Anestezice generale

 produc o deprimare nespecifica si intensa a functiilor SNC = anestezie generala

caracterizata prin:
 hipnoza
 analgezie
 suprimarea reflexelor viscerale (protectie antisoc)
 relaxarea musculaturii striate
- intensitatea depinde de anestezicul folosit si de profunzimea anesteziei
 pana la instalarea anesteziei generale se parcurg o serie de perioade si faze
 au fost descrise in cazul adm eterului (AG cu efect care se dezvolta relativ lent)
o evolutia si manifestarile clinice pot sa difere in fct de anestezicul adm

o pot fi modificate prin medicatia preanestezica si asociata anesteziei

 revenirea din anestezie – se parcurg ACELEASI PERIOADE si FAZE, in sens invers

1. PERIOADA DE ANALGEZIE (analgezie initiala)

- De la debutul anesteziei  pierderea constientei
- Caracteristici:
 Respiratie neregulata
 Puls accelerat
 TA crescuta
 Diametru pupilar N

2. PERIOADA DE EXCITATIE
- DOAR in cazul inductiei cu ag inhalatori, NU si in cazul folosirii anestezicelor IV
pentru inductie
- Pierderea constientei  instalarea respiratiei regulate
- Frecvent asociata cu R ADVERSE ale anesteziei generale
- Caracteristici:
 Respiratie neregulata
 Pupile midriatice
  Tahicardie
 TA crescuta
 Apnee cateodata
 Refl laringiene si faringiene ACTIVE
 Stimularea laringelui/faringelui  laringospasm
 Tonus muscular crescut
 Miscari involuntare
 Tuse
 Varsaturi  spasm bronsic/pneumonie de aspiratie

** Primele 2 perioade trebuie sa fie cat mai SCURTE !!!

3. PERIOADA DE ANESTEZIE CHIRURGICALA

- Aparitia respiratiei regulata  incetarea respiratiei prin deprimarea centrului
respirator
- Caracteristici:
 Somn anestezic – pacientul NU poate fi trezit prin stimuli externi
 Analgezie de buna calitate
 Celelalte perceptii senzoriale sunt abolite
 Fct resp + circulatorie revin la N
- Evolueaza in 3 faze:
i. Faza de somn superficial
o analgezie variabila

o dispare reflexul de clipire la atingerea genelor

o dispare refl cornean

o in prima parte: maseteri contractati, incercare de intubare  refl de

tuse, voma, spasm laringian (daca NU se adm un curarizant)

o incizia brusca a pielii  tahicardie/TA crescuta

ii. Faza de somn profund

o Disparitia treptata a reflexelor – inclusiv spinale si relaxare musc
 o Misc respiratorii PROFUNDE si RARE

o Pupile miotice

o TA poate scadea (ex daca se foloseste halotan)

o PERMITE interventia chirurgicala !!

iii. Faza de alarma

o Deprimare MARCATA a respiratiei si circulatiei

4. PERIOADA TOXICA
- Colaps si/sau stop cardio-respirator

Profunzimea anesteziei si evolutia acesteia pe parcursul a diferite perioada si faze

poate fi urmarita cu ajutorul a o serie de parametrii functionali:

Per de excitatie: rapida, neregulata – datorita deprimarii mec

frenatoare, excitarii refl prin iritatia cailor aeriene sup, stimularii
RESPIRATIA prin hipoxia relativa si hipercapnie

Per de anestezie pr-zisa: regulata, deprimata progresiv – scade

reflexivitatea, se deprima centrul resp, este inhibata fct musc resp

- Deprimata de AG;
- TA scade progresiv – pe masura ce creste profunzimea
anesteziei;
- Stimulare a circulatiei – incizie, manevr chirurg,
hipercapnie (prin r adrenergica);
- Unele anestezice (eter, ciclopropan) cresc direct fct S 
maresc conc catecol in sg  mentin TA

Anestezia profunda: scaderea progresiva a TA (mai ales in cazul

CIRCULATIA HALOTANULUI) – prin deprimarea centrilor vasomotori, prin
deprimarea directă a inimii şi a MNV

Doza care opreste circulatia este de numai 2-4 ori mai mare
decat cea utila pentru anestezie – AG = subst cu indice terapeutic
mic !!

Fazele initiale – refl vagale  bradicardie, ritm nodal, uneori stop

cardiac

REFLEXELE - Hiperactive in per de excitatie

 - Dispar progresiv cu cresterea profunzimii anesteziei
- Refl de clipire DISPARE la limita dintre per de excitatie si
cea de somn superficial
- Refl cornean DISPARE in timpul somnului profund
- Refl pupilar la lumina DISPARE la limita dintre faza de
somn profund si cea de alarma
- Refl faringiene si laringiene, de inghitire, de voma
DISPAR pe parcursul fazei de somn superficial
- Refl glotic DISPARE la limita dintre faza de somn
profund si cea de alarma
- Refl peritoneale sunt ABOLITE tarziu, in faza de somn
profund

Per de excitatie: midriatica – stimulare simpatomedulosuprarenala

(mai ales pentru eter)

Somn superficial + profund: normala/usor miotica

PUPILA
Faza de alarma: se dilata brusc consecutiv descarcarii de
adrenalina det de hipoxia marcata

Faza de excitatie: miscari automate

GLOBII OCULARI Somn superficial: miscarile automate diminueaza

Somn profund: ochii raman cu privirea in afara

- Variaza pe parcursul anesteziei

- Maseteri contractati in somnul superficial
TONUS MUSCULAR - Mm peretelui abd incep sa se relaxeze catre sf fazei de
somn superficial

- Voma poate surveni la inductie si la trezire – declansata

reflex de act iritanta a unor anestezice (eter)
TRACT GI - Progresarea anesteziei – MN GI se relaxeaza – poate
persista si in per postanestezica = staza gastrica +
meteorism

- Relaxarea MN uterine
- Diminueaza fluxul sg hepatic
ALTE ORGANE - Deprima fct renala – cresc RV renala, scad fluxul sg renal,
scad filtrarea glomerulara

MET. GENERAL - Scazut

- Tendinta la hipotermie in anestezia profunda – met
scazut + deprimarea mec termoreglatoare + pierderea
 de caldura prin vasodilatatie

Inductie: trasee cu unde de frecv mare si voltaj mic

EEG Anestezie generala pr-zisa: unde cu frecv mica si voltaj mare

Doze toxice: unde f lente, de voltaj f mare , ep de tacere electrica

 in final traseu izoelectric

Deprimarea sistemului nervos central, cu afectarea diferenţiată, în

funcţie de concentraţia anestezicului, a diverşilor neuroni sau căi
neuronale !!

Pentru AG INHALATORII, dar nu IV – bulbul este deprimat mai

tarziu decat creierul si MS – cele IV nu sar bulbul rahidian !!

Analgezia initiala – deprimarea initiala a neuronilor substanţei

gelatinoase din coarnele dorsale ale MS  întrerupe transmiterea
BAZA stimulilor nociceptivi la nivelul căii spinotalamice
NEUROFIZIOLOGICA
Fen de excitatie ale per de inductie – datorata dezinhibării
provocate prin deprimarea celulelor Golgi de tip II şi a altor
neuroni mici cu funcţie inhibitorie, ca şi a facilitării acţiunii
neurotransmiţătorilor excitatori

Anestezia chirurgicala - deprimarea progresivă a sistemului

reticulat ascendent activator şi a măduvei, cu ABOLIREA reflexelor
spinale şi relaxarea musculaturii striate

Hiperpolarizare – activarea curentilor de K la niv mb neuronale +

scade durata starii deschise a can de Na  se stabilizeaza in stare
inchisa (ex pentru ISOFLURAN) + inhibarea transmisie sinaptice

Scad excitabilitatea

Scad activitatea neuronilor la niv SNC

ELECTROFIZIOLOGI Unele anestezice (barbiturice, benzodiazepine) – fav deschiderea
C can de Cl de la niv R GABA-ergici centrali  hiperpolarizare +
inhibitie

Interesarea canalelor ionice se produce:

- direct prin fixarea moleculelor de anestezic pe porţiunile

hidrofobe ale proteinelor ce includ porii aposi
- indirect ca urmare a pătrunderii anestezicului în
fosfolipidele membranare şi modificării funcţiei canalelor
 ionice

 anestezicele generale prezinta risc CRESCUT de r adverse

 diminuarea riscului si obtinerea unui confort chirurgical cat mai bun – prin
ASOCIEREA cu alte categorii de medicamente
 desfasurarea anesteziei presupune:
o premedicatia

-
o inducerea anesteziei si eventual intubatia orotraheala

o mentinerea anesteziei – analgezie, hipnoza, relaxare musculara

o trezirea din anestezie