PARAZITOLOGIE

Curs 8
 Clasa INSECTA - Structură

• corp format din trei segmente distincte: cap, torace şi abdomen.

• Prezintă un înveliş extern chitinos şi simetrie bilaterală.
• Spre deosebire de Acarieni, insectele au 3 perechi de membre
articulate, care se inseră pe torace, impreuna cu aripile.

• dezvoltare – metamorfoză completa sau incompleta

 Importanţa medicală

Ectoparaziţi temporari
Ø vectori activi boli infecto-contagioase
Ø tânţarii anofeli – malaria,
Ø purecii – ciuma sau pesta
Ø vectori mecanici
Ø musca domestică
Ectoparaziţi permanenţi
Ø pediculide
 CLASIFICAREA INSECTELOR

• Ordinul Anoplura: Pediculidele

• Ordinul Siphonaptera: Pulicidele
• Ordinul Hemiptera: Cimicidele
• Ordinul Diptera: Culicidele
 Ordinul Anoplura
Fam. PEDICULIDAE
• insecte aptere (fara aripi)
• hematofage
• corp turtit dorso-ventral
• membre cu gheare
• 2 perechi de glande salivare

• metamorfoză incompletă,
fara stadiu larvar
• ectoparaziţi – rol de vector
 Pediculus humanus humanus
corporis-vestimenti
(Păduchele de corp)
• femela 3,3-3,5 mm, masculul 3 mm
• culoare alb-cenuşie
• cap pentagonal
• torace de formă patrulateră cu sudarea
celor 3 segmente
– 3 perechi de membre (prima mai
dezvoltată)
– tibia şi tarsul formează o pensă cu care
parazitul se fixează pe firele tesăturilor
• ultimul segment la femelă prezintă cerci
(V răsturnat), la mascul penis
 Localizare

• haine, lenjerie, la nivelul

cusăturilor
• in timpul hrănirii trec pe
pielea gazdei
• înţeapă şi sug sânge
 Pediculoză

• papule pruriginoase cu halou

eritematos
• Localizare: torace, abdomen, şolduri,
zona externă şi internă a coapselor
• leziuni de grataj
– suprainfecţii microbiene: foliculite,
piodermite
• pigmentarea umerilor, cefei, toracelui –
melanodermie - boala vagabonzilor
 Pediculus humanus humanus

VECTORI PENTRU TRANSMITEREA:

• Tifos exantematic (Rickettsia prowazekii)

• Febra de tranşee (Bartonella quintana)
• Febra recurentă de păduche (Borrelia
recurrentis)
 Pediculus humanus
capitis
(Păduchele de cap)

• femela 2,7 mm,

• masculul 1,6 mm
• culoare cenuşie cu
marginile întunecate
• corp alungit
• limitele pronunţate ale
segmentelor abdominale
 Metamorfoza

• incompletă: ou, nimfă, adult

– oul (linden) se fixează pe

firul de par
– nimfa – 3 stadii nimfale,
nu prezintă structură
genitală
– adultul are structură
genitală
 Pediculus humanus capitis
Metamorfoză
Incompletă: ou – nimfă – adult
• ou fixat la bază şi nu lateral, dispus în aceeaşi direcţie
Localizare
• Părul capului zona occipitala, sprâncene, gene, barbă
Rol patogen
• pediculoza capului cu leziuni polimorfe, foarte pruriginoase
• suprainfecţia microbiană
• cruste groase
 Pthirus pubis
• femela 1,5 mm,
• masculul 1,3 mm
• culoare gălbui albicioasă
• cap mic
• torace bine dezvoltat, concav
• prima pereche de membre mai mică,
cu gheare puternice
• abdomen scurt – păduche lat
• Localizare – regiunea pubiană, axilă,
gene, sprâncene, barbă şi mustăţi
 Rol patogen
• Phtirioza pubiană • Blefarite
• tineri, papule mici, rozacee,
pruriginoase noaptea
 METODE DE COMBATERE A
PEDICULIDELOR
Pediculus humanus - var. Corporis

• metode fizice:
– călcarea rufelor,
– fierberea şi mentinerea hainelor la 70⁰C - 1 oră
• aplicarea pe lenjeria parazitată de:
– malation 0,5%
 METODE DE COMBATERE A
PEDICULIDELOR
Pediculus humanus - var.capitis

• se aplică:
– Malation 0,5%
– Piretrin
– Permethrin 1%

• se repetă tratamentul dupa 7 zile

 METODE DE COMBATERE A
PEDICULIDELOR

Pthirus pubis

• Se epilează zona afectată

• Se aplică:
– Permetrin 1%
– Piretrin, cu piperonil butoxide
– Malation 0,5%, unguent sau loţiune

• In localizările la nivelul genelor şi sprâncenelor: se

scot cu o pensă fină, unguent oftalmic cu oxid galben
de mercur
 Pediculidae
MĂSURI PROFILACTICE

• triaj epidemiologic în colectivităţi,

• respectarea regulilor de igienă,
• evitarea utilizării în comun a lenjeriei, hainelor,
pieptenilor,
• evitarea contactelor sexuale cu persoane
cunoscute ocazional.
 Ordinul Siphonaptera (Aphaniptera)
Familia PULICIDAE

• Insecte aptere,
• Hematofage,
• femelele mai mari decât masculii,
• antene scurte - 3 articole
• a 3-a pereche de membre cea mai
dezvoltată
– deplasare în salturi
• femela - pigidium, spermatecă
• mascul – penis
• metamorfoza completa
 Fam. Pulicidae
Pulex irritans (purecele omului)
 Pulex irritans (purecele omului)

• parazitează omul, câinii şi

pisicile

• larvele trăiesc în
crăpăturile pereţilor şi
duşumelelor
• adulţii în cutele hainelor şi
rufăria de pat
 DIFERENŢIEREA SPECIILOR

• Pulex iritans – nu prezintă

piepteni, ci numai perişori izolaţi
• Ctenocephalus canis –
prezintă un pieptene cefalic şi unul
toracic
• Xenopsylla cheopis - perişor
lung preocular şi peri in zona
occipitală în forma literei V
• Nosopsyllus fasciatus –
prezintă un singur pieptene cu
localizare toracică
Înţepătură
purece
ROLUL PATOGEN AL PULICIDELOR

VECTORI deoarece transmit:

• ciuma (pesta)
• tifosul murin
Sunt GAZDE INTERMEDIARE pentru specii de
cestode:
• Dipylidium caninum
• Hymenolepis diminuta
 Transmiterea ciumei
Mecanismul Bacot
• Tubul digestiv al pulicidelor prezintă
un proventricol, ultimul segment al
esofagului.
• Purecii sug sânge care conţine
cocobacilii de Yersinia pestis, aceştia
se înmulţesc la nivelul proventricolului
si crează un biofilm care împiedică
purecele să se hrănească.
• Purecele flamând va sări pe altă
gazdă, o va înţepa, dar sângele supt nu
va putea trece de dopul de cocobacili
din proventricol, pe care insă îl va
spăla, încărcându-se cu germeni şi
apoi va regurgita sângele contaminat
în plagă, infectând astfel noua gazdă.
 Ciuma (pesta)

• mai rar – sangele ajunge în intestinul insectei,

cocobacilii se înmulţesc şi vor fi eliberaţi pe pielea
noii gazde odată cu dejectele parazitului
• Numai după ce şobolanii mor, purecii părăsesc
cadavrele lor

Tifosul murin (Ricketsia typhi)

• asemănătoare cu tifosul exantematic

• transmiterea ca la pediculide
 Gazde intermediare
• Dipylidium caninum
• Hymenolepis diminuta

• larvele purecilor au un aparat bucal adaptat pentru

mestecat si supt, si ingerează ouăle de cestode.
• Ouăle ajung în intestinul purecelui unde eclozează,
embrionii hexacanți trec în țesuturile purecelui și se
transformă în cisticercoizi,care persistă acolo până
purecii devin adulți.
• Dacă omul înghite accidental purecii infestati cu
cisticercoizi, se va infecta la randul lui cu aceste
cestode.
 METODE DE COMBATERE

La om
Tratarea hainelor cu:
– Gamexan 5%
– “Linimenthum zinci” pentru leziuni acute
– unguent cu acid salicilic şi antibiotic pentru leziunile
vechi

La animale
• Coliere cu insecticid la câini (Diclorvos, Diazinon,
Propoxur) protecţie 13-20 săptămâni
• Methopren, Triflumuron – pentru larve
 Ordinul Hemiptera
Fam. CIMICIDAE
• Hematofage
• prototorace net vizibil
• metamorfoză incompletă
 Cimex lectularius (ploşniţa de pat)
• femela 4-5 mm,
• masculul 3-4 mm
• culoare brun roşcată
• ovalară, turtit dorso-ventral
– după hrănire – corp globulos

STRUCTURA
• cap pentagonal, ochi proeminenţi
• prototorace dezvoltat, 2 expansiuni
de forma unor aripioare
• mezotorace - solzi –rudimente de
aripi
• metatorace
• 3 perechi de membre
• abdomen voluminos
 METAMORFOZA
• Femela depune în jur de 5 ouă/zi
care eclozează în decurs de 4-12 zile
și se transformă direct în nimfe.

• Sunt descrise 5 stadii nimfale -mici,

incolore și nu prezintă structură
genitală.

• Atat nimfele cat si adultii sunt

hematofagi si au nevoie de câte un
pranz sanguin înainte de fiecare
năpârlire.

• Ultimul stadiu nimfal se transformă

în adult.
 METAMORFOZA
INCOMPLETĂ

•ouă ovalare, in crăpăturile

mobilelor şi a duşumelelor
•Nimfe fără structură genitală,
năpârlesc de 5 ori
•adult

Habitat
•mobilă, pereti, duşumele,

•atacă omul, câinii şi pisicile.

 ROL PATOGEN

• Inţepătura
prurit, papulă, edem –
simulează urticaria sau
eritemul nodos
 METODE DE COMBATERE

• Dezinsecţia locuinţelor cu:

– Lindan
– Carbamaţi (Propoxur)
– insecticide organofosforice
• La 7 zile se repetă procedura
 ORDINUL DIPTERA
• două aripi bine dezvoltate • CLASIFICARE:
– aripi - nervuri
• Subordinul Nematocera
• ochi mari, compuşi cu antene lungi (12-14 articole)
• două antene formate • Subordinul Brahicera -
dintr-un nr. variabil de antene scurte (3 articole)
articole
• metamorfoza completă
 Subordinul NEMATOCERA
cu antene lungi (12-14 articole)

Fam. Culicidae:
– Tribul Culicini (ţânţari comuni)
– Tribul Anophelini (ţânţarii anofeli)
– Tribul Aedini
Fam. Psychodidae:
– Genul Phlebotomus
Fam. Simulidae:
– Genul Simulium – Simulium columbaczense
 Fam CULICIDAE

• Tribul Culicini
• Tribul Anophelini
• Tribul Aedini
 MORFOLOGIE
• cap rotund cu 2 ochi mari,
compuşi
– trompă adaptată pentru înţepat şi supt
– 2 palpi maxilari
– 2 antene lungi
• torace: mezotorace foarte
dezvoltat pe care se inseră aripile,
– 3 perechi de membre, dotate cu pulvili
pentru a pluti pe suprafaţa apei
• abdomen: femelă – cerci, mascul -
hipopygium
 Ţânţar Anofel

femelă mascul
 ROL PATOGEN

• VECTORI pentru:

Ø malarie (Anopheles)
Ø filarioza limfatică (Culex, Aedes)
Ø febra galbenă (Aedes)
Ø febra dengue (Aedes, Anopheles)
Ø meningoencefalita cu virusul West-Nile
 CRITERII DE DIFERENŢIERE Anofel - Culex
Ou:
A – formă ovalară, lateral flotoare, plutesc
izolate
C – formă de trabuc, plutesc în grămezi

Larva:
A – nu are sifon, paralelă cu suprafaţa apei
C – prezintă sifon, sta oblic faţă de suprafaţa
apei

Nimfa:
A – cornete respiratorii în formă de pâlnie
C – cornete respiratorii de formă cilindrică
Adult:
A – trompa este egală cu palpii
C – trompa este inegală cu palpii
A – corpul stă oblic faţă de suport
C – corpul se dispune paralel cu suportul
Ouă Anofel
 Larva
Anofel Culex
Nimfe Anofel
 Cap Anofel
mascul femelă

trompa este egală cu palpii

 Fam. PSYCHODIDAE
Genul Phlebotomus
Specii mai importante:
• Raspindit in zonele tropicale Phlebotomus papatasii,
• ziua se ascund, Phlebotomus perfilievi
• se activează după apusul soarelui
• insecte mici, de culoare galben
aurie,
• doar femelele sunt hematofage

• trompă relativ scurtă

• torace cocoşat
• Aripi in V
• 3 perechi de membre foarte lungi şi
subţiri
• metamorfoză completă
 ROL PATOGEN

• leziuni cutanate, prurit, grataj,

suprainfecţie
• VECTOR :
– febra papatasi (febră,cefalee,
dureri oculo-frontale, curbatură)
– leishmanioza (viscerală,
cutanată)

Leishmanioză
 METODE DE COMBATERE

• site la uşi, ferestre,

• camere de dormit la etaje superioare,
• ungerea feţei şi a mâinilor cu substanţe
repelente,
• hârtii lipicioase cu ulei de ricin şi colofoniu
• insecticide de contact (DDT, HCH)
 Fam. SIMULIDAE
Genul Simulium - Simulium columbaczense

• dimensiuni mici (2-3mm)

• culoare cafenie negricioasă
• doar femelele sunt hematofage
• răspândite în zonele în care există ape
curgătoare
• atacul se produce în timpul zilei, asupra
animalelor
• saliva este veninoasă
• patrund prin nari-edem laringian şi
modificări respiratorii grave
• metamorfoză completă
 ROL PATOGEN COMBATERE
Direct • pulverizări de
• înţepătură zonele insecticide din avion pe
descoperite timpul nopţii
• metode biologice
VECTOR pentru:
• Onchocerca volvulus -
nematod tropical care
provoaca orbire
Subordinul BRAHICERA

Fam. Muscidae
- înţepătoare
- neînţepătoare
 Familia MUSCIDAE
• lateral - ochi compuşi
• trompa - adaptată modului de
hrănire:
– inţepat şi supt sau lins şi supt
• polifage, coprofage,
hematofage
• aripi membranoase
• specii - ovipare sau larvipare
• metamorfoza completă

• larvele unor specii - miaze

 Muscidae înţepătoare
• trompa adaptată pentru înţepat
şi supt
– buza inferioară - organ perforator
– lipsesc mandibulele şi maxilele
• ambele sexe – hematofage

Stomoxys calcitrans (musca

de grajd)
• torace cenuşiu cu 4 dungi
longitudinale
• abdomen cu pete brune
• metamorfoza completă
 ROL PATOGEN
• Rol direct: înţepătură dureroasă
• Transmite agenţi microbieni patogeni

Øbacilul cărbunos
Østreptococi
Øclostridiile gangrenei gazoase

• VECTOR pentru:
Øtularemie
Øfebra recurentă
Øleptospiroza
Øpoliomielita
 Genul Glossina

• muşte mari
• larvipare
• culoare brun închisă
• kinetotropism pozitiv:
ataca tot ce misca
• atrase de culoarea neagră.
 Musca tse-tse
Glossina palpalis Glossina morsitans
 ROL PATOGEN

Transmit tripanosomioza africană (boala somnului)

• VECTORI BIOLOGICI
• G. palpalis
– vector pt. Trypanosoma brucei gambiense
• G. morsitans
– vector pt. Trypanosoma brucei rhodesiense
 Muscidae neînţepătoare

• culoare cenuşiu-negricioasă Musca domestica

• trompă moale şi retractilă

adaptată pentru lins şi supt
• se hrănesc cu substanţe din
gunoaie, materii organice în
descompunere

• ovipare sau larvipare

• abdomen – pete
• VECTORI MECANICI
 Muscidae neînţepătoare
• insecte diurne Musca domestica
• zboară pe distanţe mari
• simţ olfactiv foarte
dezvoltat
• hrana acumulată este
vomitată
• insectă lacomă
• larvele şi nimfele rezistă
în sol şi bălegar
Musca domestica
METAMORFOZA
 ROL PATOGEN

• VECTOR MECANIC important

• vehiculează agenţi patogeni de etiologie microbiană,
virală, parazitară
• Pot transmite:
ü Salmonella, Shigella
ü v. holeric
ü b. difteric, b. cărbunos, b. Koch
ü v. poliomielitice
ü CHISTURI DE PROTOZOARE
ü OUĂ DE HELMINŢI
 MIAZE

• boli produse la om şi animale de larvele

unor specii de muscidae,
• tipuri - specifice
- semispecifice
- accidentale
 MIAZE SPECIFICE
Provocate de larve care se dezvolta doar în ţesuturi vii

• Wohlfahrtia spp. (musca de carne, femele larvipare, plăgi, cavităţi

naturale, tegument intact)

• Calliphora vomitoria (musca albastră, zgomot caracteristic dat de

vibraţia aripilor, miaze ale plăgilor, cavităţilor, cutanate, urinare,
intestinale)

• Hypoderma spp. (miază cutanată la bovine şi cabaline)

• Gasterophilus spp. (miază gastrică şi intestinală la cabaline)

• Oestrus spp (miaze conjunctivale şi oculare)
 MIAZE SEMISPECIFICE

Muscide care îşi depun ouăle sau larvele în ţesuturi, fiind

stimulate de leziuni cutanate sau de secreţii ale
organismului
– Sarcophaga spp. (miaze ale plăgilor, miaze intestinale)
– Calliphora spp.
– Musca domestica
 MIAZE ACCIDENTALE

Ouă sau larve depuse întâmplător la nivelul

unor orificii naturale,
• Miaze intestinale, urinare, ale plăgilor
 TIPURI DE MIAZE

• miaze cutanate
• miaze ale plăgilor
• oftalmomiaze: conjunctivale, oculare
• miaze cavitare: bucală (abceselor dentare),
nazală, faringiană, conductului auditiv extern
• miaze gastro-intestinale
• miaze ano-genitale
• miaze generalizate
Miaze
Miaze
 TRATAMENT

• extracţia larvelor cu o pensă

• spălături cu antiseptice sau cloroform
• miaze profunde - tratament chirurgical
 METODE DE COMBATERE A
ARTROPODELOR
FIZICE MECANICE
• căldură umedă, • curăţenia,
• căldură uscată, • scuturarea efectelor,
• temperaturi scăzute • pieptănarea, tunderea,
(păduchii), raderea,
• radiaţie solară (puricii şi • aspirarea prafului,
căpuşele), • site,
• curentul electric (lămpi • capcane cu hârtie lipicioasă
Killer) - insecte,
• ultrasunete (ţânţari) CHIMICE
• substanţe chimice cu acţiune
toxică, letală