Roman postbelic, neomodern, psihologic

Marin Preda
Morometii
Tema si viziune despre lume

INTRODUCERE
Neomodernismul reprezinta un curent literar posbelic, manifestat dupa cel de-al saselea deceniu.
Dupa mai bine de zece ani de dominare a prolecultismului, autorii romani se intorc la marile modele ale
creatorilor interbelici. Acestia vin cu o conceptie noua despre literatura desprinsa din modernismul interbelic
si inteleg arta intr-un mod aparte.
Marin Preda reprezinta unul dintre cei mai de seama scriitori postbelici. Despre acesta, criticul Eugen
Simion afirma ca a fost un om profund, care nu mintea, fapt reflectat in opera sa literara.
Morometii este primul roman al lui Marin Preda, primul volum fiind publicat in 1955, iar cel de-al
doilea in 1967. Acesta reprezinta un roman postbelic, realist obiectiv, psihologic, pregatit de proza scurta a
autorului din Intalnirea din pamanturi.

TRASATURI
Romanul corespunde realismului prin prezentarea obiectiv a faptelor de ctre un narator obiectiv,
omnipresent i omniscient, prin aspectul social al prezentrii vieii rurale interbelice, prin crearea unei
tipologii determinate istoric i social, prin structura circular a primului volum. Concepia lui Marin Preda e
aceea c autorul realist trebuie s realizeze o oper care s vorbeasc nu despre ea nsi, ci despre om. Ca
formula estetica, proza lui Marin Preda se incadreaza in realsimul postbelic (neomodernism) si marcheaza
sfarsitul romanului doric (N.Manolescu). Astfel, in romanul lui Marin Preda se inregistreaza transformarile
vietii rurale, ale mentalitatilor si ale institutiilor, de-a lungul a un sfert de secol, fapt ce a impus o noua
tipologie in proza romaneasca.

TEMA ILUSTRATA SI VIZIUNE

In 1927 M. Ralea se intreba in Viata romaneasca, De ce nu avem roman?, iar un raspuns ar fi fost
ca taranul nu e complex, profund, apt de a fi personaj de roman. Preda demonstreaza prin romanul
Morometii injustetea acestei prejudecati.
Taranul, in opera lui Creanga, e mucalit, cunoscator erudit al paremilogoiei, la Sadoveanu e
contemplative si tacut, traind in raport cu semnele naturii si rosturile stravechi. La rebreanu, e tenace, dornic
sa parvina. Pentru prima data in lteratura noastra, pe tema rurala, apare in viziunea lui Preda, taranul cu
posibilitati deosebite, intelectuale si spiritual. Prin scrierile sale, se remarca intrarea in literature romana a
taranului superior intellectual, din Campia Dunarii.
Tema operei este drama taranului mjlocas, Moromete, traind destramarea familiei sale si a
gospodariei patriarhale. Apare relatia omului cu timpul, a umanitatii cu istoria la rascruce de epoci sub
presiunea unor evenimente necrutatoare.

CELE PATRU ELEMENTE

Titlul operei evidentiaza tema centrala a operei. Romanul prezinta pe larg viata familiilor de tarani
din Lunca Dunarii, centrala fiind familia Morometilor. De asemenea, se remarca o fresca a vietii rurale
dinaintea si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Planurile narative, in romanul de Marin Preda, sunt paralele, destinele familiilor taranesti nu se
determina reciproc. Exista un plan al familiei Moromete, centrul intregii naratiuni si un plan al celorlalte
familii din sat, care evolueaza parallel. Primul volum are structura circular si este construit prin tehnica
decupajului si accelerarea gradate a timpului naratiunii. La inceput, timpul aveanea nesfarsita rabdare cu
oamenii, iar la sfarsit, simetric, timpul nu mai avea rabdare. Acest volum contine intamplarile unui singur
an, 1937, in satul Silistea Gumesti si are trei parti. Volumul al doilea este redactat in tehnica rezumativa, cu
intoarceri in timp, oamenii confruntandu-se cu vitregia vremurilor. Dupa razboi si venirea comunismului, se
face reforma agrara, colectivizarea fortata. Satul intra intr-un ritm accelerat, de disolutie si se remarca in
plan compositional figuri noi precum Bila, Isosica, Zdroncan, Mantarosie, Ouabei.
Compozitia primului volum se bazeaza pe tehnica decupajului. Nararea se face lent, la fel cum curge
si timpul. Cel de-al doilea volum este redactat in tehnica rezumativa, redat este doar esentialul. Se remarca
intoarceri in timp si eliminari de fapte.
Scena cinei este una care surprinde un moment semnificativ din viata familiei Moromete. Scena
arata pozitia fiecaruia dintre membrii familiei si in acelasi timp anticipeaza conflicte si scenarii narrative. Ilie
Moromete domina o familie numeroasa, formata din copii proveniti din doua casatorii. Acesta sta deasupra
tuturor,pe pragul odaii, incercand sa pastreze echilibrul familiei cu autoritate. Tot in aceasta scena se
prefigureaza conflictul viitor cu Niculae, conturat puternic in al doilea volum. Desi crescuse mare, Niculae nu
are locul sau la masa si nici scaun. Acest fapt nu este sesizat de Moromete care, de fapt, nu observa nici ca
masa ramasa din prima casatorie nu era suficient de mare pentru intreaga familie. Cei trei fii din prima
casatorie stau inspre usa, semnificatia fiind ca acestia sunt oricand gata sa plece.
In familia Moromete exista o lipsa de comunicare. Ilie Moromete are impresia ca nevasta si copiii ii
inteleg si ca stiu ca acesta le doreste binele. Moromete crede ca gesturile si framantarile lui isi gasesc ecou si
in sufletul lor, ca nu trebuie sa dea explicatii spre a nu-si stirbi autoritatea. Moromete isi cenzureaza si orice
gest de afectiune fata de copii. Crezand ca pot trai mai bine pe cont propriu, Nila, Achim si Paraschiv pleaca
pe cont propriu, abandonandu-si familia, in finalul primului volum. In acel moment, Moromete trece printr-
un zbucium launtric ce isi pune amprenta asupra chipului sau:fata i se ascutise si innegrise. In confruntarea
finala, Moromete pierde. Nici indiferenta si nici disperarea nu ii aduc pe baieti mai aproape, acestia fugind
definitiv la Bucuresti.

Familia Moromete este destramata de un triplu conflict si de nevoia banilor, simtita de fiecare dintre
membrii familiei. Nevoia de bani se contureaza puternic in scena taierii salcamului, din capitolul XII al
primului volum. Impreuna cu Nila, in zorii zilei de Duminica, Moromete il taie, nevoit sa plateasca foncierea.
Un bocet colectiv din cimitir precede simbolic aceasta taiere. Salcamul e axis-mundis, el da gospodariei
grandoare, iar dupa taierea sa totul pare sa devina mai mic, chiar si Moromete insusi. Loviturile securii cad ca
loviturile destinului. Acesta este un simbol al gospodariei patriarhale, ale statorniciei, al rostului stravechi.
Eroul, in ciuda distrugerii, isi pastreaza umorul:sa se mire prostii, ii raspunde el lui Nila, intrebat de ce taie
salcamul.
Conflictul primar este unul social si este determinat de dizacordul dintre tata si Nila, Paraschiv si
Achim, cei trei fii din prima casatorie. Acestia isi dispretuiesc tatal deoarece nu stie sa obtina bani si nu ii
pretuieste. Ei aleg sa fuga la Bucuresti, unde in cel de-al doilea volum isi gasesc fiecare rostul sau. Moromete
este afectat profund de plecarea baietilor sai, insa isi pastreaza umorul: le-as fi spus: de ce sa fugiti, ma? Ce,
incet nu puteti sa mergeti?.
Conflictul secundar apare intre Moromete si cea de-a doua sotie, Catrina si are o cauza economica.
Moromete vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei, promitandu-I trecerea casei pe numele ei, in
schimb. Acest fapt nu se intampla, iar criza se instituie in cel de-al doilea volum. Catrina il paraseste pe Ilie,
dup ace afla de vizita lui la Bucuresti. Instrainarea lor este definitiva.
Un alt conflict secundar apare intre Ilie Moromete si fiul cel mic, Niculae. Copilul doreste cu ardoare
sa mearga la scoala, in tmp ce tatal, nevoit sa plateasca pentru aceasta, nu vede niciun beneficiu. Baiatul
se desprinde treptat de familie. In volumul al doilea, acest conflict trece in prim plan, tatal si fiul
reprezentand mentalitati diferite. Niculae devine exponentul unei noi religii a binelui si a raului, dupa cum
crede el ca este dogma socialista.
In ultima scena in care apare in viata, Ilie Moromete apare distrus de conditia in care se afla.
Moromete apare, inainte de a muri in ploaie. Acesta vorbeste cu Baznae, un personaj imaginar pe care il
creeaza - un exponent al ideologiei comuniste, la fel ca fiul sau cel mic. Moromete se cearta cu acesta,
considerand ca Pana in clipa din urma, omul e dator sa tina la rostul lui[...]. Eugen Simion arata ca moartea
lui Moromete este una dintre cele mai frumoase pagini scrise pe aceasta tema a mortii, in literatura noastra.
Parasit de sotie, din cauza conflictului legat de casa, de baietii cei mari, din cauza autoritatii, de Niculae, care
cauta sa se formeze si de prieteni care fie il abandoneaza, fie mor, Ilie Moromete are o moarte tragica.

OPINIA
In opinia mea, romanul Morometii surprinde dramatica iluzie a protagonistul ca viata isi continua
cursul sau traditional, in timp ce istoria modifica relatiile si rolurile sociale. Viziunea despre lume a lui Marin
Preda se contureaza in romanul sau mai ales prin perspectiva personajului central, Ilie Moromete, asupra
lumii, acesta devenind un personaj reflector al lumii prezentate.

CONCLUZIA
In concluzie, Morometii este roman al unei deruralizari a satului romanesc, incadrandu-se cu o
viziune aparte in tematica rurala, reprezentata in literature interbelica prin romane de Liviu Rebreanu si
Mihail Sadoveanu. Romanul li Preda aduce in prim-plan conditia taranului in istorie, la confluent dintre doua
epoci. Criza ordinii sociale se reflecta, in roman, si in criza valorilor morale, in contextul unei familii ai carei
membrii au destine divergente.