Cronica Balenilor” (ANONIMĂ)
 “Letopisețul Cantacuzinesc” (ANONIMĂ)
 Radu Greceanu
 Radu Popescu
 În concluzie, având în vedere caracteristicile
prezentate anterior, putem afirma faptul că umanismul este
un curent literar ce a avut în prim plan recunoașterea si
preƫuirea valorilor umane, armonia dintre om și natură, dar și
admiraƫia faţă de valorile Antichităţii greco-latine; fapt
susţinut şi de marii reprezentanţi ai aceste ample mișcări.
 Bibliografie

 https://www.scribd.com/doc/127191127/Umanismul-in-Europa
 https://documents.tips/documents/umanismul-in-europa.html
 http://www.referatele.com/referate/romana/online16/Umanismul---
Umanismul-Romanesc---Grigore-Ureche--Miron-Costin--Contributia-
cronicarilor-la-dezvoltar.php
 https://www.scribd.com/doc/48451398/umanismul-romanesc
 https://rdz.ro/referat/referat-romana/reprezentan-i-ai-umanismului-
romanesc.html