UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “V.

BABEŞ” TIMIŞOARA
DISCIPLINA DE FIZIOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FUNCŢIONALE

FIZIOLOGIA
APARATULUI DIGESTIV

CURSUL 1
Funcţia secretorie a tubului digestiv
Secreţia salivară şi gastrică
Anul universitar 2018 - 2019

1
 CUPRINS

1. SECREŢIA SALIVARĂ
1.1. Mecanismul secreţiei salivare
1.2. Compoziţie, proprietăţi
1.3. Rolurile salivei
1.4. Reglarea secreţiei salivare

2. SECREŢIA GASTRICĂ
2.1. Mecanismul secreţiei de HCl
2.2. Compoziţie, proprietăţi, roluri
2.3. Reglarea secreţiei gastrice

2
 OBIECTIVE

Studentul trebuie să:

 Descrie mecanismul secreţiei salivare şi factorii care condiţionează
compoziţia hidro-electrolitică a salivei finale
 Discute despre principalele componente anorganice şi organice ale
secreţiei salivare şi să definească rolul fiziologic al acestora
 Descrie rolurile secreţiei salivare
 Descrie mecanismele de reglare şi să discute diferenţele privind
mecanismul colinergic şi adrenergic de reglare a secreţiei salivare
 Precizeze distribuţia şi rolul glandelor secretorii gastrice
 Descrie mecanismul secreţiei de HCl
 Enumere proprietăţile fizico – chimice, componentele anorganice şi
organice ale secreţiei gastrice şi să definească rolul fiziologic al
acestora (HCl, enzime digestive, factor intrinsec, mucus)
 Descrie mecanismele de reglare ale secreţiei gastrice şi să diferenţieze
rolul mecanismului nervos, endocrin şi umoral în cadrul fazelor de
reglare ale secreţiei gastrice
3
 1. SECREŢIA SALIVARĂ

SALIVA = produsul de secreţie al glandelor salivare

 secreţie seroasă: apă, enzime, electroliţi
 secreţie mucoasă: mucus
 secreţie mixtă: seroasă + mucoasă

TIPURI DE GLANDE SALIVARE

 Submandibulare: mixte
• 70% din secreţia salivară
 Sublinguale: mixte
• 5% din secreţia salivară
 Parotide: seroase
• 25% din secreţia salivară
 Glande parietale: mucoase

4
 1.1. MECANISMUL SECREŢIEI SALIVARE

1. ETAPA ACINARĂ SALIVA PRIMARĂ

 fluid extracelular izoton
 conţine: apă, amilază salivară, electroliţi
(Na+, Cl-, HCO3-, K+), mucus

2. ETAPA DUCTALĂ SALIVA FINALĂ

 fluid extracelular hipoton
 celulele ductale NU permit
absorbţia apei în condiţii
normale
 se reabsorb Na+ şi Cl-
 se secretă K+ şi HCO3-
 prin contracţia cel. mioepiteliale
periductale  “expulzia” salivei
în cavitatea bucală 5
 1.2. PROPRIETĂŢI. COMPOZIŢIE

PROPRIETĂŢI fizico-chimice:
1. Volum ~ 1,5 litri/zi cu debit variabil: minim 0,25 – maxim 4 ml/min
 creşte la stimularea alimentară (4 ml/min)
 scade în repausul alimentar (0,5 ml/min)
 scade în timpul somnului (0,25 ml/min)
2. Aspect: opalescent, filant (mucus)
3. pH: 6 - 7 (pH = 8 pentru secreţia stimulată)
4. Osmolaritate: 50 - 100 mOsm/l (hipotonie)

COMPOZŢIE:
1. Apă – 99,5%
2. Substanţe anorganice – 0,2%
3. Subsţanţe organice – 0,3%
6
 SUBSTANŢE ANORGANICE = 0,2%

1. Ioni:
 Na+  decât în plasmă
 Cl-  decât în plasmă
 K+  decât în plasmă
 HCO3-  decât în plasmă. Formează sistemul tampon al salivei
2. Calciu
 concentraţie ~ plasmă
 pH acid  dizolvarea cristalelor de hidroxiapatită  carii dentare
 pH alcalin  precipitarea sărurilor de calciu  tartru dentar şi
calculi salivari (sialoliţi)
3. Fluor
 rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului dentar
4. Tiocianatul de sodiu
 rol antimicrobian (inhibă dezvoltarea bacteriilor, virusurilor)
7
 SUBSTANŢE ORGANICE = 0,3%

1. Enzime digestive
 alfa - amilaza salivară:
• scindează legăturile  - 1,4 glicozidice
• hidrolizează 75% din amidonul preparat  dextrine  maltoză
• necesită un pH optim = 7 – 8
• acţiunea sa continuă în stomac până la pH = 4
2. Mucusul salivar
 participă la formarea bolului alimentar
 lubrefiant care asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea
3. Substanţe cu rol în apărarea locală
 Ig A “secretoare”  apărarea antibacteriană
 lactoferina  inhibă multiplicarea bacteriilor prin fixarea fierului
 lizozim  distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor
4. Factori de creştere (ex: EGF – factorul de creştere epidermal)
 asigură vindecarea leziunilor mucoasei bucale 8
 1.3. ROLURILE SALIVEI

1. ROL DIGESTIV
 saliva participă la masticaţie  rol în formarea bolului alimentar
 saliva conţine amilază  rol în hidrolizarea amidonului  maltoză
 determină stimularea receptorilor bucali prin solubilizarea
constituienţilor alimentari cu declanşarea:
• senzaţiei de gust
• reflexelor secretorii gastrice şi pancreatice
2. ROL DE PROTECŢIE MECANICĂ
 curăţirea mecanică a cavităţii bucale de particule alimentare
 lubrefiere prin formarea unui film de mucină la suprafaţa alimentelor
şi a structurilor buco-dentare
3. ROL ÎN ECHILIBRUL MICROBIAN LOCAL
 întreţine flora saprofită din cavitatea bucală
 lizozimul şi tiocianatul de sodiu au efect antimicrobian 9
4. ROL ÎN ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC
 în condiţii de deshidratare, ADH  reabsorbţia apei din salivă
 uscăciunea mucoasei bucale  senzaţia de SETE
5. ROL ÎN ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC LOCAL
 sistemul tampon salivar HCO3Na/H2CO3
6. ROL  cataboliţi azotaţi: uree, acid uric, creatinina, NH3
 substanţe toxice: Pb, Hg, alcool, nicotină
EXCRETOR
 hormoni circulanţi: h. steroizi
 virusuri: poliomielită, parotidită epidemică, rabie
 medicamente: tetraciclina
7. ROL TROFIC
 menţine integritatea smalţului dentar
 intervine în repararea ţesuturilor moi 10
 1.4. REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE

CARACTERISTICI
 Secreţia este continuă - cu mari variaţii cantitative şi calitative
• secreţia spontană (nestimulată) - predominent mucoasă
• secreţia activată se produce exclusiv prin mecanism nervos reflex

SECREŢIA BAZALĂ MINIMĂ  prin mecanism colinergic

SECREŢIA ACTIVATĂ  prin mecanism colinergic sau adrenergic

 Secreţia activată presupune:

• creşterea debitului salivar
• creşterea concentraţiei de enzime
• creşterea concentraţiei de HCO3-
• contracţia celulelor mioepiteliale
11
 (a) MECANISMUL REFLEX NECONDIŢIONAT

1. Reflex PARASIMPATIC (mecanism colinergic)

 Stimulare: contactul mucoasei bucale cu alimentele, masticaţia,
durerea buco-dentară, iritaţia mucoasei tractului digestiv
 Inhibiţie: somn, deshidratare
2. Reflex SIMPATIC (mecanism adrenergic)
 Stimulare: emoţii, frică

12
 MECANISMUL COLINERGIC

STIMULI: de la nivelul cavităţii bucale, limbii şi faringe

 gustativi (ex: gustul acru  de 8 - 20 x secreţia salivară)
 tactili (ex: prezenţa în cavitatea bucală a obiectelor fine)
 dureroşi şi iritativi ai mucoasei tractului digestiv
AFERENŢE: VII, IX, X şi V
CENTRU 1. nucleul salivator inferior din BULB
NERVOS 2. nucleul salivator superior din PUNTE
EFERENŢE: VII, IX, X
 nervul VII  glande salivare sublinguale + submandibulare
 nervul IX  glande parotide
 nervul X  glande salivare parietale
EFECTE
 saliva “de gustaţie”  contactul cu alimentele
 saliva de “masticaţie”  masticaţia
 saliva de “iritaţie”  durerea buco – dentară, iritaţia mucoasei 13
 MECANISMUL ADRENERGIC

STIMULI: stresul, emoţiile puternice

CORTEX + HIPOTALAMUS

CENTRU coarnele laterale medulare

NERVOS T1 – T3
EFERENŢE
Gg. cervical superior

plexuri nervoase perivasculare

EFECTE
GLANDE SALIVARE
 vasoconstricţie
 contracţia celulelor mioepiteliale
 eliberarea mucusului preformat
14
 Secreţia salivară stimulată - caracteristici

 Secreţia salivară stimulată prin mecanism COLINERGIC:

• este activată rapid, de lungă durată
• are volum crescut
• este apoasă
• este bogată în amilază
 Secreţia salivară stimulată prin mecanism ADRENERGIC:
• este activată tardiv
• are volum scăzut
• este vâscoasă
• este bogată în mucină

15
 (b) MECANISMUL REFLEX CONDIŢIONAT

 este declanşat de STIMULI: vederea, mirosul, auzul, sau chiar

evocarea alimentelor
 are loc stimularea CORTEXULUI  stimularea HIPOTALAMUSULUI
ANTERIOR (aria apetitului)  prin mecanism colinergic  stimularea
secreţiei salivare
Observaţie: anticiparea contactului
alimentelor cu zona reflexogenă
bucală poate stimula cortexul, cu
declanşarea secreţiei salivare
INFLUENŢELE INTERCENTRALE cu
centrul deglutiţiei şi centrul vomei
modifică secreţia salivară prin acţiune
asupra centrilor salivatori BULBARI
16
 2. SECREŢIA GASTRICĂ

SUCUL GASTRIC = produsul de secreţie Glande oxintice

al glandelor gastrice (oxintice şi pilorice)
(a) GLANDELE OXINTICE Glande pilorice

Localizare: mucoasa din regiunea corpului şi fundului stomacului

(80% din suprafaţa stomacului)
Glandele oxintice conţin:
1. Celule mucoase ale gâtului glandei
 secretă mucus + HCO3- + apă
2. Celule parietale (oxintice)
 secretă HCl + factor intrinsec Castle
3. Celule principale (peptice)
 secretă pepsinogen
4. Celule enterocromafine (ECL)
 secretă histamină
5. Celule stem  refacerea epiteliului 17
(b) GLANDELE PILORICE
Localizare: mucoasa din regiunea pilorică
a stomacului (20% din suprafaţa
stomacului)
Glandele pilorice conţin:
1. Celule mucoase: secretă mucus
2. Celule de tip G: secretă gastrină
3. Celule de tip D: secretă somatostatină

18
 2.1. MECANISMUL SECREŢIEI DE HCl

SECREŢIA DE HCl = funcţia majoră a CELULELOR PARIETALE

(componente a glandelor gastrice oxintice)

CELULELE PARIETALE conţin:

 anhidrază carbonică
• producţie de HCO3-
 la polul bazal
• pompa Na+/K+
• schimbătorul HCO3-/Cl-
• canale de K+
 la polul apical
• pompa H+/K+
 metabolism celular
• canale de Cl- Sursa CO2
 difuziune din sânge
19
FORMAREA HCl
În celula parietală gastrică: CO2 se hidratează în prezenţa anhidrazei
carbonice: CO2 + H2O  H2CO3  HCO3- + H+
 La polul bazal:
• HCO3-  sânge prin schimbătorul HCO3-/Cl-
  fiziologic pH-ul sanguin
(! în vărsături – alcaloza metabolică)
• Cl-  în celulă prin schimbătorul HCO3-/Cl-
• K+ părăseşte celula pasiv prin canale de K+
• Pompa Na+/K+ întreţine electroneutralitatea
 La polul apical:
• H+ este secretat activ în lumenul glandei
oxintice prin pompa H+/K+  HCl - în lumenul
• Cl- părăseşte celula pasiv prin canale de Cl- glandei oxintice
20
În lumenul stomacului
 fracţiunea liberă a HCl = forma HCl activă
 fracţiunea combinată cu proteinele = forma HCl inactivă
În intestin
 HCl este neutralizat de NaHCO3 din secreţia pancreatică, biliară şi
intestinală:
H2CO3  CO2 + H2O
HCl + NaHCO3 -
Na+ + Cl-  NaCl
NaCl, CO2 şi H2O sunt reabsorbiţi în sânge

 scăderea fiziologică a pH-ului sanguin (consum de bicarbonat)

 în diaree (tranzit accelerat) apare acidoza metabolică

21
 2.2. SUCUL GASTRIC-COMPOZIŢIE.PROPRIETĂŢI.ROL

COMPOZIŢIE:
 apă (99%)
 substanţe anorganice (0,6%)
• HCl = 150 mEq/L
• KCl
• NaCl, HCO3- în concentraţii 
 substanţe organice (0,4%)
• enzime digestive proteolitice
• mucus  protecţia mucoasei gastrice
• factorul intrinsec Castle (IF)  absorbţia vitaminei B12
• lizozim, IgA “secretoare”  rol antibacterian
PROPRIETĂŢI fizico-chimice:
 secreţie incoloră, limpede sau uşor opalescentă (mucus), hipotonă
 volum  1500 ml/zi, cu variaţii legate de perioada digestivă
 pH = 1,5 – 2,5 ( 2) 22
 ROLUL ACIDULUI CLORHIDRIC

ROLURILE HCl
 activează pepsinogenul  pepsină
 transformă proteinele în acid-meta-proteine  facilitează acţiunea
pepsinei
 reduce Fe3+ alimentar în Fe2+ absorbabil
 induce secreţia de somatostatină
 rol antimicrobian local
 stimulează evacuarea gastrică
PATOLOGIC
 Hipersecreţia de HCl
 ulcer gastric şi duodenal
 Deficitul de HCl (achilia gastrică) apare în
atrofia gastrică care creează condiţii pentru
anemia pernicioasă Biermer (prin deficit de
absorbţie a vitaminei B12 și a acidului folic) 23
 ROLUL SUCULUI GASTRIC

DIGESTIA PROTEINELOR
Sucul gastric conţine următoarele enzime proteolitice:
1. PEPSINA – digeră 10 – 20% din proteinele alimentare
 este secretată sub formă inactivă - pepsinogen (cel. principale)
 este activată de HCl şi prin proces autocatalitic
 hidrolizează acid-meta-proteinele în oligopeptide şi aminoacizi
 favorizează acţiunea enzimelor proteolitice pancreatice
 pH optim de acţiune = 1,5 – 2
 se inactivează la pH  5
2. LABFERMENTUL – doar la copil
 pH optim = 4 – 5
 digeră cazeinogenul din lapte
3. GELATINAZA – doar la copil
 scindează gelatina în peptide
şi aminoacizi 24
 ROLUL FACTORULUI INTRINSEC CASTLE (FI)

FI = glicoproteină sintetizată de celulele parietale gastrice

În STOMAC
 se formează complexul FI-B12  se
împiedică astfel digestia vitaminei B12
În ILEON
 complexul FI-B12 se fixează pe
receptori specifici  endocitoza
complexului mediată de receptor
În CELULA ILEALĂ
 complexul FI-B12 se desface
• FI se elimină prin exocitoză
• se formează complexul TC-II-B12  în sânge
În CELULA MEDULARĂ (MOH)
 complexul TC-II-B12 se desface:
• B12  formare eritrocite
• TC-II  în sânge 25
 ROLUL MUCUSULUI GASTRIC

CARACTERISTICI:
 conţine: apă, HCO3-, glicoproteine
 este un gel vâscos şi aderent
 are grosimea: 0,2 – 1 mm
ROLURI:
1. BARIERĂ FIZICĂ (datorită grosimii)
2. BARIERĂ CHIMICĂ (datorită HCO3-)
 HCO3- neutralizează HCl  pH7 la
nivelul epiteliului gastric  asigură
rezistenţa mucoasei la acţiunea HCl
şi a pepsinei
PATOLOGIC: Infecţia mucoasei digestive
cu Helicobacter pylori determină:
 distrugerea stratului de mucus
 ulcer gastric şi duodenal 26
 2.3. REGLAREA SECREŢIEI GASTRICE

SECREŢIA BAZALĂ
 reprezintă 5 - 10% din secreţia maximală
 este bogată în mucină
 este întreţinută prin mecanism colinergic
 este activată de stres
SECREŢIA STIMULATĂ se face prin:
1. Mecanism nervos
2. Mecanism endocrin
3. Mecanism paracrin
FAZELE SECREŢIEI GASTRICE:
1. Faza cefalică - 40% din secreţia maximală
2. Faza gastrică - 50% din secreţia maximală
3. Faza intestinală - 10% din secreţia maximală 27
1. MECANISMUL NERVOS - prin ACh + GRP
 Activarea vagală şi a plexului submucos Meissner  eliberarea de
ACh + GRP (gastrin releasing peptid sau BOMBESINA)
 EFECTE:
• ACh stimulează secreţia de pepsinogen, HCl şi histamină
• GRP stimulează secreţia de gastrină

28
EFECTELE ACETILCOLINEI eliberată prin stimulare vagală:
  producţia de pepsinogen, HCl şi mucus:
• direct prin receptori M3 (Gq  PLC  IP3/Ca2+)
• indirect prin  secreţiei de gastrină şi histamină
ACETILCOLINA este inhibată de ATROPINĂ

CREŞTEREA
SECREŢIEI DE HCl
gastrită

ulcer gastro-duodenal
• Explicaţie:  activitatea
şi nr. pompe H+/K+
• Inhibarea efectului se
face cu OMEPRAZOL
29
2. MECANISMUL ENDOCRIN - prin GASTRINĂ
 GASTRINA = hormon secretat de celulele G din glandele pilorice sub
acţiunea GRP din plexul submucos Meissner
 se eliberează prin stimulare vagală dar şi în prezenţa produşilor de
digestie proteică
 trece în sânge, ajunge la locul de acţiune  EFECTE:
• în celula parietală gastrică  secreţie de HCl
• în celulele ECL (enterocromafine)  histamină  secreţie de HCl

30
EFECTUL GASTRINEI:  secreţia de HCl prin mecanism:
 direct pe receptorul CCK-B (Gq  PLC  Ca2+)
 indirect prin activarea secreţiei de histamină

Sindromul Zollinger Ellison

= tumoră pancreatică
secretoare de gastrină 
ulcere gastro-duodenale
rezistente la tratament

31
3. MECANISMUL PARACRIN - prin HISTAMINĂ
 HISTAMINA = amină biogenă eliberată de celulele ECL gastrice sub
acţiunea acetilcolinei şi a gastrinei
 EFECTE:
• acţionează sinergic cu acetilcolina şi gastrina
•  secreţia de HCl prin acţiune pe receptori H2 cuplaţi prin Gs cu
adenilatciclaza ( AMPc)
 CIMETIDINA blochează receptorii H2

32
 FACTORI INHIBITORI AI SECREŢIEI DE HCl

1. SOMATOSTATINA = amină biogenă eliberată de mucoasa gastrică şi

duodenală – stimulată de pH acid
2. SECRETINA – stimulată de pH acid şi produşi de digestie lipidică
3. PGE2 “antagonistul natural al histaminei”
MECANISM DE ACŢIUNE:
 acţionează pe receptori cuplaţi cu
proteina Gi   AMPc  inhibă pompa
H+/K+   secreţia de HCl
 în plus:
• PGE2  secreţia de HCO3- şi mucus
• Somatostatina  secreţia de gastrină
Obs: antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS):
 inhibă secreţia de PGE2
 determină hiperaciditate gastrică 33
 RĂSPUNSUL GASTROSECRETOR - FAZA CEFALICĂ

 asigură 40% din secreţia maximală

 este declanşată la introducerea alimentelor în cavitatea bucală
 se reglează prin mecanism exclusiv nervos:
• vag (ACh)   pepsinogen şi HCl
• vag (ACh)  celule G  gastrină   HCl
1. Reflexul necondiţionat (efect +) declanşat de:
 stimuli gustativi şi tactili (masticaţie)
 efectul hipoglicemiei asupra
hipotalamusului
2. Reflexul condiţionat (efect ) declanşat de:
 excitaţii vizuale, olfactive, auditive
 stări psihice (frica şi depresia  secreţia)
 implică cortexul şi hipotalamusul anterior
34
 RĂSPUNSUL GASTROSECRETOR - FAZA GASTRICĂ

 asigură 50% din secreţia maximală

 declanşată de distensia gastrică şi produşii de digestie proteică
 inhibată de pH-ul acid
 reglată prin mecanism nervos, endocrin şi paracrin:
• vag (ACh)   pepsinogen +  HCl
• vag (ACh)  celule G  gastrină   HCl
• vag (ACh)  gastrină  celule ECL  histamină   HCl
1. Distensia gastrică (efect +)
 reflex vago-vagal  ACh
 plex submucos Meissner  ACh
2. Prezenţa AA (efect +)
 eliberarea de gastrină:  HCl
3. pH-ul acid (efect -)
 somatostatina:  gastrina   HCl 35
 RĂSPUNSUL GASTROSECRETOR - FAZA INTESTINALĂ

 asigură 10% din secreţia maximală

 declanşată de distensia duodenală
 inhibată de pH-ul acid şi prezenţa în duoden a produşilor de
digestie lipidică (AGL)
 reglată prin mecanism nervos şi endocrin
1. Stimularea secreţiei gastrice
 pH  3   gastrina
2. Inhibiţia secreţiei gastrice
 pH  3 şi lipidele stimulează eliberarea de:
• secretină   HCl
• somatostatină   gastrina   HCl
 distensia duodenului  reflex entero-
gastric inhibitor prin eliberare de NAdr la
nivelul plexului submucos Meissner
36