UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “V.

BABEŞ” TIMIŞOARA
DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FUNCŢIONALE

FIZIOLOGIE GENERALĂ

CURSUL 2
Fiziologia membranei celulare

Anul universitar 2018-2019

1
 CUPRINS

1. Funcţia de transport a membranei celulare. Transportul activ

1.1. Transportul activ primar
1.2. Pompele ionice
1.3. Transportul activ secundar
2. Funcţia membranei în transferul de informaţie
2.1. Liganzii (mesagerii primari)
2.2. Receptorii membranari
2.3. Interacţiunea ligand-receptor
2.4. Proteinele G membranare
2.5. Sisteme de semnalizare intracelulară

2
 OBIECTIVE

Studentul trebuie să:

 Definească principalele caracteristici ale transportului activ membranar
 Descrie diferenţa dintre transportul activ şi transportul pasiv, dintre
transportul activ primar şi transportul activ secundar
 Descrie mecanismul general de funcţionare a pompelor ionice
 Descrie rolurile principale ale pompei Na+/K+, pompei de Ca2+, pompei
H+/K+ şi a pompelor protonice
 Definească şi să clasifice receptorii membranari
 Descrie diferenţa dintre răspunsul celular de tip agonist / antagonist
 Enumere principalele tipuri şi roluri ale proteinelor G membranare
 Descrie schema generală de funcţionare a sistemelor de semnalizare
intracelulară

3
 1. TRANSPORTUL ACTIV

CARACTERISTICI
 se desfăşoară împotriva gradientului electrochimic
 necesită consum energetic (ATP)
 necesită o proteină transportoare specifică (“carrier”)
 are caracter limitativ fiindcă se desfăşoară până la Tmax
dependent de capacitatea transportorului
 este dependent de
metabolismul celular şi
condiţiile de mediu
 poate fi competitiv pentru
substanţe înrudite chimic
care au acelaşi transportor
(ex: aminoacizii)
4
 ROLURI
 asigură transportul majorităţii ionilor (Na+, K+, Ca2+, HPO42-, Fe2+,
H+, etc.) şi a moleculelor organice (glucoza, aminoacizi)
 asigură gradientul (diferenţa) de concentraţie a substanţelor între
mediul intracelular şi extracelular
 întreţine mecanismele de transport pasiv
CLASIFICARE - după modalitatea de utilizare a ENERGIEI
 transport activ primar  consum
direct al energiei
 transport activ secundar  consum
indirect al energiei prin utilizarea
gradientului electrochimic asigurat
de transportul activ primar
5
 1.1. TRANSPORTUL ACTIV PRIMAR

CARACTERISTICI
 este specific pentru transportul ionilor
 proteina transportoare se numeşte POMPĂ IONICĂ
 proteina transportoare este o ATP-ază

ATP  ADP + Pi + E

TIPURI DE POMPE IONICE

 pompa Na+/K+ (Na+/K+- ATP-aza)
 pompa H+/K+ (H+/K+- ATP-aza)
 pompa de Ca2+ (Ca2+ - ATP-aza)
 pompa protonică (H+- ATP-aza)
Pompa Na+/K+
6
 1.2. POMPELE IONICE

 Au toate caracteristicile şi rolurile transportului activ primar

 sunt specifice pentru transportul ionilor
 proteina transportoare este o ATP-ază
 Secvenţa generală de funcţionare cuprinde 3 etape principale:
1. Fixarea ionului pe partea unde el este în concentraţie mai mică
2. Fixarea 1 ATP la nivelul situsului nucleotidic urmată de hidroliză
ATP  ADP + Pi + E
- Pi - utilizat pentru creşterea afinităţii pompei faţă de ion
- energia (E) - pt modificarea conformaţiei proteinei transportoare
3. Eliberarea ionului pe partea cu concentraţie mai mare
- situsul nucleotidic eliberează produşii de hidroliză ai ATP
- proteina transportoare revine la conformaţia iniţială

7
Pompa de Ca2+
 (a) Pompa Na+/K+ (Na+/K+- ATP-aza)

CARACTERISTICI
 cea mai importantă ATP-ază de
transport
 transportă 3Na+ spre exterior şi
2K+ spre interior pentru 1 ATP
 este mare consumatoare de
energie:
 50% în cazul neuronului şi
nefrocitului
 10% în cazul fibrei musculare
şi a hepatocitului
STRUCTURĂ
 două subunităţi  cu rol catalitic
 două subunităţi  cu rol reglator
8
SUBUNITĂŢILE  - rol catalitic
 prezintă la interior:
 situsuri de fixare pentru 3Na+
 situs de fixare pentru 1ATP
 situs de fosforilare pentru 1Pi
 prezintă la exterior:
 situsuri de fixare pentru 2K+

SUBUNITĂŢILE  - au rol reglator:

 translocarea pompei din
citoplasmă în membrană
 distribuţia polarizată a pompelor
pe suprafaţa celulară la polul
bazal al celulelor
9
ROLURILE pompei Na+/K+
1. Este o pompă electrogenică care determină o încărcare
electronegativă la interiorul membranei celulare:
 menţine potenţialul de repaus
 reface echilibrul ionic după repolarizare (readuce concentraţiile
ionilor la valorile din repaus)
 activată în exces  hiperpolarizare uşoară
 inhibată în exces  depolarizare uşoară
2. Asigură gradientul de Na+ necesar transportului activ secundar
3. Participă la menţinerea volumului celular (H2O urmează Na+)

REGLAREA ACTIVITĂŢII pompei Na+/K+

 Activată de: insulină, hormoni tiroidieni, catecolamine
creşterea volumului celular
 Inhibată de: ouabaină (specific), tonicardiace
11
 (b) Pompa de Ca2+

LOCALIZARE – membrana fibrei musculare (sarcolemă)

 la nivelul sarcolemei - expulzează 2Ca2+ în mediul extracelular
 la nivelul membranei RS - recaptează 2Ca2+ din citoplasmă
ROL: scăderea Ca2+ citosolic  relaxare musculară

RS = reticul sarcoplasmatic 12
 (c) Pompa H+/K+

LOCALIZARE – membrana celulei parietale gastrice şi a nefrocitului

 transportă 1K+ în celulă la schimb cu 1H+ care iese din celulă
 celula parietală gastrică  formarea HCl în lumenul glandei
oxintice
 nefrocit  acidifierea urinii cu rol în echilibrul acido-bazic

13
 (d) Pompele protonice (de H+)

LOCALIZARE
 membrana internă mitocondrială  asigură transportul electronilor
în timpul fosforilării oxidative (producţie de ATP)
 nefrocit  acidiferea urinii cu rol în echilibrul acido-bazic

14
 1.3. TRANSPORTUL ACTIV SECUNDAR

CARACTERISTICI
 este transportul contragradient al unei substanţe organice sau a
unor ioni
 este un transport cuplat (cel mai frecvent) cu transportul Na+
 se desfăşoară în sensul gradientului electrochimic al Na+ întreţinut
de pompa Na+/K+ (prin consum de energie)

LEGENDĂ: G = glucoză, AA = aminoacizi 15

CLASIFICARE – în raport cu direcţia de
transfer cuplată cu Na+
 COTRANSPORT – în aceeaşi direcţie cu
Na+
 cotransportor Na+/glucoză  Na+ şi glucoza
intră în celulă
 cotransportor Na+/aminoacizi  Na+ şi
aminoacizii intră în celulă
 SCHIMBĂTOR IONIC – în direcţie opusă cu
Na+
 schimbător Na+/H+  Na+ intră în celulă la
schimb cu H+ care iese din celulă
 schimbător Na+/Ca2+  3Na+ intră în celulă
la schimb cu 1Ca2+ care iese din celulă
16
SCHIMBĂTORUL HCO3-/Cl- – transferul depinde de gradientul de
concentraţie al HCO3- creat de anhidraza carbonică:
CO2 + H2O  H2CO3  HCO3- + H+
 Celulele care prezintă anhidrază carbonică, schimbător HCO3-/Cl-
şi mecanisme de utilizare a H+ sunt:
(a) Eritrocitul  rol în echilibrul acido-bazic
 HCO3- este trecut în sânge la schimb cu Cl-
 H+ este fixat pe sistemele tampon eritrocitare
(b) Celula parietală gastrică  rol în secreţia de HCl
 HCO3- este trecut în sânge la schimb cu Cl-
 H+ este secretat în afara celulei şi participă la formarea HCl
(c) Nefrocitul  rol în echilibrul acido-bazic
 HCO3- este trecut în sânge la schimb cu Cl -
 H+ este secretat în urină şi se fixează pe sistemele tampon urinare
17
 2. FUNCŢIA MEMBRANEI ÎN TRANSFERUL
DE INFORMAŢIE
INFORMAŢIA = totalitatea semnalelor biochimice transmise de
substanţe biologic active care interacţionează cu receptori specifici
membranari şi declanşează un răspuns celular specific
 Neurotransmiţători
MESAGERI PRIMARI  Hormoni endocrini
 Hormoni tisulari

 Proteină - canal ionic

 Cuplaţi cu enzime membranare
RECEPTORI MEMBRANARI
 Cuplaţi cu proteina G
 Catalitici

 Agonism
RĂSPUNS CELULAR  Agonism parţial
 Antagonist
19
 2.1. MESAGERII PRIMARI = LIGANZII

 NEUROTRANSMIŢĂTORI
 mediatori chimici în cadrul
unei sinapse
 HORMONI ENDOCRINI
 produşi de glande endocrine
 eliminaţi în sânge
 acţiune endocrină (la distanţă)
 HORMONI TISULARI
 secretaţi în spaţiul extracelular
 acţiune paracrină (asupra celulelor din jur, ex: histamina)
 acţiune autocrină (asupra celulei care le-a produs, ex: IL1 - monocit)

20
 2.2. RECEPTORII MEMBRANARI

DEFINIŢIE: proteine integrale complexe care captează, amplifică şi

modulează informaţia primită de la mesagerii primari
CLASIFICARE - în raport cu modalitatea de semnalizare:
 receptori proteină - canal ionic
 receptori cuplaţi cu o enzimă membranară
 receptori cuplaţi cu proteina G membranară
 receptori catalitici

21
 (a) Receptorii proteină – canal ionic

CARACTERISTICĂ - ligandul ataşat de receptorul specific deschide

un canal ionic  flux ionic depolarizant sau hiperpolarizant

EXEMPLU - Acetilcolina (ACh) deschide canalele de Na+ din

structura Receptorului nicotinic (N) situat în membrana postsinaptică
a plăcii motorii  influx de Na+ cu efect depolarizant

22
 (b) Receptorii cuplaţi cu o enzimă membranară

CARACTERISTICĂ – ligandul ataşat de receptorul specific

determină activarea unei enzime membranare cuplată cu receptorul
pe faţa internă a membranei  sinteza unui mesager secundar

EXEMPLU – Peptidul natriuretic atrial (ANP) se fixează de Rec.

specific (NPR) de la nivelul fibrei musculare netede vasculare
 activarea guanilatciclazei membranare (GCm) generează GMPc
(mesager secundar)
ANP
 este un hormon secretat de atrii
 prin creşterea GMPc determină
relaxarea fibrei musculare netede
vasculare (vasodilataţie)
23
 (c) Receptorii cuplaţi cu proteina G membranară

CARACTERISTICĂ – ligandul se ataşează de receptorul specific şi

activează proteina G membranară care cuplează RECEPTORUL cu
EFECTORUL (canal ionic sau enzimă membranară)
EXEMPLU – Noradrenalina (NAdr.) se fixează pe Rec 1-adrenergic
de la nivelul fibrei miocardice  proteina Gs activează adenilatciclaza
membranară, iar AMPc activează canalele de Ca2+ sarcolemale

Influxul de Ca2+ creşte

forţa de contracţie a
fibrei miocardice

24
 (d) Receptorii catalitici

CARACTERISTICI
 au ca ligand un hormon de
creştere (ex: insulina)
 fixarea ligandului determină
dimerizarea receptorului
 are activitate enzimatică
intrinsecă (tirozinkinază) care
modifică funcţia altor proteine
intracelulare
 modulează activitatea unor
sisteme complexe de
semnalizare intracelulară cu rol
în reglarea transcripţiei genelor
25
 2.3. INTERACŢIUNEA LIGAND-RECEPTOR

DEFINIŢIE: totalitatea proceselor fizico-chimice declanşate de fixarea

ligandului pe receptorul specific
ETAPE
1. Formarea COMPLEXULUI LIGAND-RECEPTOR ACTIVAT
(a) Selecţia sterică a ligandului aflat în concentraţii foarte mici
(b) Fixarea ligandului pe receptor prin legături fizico-chimice slabe
(c) Interacţiunea ligand-receptor printr-o reacţie bimoleculară,
reversibilă, desfăşurată secvenţial şi foarte rapid
2. Activarea MECANISMULUI DE SEMNALIZARE INTRACELULARĂ
(a) Modificarea configuraţiei structurale a
receptorului
(b) Modificarea funcţiei receptorului la
extremitatea sa distală
26
 TIPURI DE INTERACŢIUNI LIGAND – RECEPTOR

1. De tip AGONIST - formarea complexului ligand-receptor activat

determină răspunsul celular în proporţie de 80 - 100%
2. De tip AGONIST PARŢIAL - formarea complexului ligand-receptor
activat determină răspunsul celular în proporţie de 10 - 40%
3. De tip ANTAGONIST - formarea complexului ligand-receptor
activat NU determină răspunsul celular (agonism 0%)
 COMPETITIV - antagonistul împiedică
formarea complexului ligand-receptor
 ALOSTERIC - antagonistul determină
modificarea configuraţiei receptorului
împiedică activarea mecanismelor de
semnalizare intracelulară

27
 2.4. PROTEINELE G MEMBRANARE

DEFINIŢIE - proteine - traductor ataşate de faţa internă a membranei

care asigură cuplarea RECEPTORULUI cu EFECTORUL:
 un canal ionic de K+ sau Ca2+
 o enzimă membranară sau intracelulară

STRUCTURĂ – subunitate  + complexul  şi 

SUBUNITATEA 
 este o GTP-ază
 asigură funcţia şi
specificitatea proteinei G
 are 2 forme:
 forma activă fixează GTP
GTP  GDP + Pi + E
 forma inactivă fixează GDP
28
 TIPURI DE PROTEINE G (subunitatea )

EFECTOR MESAGER
 RECEPTOR
ENZIMATIC SECUNDAR
AMPc
Activarea
Gs 1 - adrenergici ( influxul de Ca2+ prin
adenilatciclazei
canale membranare)
2 - adrenergici  AMPc
Inhibiţia
Gi 2 - adrenergici ( efluxul de K + prin
adenilatciclazei
M2 - colinergici canale membranare)
IP3, DAG ( efluxul
1 - adrenergici Activarea
Gq de Ca2+ din RS)
M1,M3 - colinergici fosfolipazei C
 Ca2+- calmodulina
RECEPTORII ADRENERGICI RECEPTORII COLINERGICI
 receptori α (α1, α2)  receptori nicotinici (N)
 receptori  (1, 2)  receptori muscarinici (M1,M2,M3)
 au ca ligand NAdr. şi Adr.  au ca ligand ACh 29
 ROLURILE PROTEINELOR G

1. Activarea unor fluxuri ionice transmembranare (K+, Ca2+)

 modificări de potenţial membranar
2. Modularea activităţii unor enzime membranare şi intracelulare
 sinteza de mesageri secundari
3. Modularea transcripţiei unor gene
 sinteză de proteine şi modificări structurale specifice

30
 2.5. SISTEME DE SEMNALIZARE
INTRACELULARĂ
DEFINIŢIE - sisteme complexe de proteine membranare şi
intracelulare care transformă informaţia purtată de mesagerii
primari în răspuns celular specific
RĂSPUNSUL CELULAR  Conductanţă ionică a membranei
 modificări structurale  Activitatea enzimelor intracelulare
 modificări funcţionale
 Sinteză proteică
 modificări metabolice
TIPURI
 sistemul adenilatciclază – AMPc
 sistemul guanilatciclază – GMPc
 sistemul derivaţilor de fosfatidilinozitol
(IP3, DAG)
 sistemul Ca2+ - calmodulină (Ca2+ - CAM)
31
 SCHEMA GENERALĂ DE FUNCŢIONARE

MESAGER PRIMAR (de ordinul I)

RECEPTOR MEMBRANAR

MESAGER SECUNDAR
(de ordinul II)
amplificarea informaţiei
de 10 x
MESAGER TERŢIAR (de ordinul III)
= proteinkinaze
amplificarea informaţiei
de 100 – 1000 x
“MASA CRITICĂ” de proteine RĂSPUNS CELULAR
intracelulare
32
 Exemplu: Sistemul adenilatciclază - AMPc

Neurotransmiţători
MESAGER PRIMAR
Hormoni polipeptidici

RECEPTOR MEMBRANAR Cuplat cu adenilatciclaza prin

proteina Gs sau Gi

MESAGER SECUNDAR AMPc format sub acţiunea

adenilatciclazei asupra ATP

MESAGER TERŢIAR Proteinkinaza A (PKA)

3. Inactivarea AMPc de
RĂSPUNS CELULAR către AMPc-fosfodiesterază

1. Pentru neurotransmiţători 2. Pentru hormonii polipeptidici

 Mediază răspunsul postsinaptic  Controlul metabolismului celular
 Sinteza de proteine neuronale  Controlul secreţiei celulare
33
CALEA PROTEINEI Gs: activează adenilatciclaza   AMPc şi
deschide canale de Ca2+

EXEMPLU:
 NAdr. şi Adr. stimulează
proprietăţile inimii prin
Rec.1

CALEA PROTEINEI Gi: inactivează adenilatciclaza   AMPc şi

deschide canale de K+
EXEMPLU:
 ACh inhibă proprietăţile
inimii prin Rec.M2
 Adr. determină
vasodilataţie prin Rec.2
34
 Exemplu: Sistemul guanilatciclază - GMPc

MESAGER PRIMAR Peptidul atrial natriuretic (ANP)

RECEPTOR MEMBRANAR Cuplat cu guanilatciclaza

membranară (GCm)

MESAGER SECUNDAR GMPc format sub acţiunea GCm

asupra GTP
MESAGER TERŢIAR Proteinkinaza G (PKG)

RĂSPUNS CELULAR 2. Inactivarea GMPc de către

GMPc-fosfodiesterază

1.Relaxarea fibrei musculare

netede vasculare
(vasodilataţie)
35
 Exemplu: Sistemul derivaţilor de fosfatidilinozitol

Neurotransmiţători
MESAGER PRIMAR
Hormoni polipeptidici

RECEPTOR MEMBRANAR Cuplat cu fosfolipaza C prin

proteina Gq

MESAGER SECUNDAR IP3 şi DAG formaţi sub acţiunea

fosfolipazei C asupra PIP2
MESAGER TERŢIAR Proteinkinaza C (PKC)

1. Activarea sistemului de
RĂSPUNS CELULAR semnalizare intracelulară
Ca2+ - calmodulină de către IP3

2. Contracţia fibrei musculare netede

3. Controlul metabolismul şi secreţiei celulare
36
EXEMPLU:
 NAdr. determină contracţia fibrei
musculare netede vasculare prin
Rec.1
 ACh determină contracţia fibrei
musculare netede digestive prin
Rec.M3
 ACh creşte secreţia glandelor
exocrine prin Rec.M1
 ACh stimulează eliberarea de oxid nitric din celula
endotelială prin Rec.M3
 NO determină vasodilataţie prin stimularea GC solubile 37
 Exemplu: Sistemul Ca2+ - CALMODULINĂ

CARACTERISTICI
 este cel mai complex sistem de semnalizare intracelulară
 este activat prin creşterea Ca2+ citosolic  2 mecanisme:
 influx de Ca2+ prin canale ionice de Ca2+ membranare
 eliberarea din RS prin canale de Ca2+ activate de IP3
 este inactivat prin scăderea Ca2+ citosolic  2 mecanisme:
 eflux de Ca2+ prin pompa de Ca2+ din membrana celulară
 restocare în RS prin pompa de Ca2+ din membrana RS

Canal de Ca2+ Pompă de Ca2+ 38

 Neurotransmiţători
MESAGER PRIMAR
Hormoni polipeptidici

RECEPTOR MEMBRANAR Cuplat cu fosfolipaza C prin

proteina Gq

MESAGER SECUNDAR 4 Ca2+ - calmodulină

Proteinkinaze Ca2+ – calmodulin

MESAGER TERŢIAR
dependente (CAMPK)

RĂSPUNS CELULAR 1. Contracţia fibrei musculare netede

 adenilatciclaza
 guanilatciclaza
2. Modularea activităţii enzimelor
 fosfolipaza C
implicate în semnalizarea intracelulară  AMPc - fosfodiesteraza
 GMPc - fosfodiesteraza 39
 4Ca2+ + Calmodulina EXEMPLU:
 NAdr. determină contracţia fibrei
Activarea MLCK musculare netede vasculare prin
(myosin light chain kinase) Rec.1
 ACh determină contracţia fibrei
Fosforilarea lanţurilor uşoare musculare netede digestive prin
Rec.M3
miozinice (MLC)

Formarea punţilor actino-miozinice

CONTRACŢIE MUSCULARĂ
40